Știri
Știri din categoria Politică monetară
Potrivit BNR, ratele dobânzilor ROBID și ROBOR s-au menținut aproape neschimbate în data de 10 februarie 2026, semnalând o perioadă de echilibru pe piața monetară interbancară. ROBOR la 3 luni a rămas la 5,84%, iar ROBID la aceeași maturitate la 5,55%. Nivelurile sunt identice cu cele din ziua anterioară, iar variațiile pe celelalte scadențe sunt neglijabile.
Pentru o imagine completă a ratelor curente, iată valorile anunțate de BNR la ora 11:
| Scadență | ROBID (%) | ROBOR (%) |
|---|---|---|
| Overnight (O/N) | 5,35 | 5,64 |
| Tomorrow/Next (T/N) | 5,35 | 5,64 |
| 1 săptămână | 5,36 | 5,65 |
| 1 lună | 5,39 | 5,68 |
| 3 luni | 5,55 | 5,84 |
| 6 luni | 5,57 | 5,90 |
| 12 luni | 5,74 | 6,08 |
În paralel, indicele IRCC, utilizat pentru creditele acordate populației, a fost stabilit la 5,68% pentru trimestrul III din 2025, fără modificări față de nivelul anterior.
BNR nu a adus schimbări nici în ceea ce privește politica monetară. Dobânda-cheie rămâne la 6,50%, neschimbată din 8 august 2024, în timp ce facilitatea de creditare este la 7,50% și facilitatea de depozit la 5,50%. Ultima ședință de politică monetară a avut loc pe 19 ianuarie 2026, fără ajustări suplimentare.
| Tip dobândă | Nivel actual (%) | În vigoare din |
|---|---|---|
| Dobânda de politică monetară | 6,50 | 8 aug. 2024 |
| Facilitate de creditare | 7,50 | 8 aug. 2024 |
| Facilitate de depozit | 5,50 | 8 aug. 2024 |
Pe piața monetară interbancară, în 9 februarie 2026 s-a înregistrat un volum mediu zilnic de 2.298,6 milioane lei, la o rată medie de 5,68%. Tranzacțiile au totalizat 416,1 milioane lei, cu o dobândă medie ușor mai redusă, de 5,52%. Comparativ, în ianuarie volumul mediu a fost mai ridicat, de 2.477,6 milioane lei, iar rata medie de 5,71%.
| Perioadă | Volum mediu (mil. lei) | Dobândă medie (%) |
|---|---|---|
| 9 feb. 2026 | 2.298,6 | 5,68 |
| Tranzacții | 416,1 | 5,52 |
| ian. 2026 | 2.477,6 | 5,71 |
| Tranzacții | 505,3 | 5,58 |
Pe piața valutară, activitatea s-a menținut ridicată. În ianuarie 2026, cumpărările de la clienți au însumat 3.160,3 milioane euro, iar vânzările 3.188 milioane euro. Operațiunile interbancare s-au situat la 238,4 milioane euro, pentru un total mediu zilnic de 3.436,1 milioane euro, în creștere față de decembrie.
Ministerul Finanțelor a organizat pe 11 februarie 2026 două licitații de titluri de stat, reușind să atragă 1.920,8 milioane lei. Obligațiunile, cu scadențe în 2029 și 2035, au fost emise cu o rată a cuponului de 6,75%, iar randamentele medii au fost de 6,11%, respectiv 6,40%.
| Scadență | Valoare adjudecată (mil. lei) | Randament mediu (%) | Rată cupon (%) |
|---|---|---|---|
| 29 oct. 2029 | 1.030,0 | 6,11 | 6,75 |
| 25 apr. 2035 | 890,8 | 6,40 | 6,75 |
La ultima licitație de preschimbare, din 30 ianuarie, au fost tranzacționate obligațiuni cu scadență în iulie 2030 în valoare de 300 milioane lei, la un randament mediu de 6,22% și un preț de adjudecare de 102,36. Alte serii, cu maturitate în 2026, nu au avut date publicate privind randamentul.
Activitatea pe piața secundară interbancară s-a intensificat. În data de 9 februarie, s-au înregistrat 319 tranzacții în lei, cu un volum total de 7.820,6 milioane lei. Pentru comparație, în luna ianuarie volumul mediu zilnic a fost de 6.690,7 milioane lei, rezultat al unui număr mai redus de tranzacții – 231.
Aceste date indică o menținere a lichidității în sistemul bancar, un interes ridicat pentru instrumentele de stat și o orientare continuă spre stabilitate în politica monetară.
Recomandate
BNR ar putea amâna până în S2/2027 un ciclu modest de tăieri de dobândă , pe fondul unei inflații încă ridicate și al unei dezinflații așteptate abia după disiparea efectului temporar al șocului prețurilor la energie, potrivit unei analize citate de Ziarul Financiar . Analiștii UniCredit estimează că inflația din România ar putea scădea brusc de la mijlocul lui 2026, iar combinația dintre prețuri la energie în scădere și cererea slabă a consumatorilor ar urma să împingă inflația mai jos și în a doua jumătate a lui 2027. În acest scenariu, politica monetară ar reflecta „atenuarea preconizată a perspectivelor inflației”, după ce trece efectul temporar al șocului energetic. Ce înseamnă pentru costul finanțării în lei Mesajul central al prognozei este că relaxarea monetară ar veni târziu și ar fi „modestă”, ceea ce sugerează o perioadă prelungită cu dobânzi ridicate în lei. În prezent, dobânda-cheie este 6,5% și a rămas la acest nivel de doi ani, în condițiile persistenței inflației, notează publicația. În regiune, comparația scoate în evidență poziția mai restrictivă a României: Ungaria are dobânda-cheie la 6%, Serbia la 5,75%, iar Polonia și Cehia la 3,75%, conform datelor băncilor centrale citate. Context regional: cine taie dobânzile mai devreme În raportul macroeconomic trimestrial pentru T2/2026, UniCredit anticipează că banca centrală a Ungariei va continua probabil să reducă ratele dobânzilor în 2026, în timp ce decidenții din Polonia, România și Serbia ar urma să aștepte până în a doua jumătate a lui 2027 pentru a începe cicluri „modeste” de relaxare. Pentru Cehia, banca ar inversa probabil în 2027 creșterea ratelor dobânzilor din 2026. De ce contează: inflația rămâne constrângerea principală România are, potrivit articolului, cea mai mare inflație din regiune, „de aproape 11%”, după ce inflația „s-a apropiat din nou de 11% în aprilie”. În acest context, o eventuală reducere a dobânzii-cheie este condiționată de o dezinflație mai convingătoare, iar calendarul indicat de UniCredit împinge începutul relaxării spre S2/2027. [...]
BNR a păstrat dobânda-cheie la 6,50% pe an, semnalând prudență în fața unei inflații care a urcat din nou , potrivit Agerpres . Decizia a fost luată în ședința din 8 iulie 2026, pe fondul „incertitudinilor foarte ridicate”, conform comunicatului băncii centrale. Pe lângă dobânda de politică monetară, Consiliul de Administrație al BNR a menținut și coridorul facilităților permanente: dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și dobânda la facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Totodată, banca centrală a păstrat nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. „Pe baza evaluărilor și a datelor disponibile în acest moment, precum și în condițiile incertitudinilor foarte ridicate, Consiliul de administrație al BNR a hotărât în ședința de astăzi, 8 iulie 2026, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.” Inflația a accelerat din nou, cu presiuni din energie și prețuri administrate BNR arată că rata anuală a inflației a continuat să crească în primele două luni ale trimestrului II 2026, ajungând la 10,85% în mai, de la 9,87% în martie. Avansul a fost pus în principal pe seama: creșterilor de dinamică la gaze naturale, combustibili și prețuri administrate, pe fondul unor efecte de bază și al urcării cotației petrolului; majorării considerabile a chiriilor pentru locuințele de stat. În același timp, inflația CORE2 ajustat (indicator care exclude unele prețuri volatile și administrate, pentru a surprinde mai bine tendința de fond) și-a întrerupt trendul lent descendent și a urcat la 8,5% în mai 2026, de la 8,2% în martie. BNR leagă această evoluție de efecte indirecte ale scumpirii combustibililor, de creșterea cursului leu/euro și de dinamica prețurilor unor importuri, pe fondul așteptărilor inflaționiste ridicate pe termen scurt. Economie slabă, dar cu semne de redresare; creditarea crește, cu pondere mai mică a împrumuturilor în lei Pe partea de activitate economică, banca centrală notează că economia a stagnat în trimestrul I 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul IV 2025 (variație trimestrială). În termeni anuali, PIB-ul a scăzut cu 1,2% în trimestrul I 2026, după o creștere de 0,2% în trimestrul IV 2025, în condițiile în care consumul gospodăriilor și-a accentuat contracția, iar investițiile (formarea brută de capital fix) și-au încetinit creșterea, dar au rămas „solide”. BNR indică însă o ușoară redresare în trimestrul II 2026 față de trimestrul precedent, cu evoluții neuniforme între sectoare: vânzările cu amănuntul și-au atenuat declinul în aprilie–mai, construcțiile au avut un „amplu salt” în aprilie, în timp ce producția industrială și-a mărit ușor contracția. În zona financiară, banca centrală consemnează că dinamica anuală a creditului acordat sectorului privat a urcat la 7,7% în mai, de la 7,1% în martie, pe fondul creșterii creditului în valută (în special către societăți nefinanciare) și al efectului cursului de schimb. Ponderea creditului în lei în total a coborât la 66,9% în mai, de la 67,8% în martie 2026. Ce urmărește BNR mai departe BNR își justifică deciziile prin obiectivul de stabilitate a prețurilor pe termen mediu, „în condiții de păstrare a stabilității financiare”, și spune că monitorizează atent evoluțiile interne și internaționale, fiind pregătită să folosească instrumentele disponibile. În același timp, Consiliul de Administrație reiterează importanța unui „mix echilibrat” de politici macroeconomice și a reformelor structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene, pentru stabilitatea macroeconomică. [...]
Conducerea BNR decide azi dacă schimbă dobânda-cheie , un semnal cu efect direct în costul creditelor și în economie , potrivit HotNews . Cei nouă membri ai boardului se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda, dacă o vor scădea sau dacă o vor menține la nivelul actual, de 6,5%. Miza este una practică: decizia de politică monetară influențează rata plătită la bancă, cursul euro și, indirect, prețurile alimentelor din supermarket, arată publicația. Ce se decide și cine pregătește analiza Înaintea ședinței, Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară din BNR, le-a prezentat deja membrilor boardului analiza privind situația economică, conform aceleiași surse. Documentul este baza tehnică pe care se sprijină discuția despre dobânda-cheie. Deocamdată, din informațiile disponibile în material, nu reiese ce opțiune este favorizată în board (majorare, reducere sau menținere), ci doar că toate cele trei variante sunt pe masă. [...]
BNR păstrează dobânda-cheie la 6,5% și menține România cu cea mai ridicată rată din regiune , deși banca centrală anticipează o scădere substanțială a inflației din T3/2026, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de politică monetară rămâne prudent: riscurile viitoare la adresa inflației sunt considerate „notabile”, iar relaxarea dobânzilor nu este, deocamdată, pe masă. În regiune, diferența de nivel este vizibilă: în timp ce în România dobânda-cheie este 6,5%, în Ungaria a ajuns la 5,75% (la fel ca în Serbia), în Polonia este 3,75%, iar în Cehia a coborât la 3,5%. Publicația notează însă că România a avut până acum și cea mai mare inflație din regiune, de peste 10%, în timp ce în celelalte țări inflația a fost în intervalul 2%-3%. De ce nu taie BNR dobânda, deși inflația ar urma să scadă BNR își justifică menținerea ratei-cheie la 6,5% printr-un set de incertitudini care pot reaprinde presiunile asupra prețurilor. Printre riscurile invocate se află evoluția viitoare a prețurilor la energie electrică și alimente, inclusiv pe fondul secetei severe din 2026, dar și traiectoria cotației țițeiului, cu efecte în lanț asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale ale unor bunuri. În plus, banca centrală vede riscuri pentru activitatea economică și pentru inflația pe termen mediu din conflictul din Orientul Mijlociu și din criza energetică. BNR mai indică și incertitudini legate de măsurile viitoare de consolidare bugetară, inclusiv în contextul situației politice interne. Inflația: scădere în iunie, „corecție descendentă substanțială” din T3 În România, rata anuală a inflației s-a redus ușor în iunie 2026, coborând spre 10,4%, de la 10,85% în mai, conform articolului. În noul raport asupra inflației , BNR estimează o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul III 2026, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor. „Rata anuală a inflaţiei va cunoaşte o corecţie descendentă substanţială în trimestrul III 2026 (...) Totodată, după o evoluţie uşor fluctuantă în trimestrul IV 2026, ea este aşteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului ţintei (...)” Context economic: redresare ușoară și credit privat în creștere Pe lângă traiectoria inflației, BNR anticipează o redresare ușoară a economiei în trimestrele doi și trei din 2026 și o accentuare a ascensiunii creditului privat. În același timp, banca centrală semnalează că riscurile rămân ridicate atât pentru evoluția inflației, cât și pentru mersul economiei și continuarea consolidării fiscale, ceea ce explică menținerea unei politici monetare restrictive. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre calendarul următoarelor decizii, concluzia operațională rămâne că, pe termen scurt, costul finanțării în lei este susținut în continuare de o dobândă-cheie neschimbată, chiar dacă scenariul de bază al BNR indică dezinflație din a doua parte a anului. [...]
Deși BNR poate produce fizic bancnote și monede euro, adoptarea monedei unice rămâne blocată de criteriile de convergență , potrivit Antena 3 . Investițiile făcute la Imprimeria BNR și Monetăria Statului rezolvă doar partea tehnică, însă trecerea la euro depinde de acreditări și, mai ales, de îndeplinirea condițiilor economice și juridice cerute în UE. România are deja echipamentele necesare pentru producția de euro, după investiții în prese pentru monede bimetalice, gravatoare laser și cuptoare pentru matrițe. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, spune că producția efectivă de euro va depinde de obținerea acreditărilor necesare și de îndeplinirea criteriilor de la Maastricht, unde România „mai are de recuperat”. În același registru, Csaba Balint, de asemenea membru în CA al BNR, afirmă că România nu îndeplinește în prezent „condițiile nominale”, conform HotNews, citat de Antena 3. Ce condiții trebuie bifate pentru adoptarea euro Pentru adoptarea monedei euro, România trebuie să îndeplinească criteriile de convergență de la Maastricht (Tratatul din 1991), care includ patru criterii economice și o condiție juridică: Stabilitatea prețurilor (inflația): rata medie a inflației pe ultimele 12 luni nu trebuie să depășească cu mai mult de 1,5% media celor trei state UE cu cea mai bună performanță la stabilitatea prețurilor. Finanțe publice sănătoase: statul nu trebuie să fie în procedură de deficit excesiv; deficitul bugetar trebuie să fie sub 3% din PIB, iar datoria publică sub 60% din PIB (sau să se îndrepte „clar” către acest nivel). Stabilitatea cursului de schimb: leul trebuie să participe la ERM II (MCS II) cel puțin doi ani, fără tensiuni majore și fără devalorizare semnificativă față de euro. Dobânzi pe termen lung: randamentul obligațiunilor guvernamentale pe termen lung nu poate depăși cu mai mult de 2% media celor trei state UE cu cea mai scăzută inflație. Compatibilitate legală: legislația națională, inclusiv statutul BNR, trebuie armonizată cu normele BCE și ale Sistemului European al Băncilor Centrale. BNR: „Nu îndeplinim condițiile nominale” Balint a indicat explicit problemele legate de deficit, datorie și inflație, dar și discuția despre convergența reală (nivelul de dezvoltare și conectarea economiei la zona euro). „În momentul actual, pur și simplu nu îndeplinim condițiile nominale. Sunt condiții legate de deficitul bugetar care ar trebui să fie la 3% sau sub 3%, datoria publică sub 60% din PIB, inflația este peste nivelul acceptat acolo.” Același oficial a adăugat că România a avansat la convergența reală, menționând o creștere de la 25% la 75–80%, pe care o numește „remarcabilă”. Context politic: „acord” pentru trecerea la euro Declarațiile vin după ce, pe 1 august, președintele Nicușor Dan a spus că există un acord politic pentru trecerea la euro și că viitorul guvern, împreună cu BNR, ar urma să întocmească o foaie de parcurs „pentru următorii ani”, în urma raportului Fitch. În esență, mesajul BNR este că infrastructura de producție poate fi pregătită, dar calendarul real pentru euro rămâne condiționat de ajustări macroeconomice și de pași formali (acreditări și aliniere legislativă), care nu sunt încă îndepliniți. [...]
Banca Rusiei a redus dobânda-cheie la 14% , într-o mișcare care semnalează presiuni tot mai mari pe creșterea economică, chiar dacă inflația accelerează, potrivit Economica . Decizia a surprins piața: majoritatea analiștilor intervievați de Reuters se așteptau la menținerea ratei la 14,25%. Tăierea dobânzii vine în contextul în care banca centrală și-a înrăutățit estimările pentru PIB-ul Rusiei din acest an, la un interval de creștere între 0% și 1%, de la 0,5%–1,5% anterior. În același timp, instituția a revizuit în sus prognoza de inflație pentru 2026, la 6%–7%, față de 4,5%–5,5% în estimarea precedentă, conform Agerpres. Inflație mai mare, dar semne de încetinire economică În comunicatul citat, Banca Rusiei arată că economia a crescut „într-un ritm moderat” în trimestrul al doilea din 2026, însă scumpirile și așteptările inflaționiste mai ridicate din vară sunt puse „în principal” pe seama unor „factori excepționali”. Printre acești factori, banca centrală indică perturbări în aprovizionarea cu combustibili, după atacuri cu drone ucrainene asupra unor rafinării mari, care au dus la cozi la benzinării și la prețuri mai ridicate. Totodată, loviturile care au vizat retailerul online Wildberries au afectat consumul. Ce arată datele recente despre prețuri și combustibili Datele de inflație indică o accelerare în iunie: indicele prețurilor de consum a crescut cu 0,9% în iunie, după 0,2% în mai; inflația anuală a ajuns la 6%, de la 5,3% în luna precedentă; prețul benzinei a urcat cu până la 16% de la începutul anului; așteptările inflaționiste au crescut în iulie la cel mai ridicat nivel din martie 2022. În ansamblu, reducerea dobânzii, concomitent cu revizuirea în sus a prognozei de inflație și în jos a celei de creștere, sugerează că banca centrală încearcă să limiteze deteriorarea activității economice, într-un context în care șocurile de ofertă (în special pe combustibili) continuă să alimenteze scumpirile. [...]
