Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Patronatele IMM cer ghiduri de control unitare pentru ANAF, potrivit Termene.ro, după o întâlnire de lucru cu președintele instituției, Adrian Nicușor Nica. Mediul de afaceri a solicitat direcții concrete și termene clare, pe fondul nemulțumirilor legate de impredictibilitatea controalelor și de dificultățile din relația curentă cu Fiscul.
Miza principală, din perspectiva „regulilor clare pentru controale fiscale”, este cererea de a elabora metodologii de control pe domenii de activitate. Reprezentanții IMM România susțin că, în prezent, aceleași prevederi fiscale pot fi interpretate diferit de la o regiune la alta, ceea ce crește riscul de tratament neunitar și de decizii greu de anticipat pentru contribuabili. Soluția propusă este realizarea unor ghiduri clare, construite prin dialog constant între ANAF și sectoarele economice, pentru o aplicare unitară a legislației.
În discuție au intrat și alte măsuri care, indirect, pot susține predictibilitatea controalelor prin reducerea erorilor și a neclarităților administrative, în special pentru firmele mici. Antreprenorii au cerut simplificarea declarațiilor și optimizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), invocând birocrația și dificultățile tehnice ale interacțiunii digitale cu ANAF, care pot amplifica riscul de neconformare involuntară.
Cele patru solicitări prezentate conducerii ANAF, așa cum sunt descrise de sursă, sunt:
IMM România a transmis că își menține disponibilitatea pentru un parteneriat activ cu ANAF, iar următorul pas ar urma să fie transformarea acestor direcții în măsuri aplicabile. Pentru companii, în special pentru IMM-uri fără departamente fiscale dedicate, standardizarea controalelor prin ghiduri pe domenii ar putea însemna mai multă predictibilitate și mai puține diferențe de tratament între regiuni, dacă propunerile vor fi preluate în proceduri clare și aplicate consecvent.
Recomandate
ANAF a sesizat Parchetul după ce a identificat o schemă de facturare fictivă în construcții, cu un prejudiciu estimat la circa 4,6 milioane de lei , potrivit Mediafax . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) spun că mecanismul ar fi fost folosit de mai mulți operatori economici din zona construcțiilor rezidențiale și nerezidențiale. Investigația vizează un „circuit de facturare fictivă” construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, care nu aveau capacitate operațională reală sau prezentau un comportament fiscal considerat inadecvat. În urma verificărilor, ANAF a sesizat autoritățile de urmărire penală specializate. Cum ar fi funcționat mecanismul și ce efecte fiscale are Conform inspectorilor antifraudă, firmele implicate ar fi emis facturi pentru servicii care nu reflectau operațiuni economice reale. Documentele ar fi fost folosite ulterior pentru: înregistrarea unor cheltuieli fictive în contabilitate; deducerea nelegală a TVA, cu scopul reducerii obligațiilor fiscale către stat. ANAF mai arată că, pe parcursul controalelor, inspectorii s-au confruntat cu dificultăți după ce o parte dintre reprezentanții legali ai societăților implicate nu au pus la dispoziție documentele și informațiile solicitate. Impact dincolo de buget: efecte asupra drepturilor sociale Potrivit ANAF, efectele presupusului mecanism nu s-ar fi limitat la prejudicierea bugetului de stat. Instituția susține că persoane care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de drepturile aferente sistemului public de asigurări sociale , inclusiv de asigurările de sănătate și pensie. Separat, inspectorii afirmă că persoana considerată coordonatorul mecanismului evazionist își afișa pe rețelele sociale un stil de viață opulent, cu bunuri și accesorii de lux, proprietăți exclusiviste, vacanțe în destinații exotice și sume importante de bani în numerar. În acest stadiu, ANAF indică un prejudiciu „estimat” la aproximativ 4,6 milioane de lei, iar cazul a fost trimis către organele de urmărire penală, care urmează să stabilească eventualele responsabilități și încadrarea faptelor. [...]
Un circuit de facturare fictivă din construcții a generat un prejudiciu estimat la 4,6 milioane de lei , iar cazul arată miza fiscală a controalelor ANAF pe lanțuri de firme fără activitate reală și pe deduceri nelegale de TVA, potrivit Economica . Inspectorii ANAF Antifraudă au identificat un mecanism „complex” de fraudă fiscală, construit prin intermediul mai multor societăți comerciale interpuse, descrise ca având fie lipsă de capacitate operațională reală, fie un comportament fiscal inadecvat. Aceste entități au emis în principal facturi pentru prestări de servicii care nu reflectau operațiuni economice reale, arată instituția. Documentele au fost folosite pentru două efecte fiscale directe: înregistrarea în contabilitate a unor cheltuieli fictive și deducerea nelegală a TVA, cu scopul diminuării obligațiilor fiscale către bugetul de stat. În timpul controalelor, o parte dintre reprezentanții legali ai firmelor implicate s-au sustras verificărilor, neprezentând documentele și informațiile solicitate de inspectori. Impactul depășește bugetul: efecte asupra angajaților ANAF indică și o consecință socială a mecanismului: persoanele care ar fi trebuit să beneficieze de statutul de salariat ar fi fost private de protecția sistemului public de asigurări sociale, inclusiv de drepturile privind asigurările sociale de sănătate și pensie. Ce semnal transmite ANAF și ce urmează Instituția spune că își intensifică acțiunile de combatere a fraudelor fiscale complexe, inclusiv prin monitorizarea și corelarea informațiilor din mediul online, și că va continua identificarea persoanelor care folosesc societăți fără activitate economică reală pentru a se sustrage de la plata obligațiilor fiscale. În același caz, investigațiile ANAF menționează că persoana identificată ca având un rol de coordonare își promova în mediul online un stil de viață extravagant, afișând bunuri de lux, proprietăți, vacanțe exotice și sume importante de bani în numerar, în timp ce mecanismul producea prejudiciul estimat. [...]
ANAF pregătește trecerea certificatelor fiscale pe format tipărit simplu, renunțând la hârtia specială , o schimbare care ar reduce birocrația și costurile administrative pentru emiterea documentelor, potrivit HotNews . Măsura este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF și vizează atât certificatele de înregistrare fiscală, cât și certificatele de înregistrare în scopuri de TVA. Ce se schimbă, concret Conform proiectului, documentele: nu vor mai fi tipărite pe hârtie specială ; pentru contribuabilii fără acces la SPV ( Spațiul Privat Virtual , platforma online a ANAF), vor fi emise pe hârtie simplă . De ce contează pentru firme și PFA Schimbarea are un impact operațional direct: simplifică modul de emitere și distribuire a certificatelor, în special pentru contribuabilii care nu folosesc SPV, unde interacțiunea cu ANAF rămâne mai mult pe suport fizic. Ce urmează Este vorba despre un proiect de ordin , deci forma finală și calendarul de aplicare depind de adoptarea documentului în procedura ANAF. Informațiile disponibile în acest stadiu nu includ detalii despre data exactă de intrare în vigoare. [...]
Firmele au termen 20 iulie 2026 pentru notificările privind TVA la încasare , un pas administrativ care poate influența direct modul de declarare și momentul exigibilității TVA, potrivit HotNews . Reamintirea vine dintr-un comunicat al ANAF , publicat marți, 14 iulie, de o unitate județeană, și vizează depunerea declarațiilor „în scopul notificării” privind aplicarea sau încetarea aplicării sistemului TVA la încasare. Ce trebuie să facă firmele până la 20 iulie Până luni, 20 iulie 2026, companiile vizate trebuie să depună la ANAF declarațiile fiscale prin care notifică: aplicarea sistemului TVA la încasare; sau încetarea aplicării acestui sistem. De ce contează termenul Din perspectivă operațională și de conformare fiscală, notificarea la timp este esențială pentru ca statutul firmei privind TVA la încasare să fie reflectat corect în relația cu Fiscul și în obligațiile de declarare, în condițiile stabilite de reglementările fiscale aplicabile. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite către materialul integral publicat de StartupCafe . [...]
ANAF își întărește capacitatea de control pe prețuri de transfer , după ce 35 de inspectori fiscali au fost instruiți timp de trei zile de experți ai OCDE și ai administrației fiscale britanice, pe tema serviciilor intragrup – o zonă cu miză directă pentru companiile multinaționale și pentru riscul de ajustări fiscale. Informațiile apar într-o notă prezentată de Economedia , pe baza comunicării ANAF. Programul de instruire s-a desfășurat în perioada 7–9 iulie 2026 și a fost susținut de doi experți ai Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) și un expert din cadrul administrației fiscale din Marea Britanie, potrivit ANAF. De ce contează pentru companii: servicii intragrup, în vizor Sesiunile au vizat cele mai recente evoluții privind prețurile de transfer pentru serviciile intragrup, în contextul în care OCDE a lansat în consultare publică un nou Capitol VII din Liniile directoare privind prețurile de transfer pentru întreprinderile multinaționale și administrațiile fiscale. În cadrul discuțiilor, inspectorii au abordat teme tehnice care, în practică, pot sta la baza ajustărilor în inspecții, precum: delimitarea exactă a tranzacțiilor; analiza bazei de cost și a cheilor de alocare; evaluarea beneficiului obținut de contribuabil din achiziția serviciilor intragrup. Cine a participat și ce a inclus programul La instruire au participat 35 de inspectori fiscali din structurile de inspecție fiscală și antifraudă fiscală, precum și din echipa responsabilă cu emiterea acordurilor de preț în avans și gestionarea procedurilor amiabile, conform informării ANAF. Programul a inclus studii de caz, schimburi de experiență și discuții tehnice despre provocările întâlnite în practica administrațiilor fiscale. ANAF nu a indicat, în informarea citată, pași următori sau modificări procedurale concrete care să decurgă imediat din acest program. [...]
ANAF extinde controalele la persoane fizice, aducând Antifrauda în verificarea veniturilor nejustificate , ceea ce poate crește capacitatea de control și riscul de impuneri rapide pentru contribuabilii vizați, potrivit Economica . Măsura urmărește verificarea situației fiscale personale în vederea impozitării cu 70% a veniturilor din surse neidentificate obținute de persoane fizice. Schimbarea este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026 , publicat în Monitorul Oficial, care modifică și completează Ordinul președintelui ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare. Ce se schimbă operațional: intră și Direcția Antifraudă Până acum, verificarea documentară a veniturilor persoanelor fizice a căror sursă nu este identificată putea fi făcută doar de trei structuri ANAF: Direcția generală control venituri persoane fizice (din aparatul propriu ANAF); serviciile de verificări fiscale din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice; structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor regionale. Prin noul ordin, competența se extinde și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF, conform informațiilor citate de StartupCafe.ro în materialul preluat de Economica (sursa secundară: StartupCafe.ro ). De ce contează: impozit 70% și accesorii, dacă sursa veniturilor nu e identificată Potrivit legii, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru care sursa nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. În plus, prin decizia de impunere, organele fiscale stabilesc nu doar impozitul, ci și dobânzile și penalitățile de întârziere. [...]
