Știri din categoria Economie

Acasă/Știri/Economie/Dan Ostahie, fondatorul Altex...

Dan Ostahie, fondatorul Altex avertizează: : „Suntem deja în criză, doar că cifrele încă nu o arată”

Dan Ostahie discutând despre criza economică din România.

România se află deja într-o criză economică, chiar dacă încă nu există cifre oficiale care să confirme acest lucru, a avertizat Dan Ostahie, fondatorul Altex, în cadrul unei conferințe organizate de EY România, relatează AGERPRES. Potrivit omului de afaceri, este doar o chestiune de timp până când datele statistice vor reflecta realitatea resimțită deja de mediul de business și de consumatori.

„Ne îndreptăm spre o criză, în care am și intrat, dar nu avem cifre ca să ne spună că suntem acolo”, a spus Ostahie, anticipând că, odată cu apariția datelor oficiale, va urma o perioadă de conștientizare și „jale”, în funcție de cât de repede vor fi adoptate măsuri macroeconomice eficiente.

Măsurile propuse de Ostahie pentru relansarea economiei:

  • Reducerea inflației, posibilă doar printr-o scădere a costurilor de administrare ale statului
  • Costuri energetice sub media europeană, necesare pentru ca România să-și valorifice potențialul industrial
  • Control mai bun asupra prețului energiei, considerat un bun național și fundament al creșterii economice

În ceea ce privește posibila creștere a TVA de la 19% la 21%, Ostahie a fost rezervat, afirmând că nu ar fi o măsură dramatică, dat fiind că nivelul actual este oricum sub media UE.

El a subliniat că România trebuie să evite greșelile din criza anterioară, comparând actualul context cu anii 2009–2010. Spre deosebire de atunci, consideră că băncile, statul și companiile sunt acum mai bine pregătite, dar cheia ieșirii din criză rămâne viteza de reacție a statului.

Critici la adresa Justiției: „Instituțiile nu funcționează”

Dan Ostahie a criticat și blocajele din sistemul juridic, în special în contextul amânării deciziei privind pensiile magistraților de către Curtea Constituțională. Acesta a spus că Justiția ar trebui să fie un pilon al societății, însă actualul „ping-pong” între instituții dovedește că statul nu funcționează eficient.

„Un stat puternic înseamnă un stat în care instituțiile funcționează. Și a funcționa înseamnă să iei decizii – chiar și unele nepopulare, dar asumate.”
Tag-uri:dan ostahieinflatietvajustitiecosturi administrativealtexcriza economica
Szilárd-Ervin SzőgyényiAutorSzilárd-Ervin Szőgyényi
Sursăagerpres.ro
Urmărește-ne pe Google News

Recomandate

Articole pe același subiect

Sediul Băncii Naționale a României, simbol al stabilității financiare.
Economie06 feb. 2026

BNR avertizează: șase riscuri ridicate planează asupra stabilității financiare în 2026

Cele mai mari riscuri pentru stabilitatea financiară a României în 2026 sunt legate de dezechilibrele macroeconomice, atacurile cibernetice și incertitudinea legislativă informează Banca Națională a României , în cel mai recent Sondaj privind riscurile sistemice , realizat pe baza răspunsurilor celor mai importante nouă bănci comerciale din țară. Dintre cele unsprezece riscuri analizate, șase sunt considerate ridicate , iar cinci moderate . În topul riscurilor persistă dezechilibrele macroeconomice interne, în special din cauza deficitelor gemene – bugetar și de cont curent – și a estimărilor privind încetinirea creșterii economice. Instituțiile de credit avertizează că vulnerabilitățile economiei pot afecta semnificativ calitatea portofoliului de credite. Riscurile ridicate identificate în raportul BNR: Deteriorarea echilibrelor macroeconomice interne – rămâne cel mai important risc, dificil de gestionat. Provocările cibernetice și inovația financiară – probabilitate ridicată de apariție, în creștere față de începutul anului, cu impact major și gestionare complexă. Cadrul legislativ impredictibil – reglementările recente și taxarea suplimentară a sistemului bancar sporesc incertitudinea. Nerambursarea creditelor de către sectorul neguvernamental – în ușoară creștere, dar considerat mai ușor de gestionat. Creșterea costurilor de finanțare – generată de dobânzi mai mari și deprecierea cursului, cu risc crescut pentru populație și IMM-uri. Scăderea încrederii investitorilor în economiile emergente – probabilitate redusă, dar cu impact financiar semnificativ. Pe lângă acestea, băncile au semnalat drept riscuri moderate legăturile cu sectorul public, dinamica pieței imobiliare (rezidențială și comercială), lichiditatea sistemului bancar și riscurile climatice. De exemplu, deși piața imobiliară rezidențială a cunoscut o cerere susținută, prețurile reale ale locuințelor au scăzut în termeni ajustați cu inflația. Expunerile cele mai vulnerabile , conform sondajului, sunt: IMM-urile , în special cele din agricultură, energie și HoReCa. Persoanele fizice cu venituri reduse , afectate de creșterea TVA, accize și eliminarea plafonării la energie. Creditele garantate de stat , care prezintă dificultăți de plată. Companiile din construcții cu relații economice cu statul , unde sunt semnalate întârzieri în acceptarea lucrărilor. Se anticipează o posibilă deteriorare a profilului de risc în rândul categoriilor vulnerabile, fără a exista însă semnale de fluctuații majore la nivelul portofoliilor bancare. Cu toate acestea, BNR subliniază necesitatea unei monitorizări atente a sectoarelor dependente de finanțare publică sau expuse volatilității prețurilor. Datele sondajului sunt colectate de la cele nouă bănci cu cea mai mare cotă de piață: UniCredit Bank, Banca Comercială Română, Banca Transilvania, CEC Bank, Garanti Bank, Raiffeisen Bank, BRD, ING Bank și Exim Bank, care dețin împreună 90% din activele sistemului bancar național. [...]

Bancnote românești în mâini, simbolizând puterea de cumpărare scăzută.
Economie16 ian. 2026

Declinul salariilor reale continuă în România - semnal de răcire pentru consumul gospodăriilor

Salariile reale din România au scăzut pentru a cincea lună la rând , potrivit Profit.ro , un semnal relevant pentru dinamica puterii de cumpărare și, implicit, pentru consumul gospodăriilor. Informația vizează evoluția salariilor reale, adică salariile ajustate cu inflația. O scădere a acestui indicator înseamnă că, în medie, veniturile din salarii nu mai țin pasul cu creșterea prețurilor, chiar dacă salariile nominale (sumele încasate efectiv) pot continua să urce. Seria de cinci luni consecutive de scădere indică o presiune prelungită asupra bugetelor populației, cu potențiale efecte în economie, în special în sectoarele dependente de cererea internă. În mod obișnuit, consumul privat este unul dintre principalii factori care susțin creșterea economică, iar slăbirea puterii de cumpărare poate tempera acest motor. Pe scurt, de ce contează această evoluție: reduce capacitatea gospodăriilor de a menține același nivel de consum; poate schimba structura cheltuielilor, cu orientare mai mare spre bunuri esențiale; complică planificarea pentru companii din retail și servicii, care depind de cererea populației; poate influența negocierile salariale și așteptările privind inflația. În contextul începutului de an 2026, continuitatea scăderii salariilor reale rămâne un indicator de urmărit pentru a evalua dacă presiunea inflaționistă se transmite în continuare în pierdere de putere de cumpărare sau dacă veniturile reușesc să recupereze teren. Următorul reper va fi confirmarea sau inversarea trendului în datele lunare viitoare, care pot arăta dacă această perioadă de erodare a salariilor reale se prelungește sau începe să se atenueze. [...]

Vicepremierul Tánczos Barna discută despre relansarea economică a României.
Economie11 feb. 2026

Guvernul pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro - investiții strategice pentru 2026 cu susținere de stat

Guvernul României pregătește un pachet de relansare economică de 1 miliard de euro, destinat investițiilor mari, alături de câteva sute de milioane de lei pentru proiecte mai mici , informează Știri pe Surse . Vicepremierul Tánczos Barna a anunțat că acest pachet economic are ca scop transformarea economiei românești dintr-una bazată pe consum într-una orientată spre producție și investiții strategice. Conform declarațiilor vicepremierului, pachetul economic este în curs de elaborare la Ministerul Finanțelor și urmează să fie prezentat în ședința de guvern pentru aprobare în săptămânile următoare. Acesta va include măsuri de sprijin pentru industria prelucrătoare și cea de extracție de minereuri, precum și pentru întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri), oferindu-le capital necesar pentru investiții. Un element central al pachetului este alocarea unui buget de 1 miliard de euro pentru investițiile mari și câteva sute de milioane de lei pentru proiectele mai mici. Vor fi disponibile credite cu garanții de stat și subvenții pentru dobânzi, precum și granturi menite să atragă companii mari în România. Tánczos Barna a subliniat că această abordare este una nouă și diferită, menită să stimuleze relansarea economică a țării. Declarațiile au fost făcute în cadrul unui eveniment la Petrești, județul Dâmbovița, unde Hanwha Aerospace a început construcția unei fabrici pentru producția de obuziere autopropulsate K9 și vehicule de realimentare cu muniție K10. Vicepremierul a menționat că susținerea industriei de apărare va face parte din pachetul de relansare economică, subliniind importanța ca România să devină un jucător activ pe piața echipamentelor militare și de apărare. [...]

Discuții între lideri americani și români despre investiții și colaborare economică.
Economie11 feb. 2026

Investițiile americane în România ar putea crește - discuții pe teme de energie, sănătate și IT la Cotroceni

Președintele Nicușor Dan anunță că liderii companiilor americane doresc să continue investițiile în România, după o întâlnire la Cotroceni transmite Știripesurse . Președintele României a discutat marți cu reprezentanții marilor companii americane, reuniți prin Camera de Comerț Americană în România (AmCham). Aceștia și-au exprimat intenția de a menține și extinde investițiile în țara noastră, subliniind existența unor premise solide pentru consolidarea relațiilor economice bilaterale în următorii ani. În cadrul discuțiilor au fost abordate teme importante pentru mediul economic, precum asigurarea unui cadru predictibil și stabil, cooperarea în sectoarele energiei, materiilor prime critice și sănătății. De asemenea, președintele a evidențiat transformările din industria IT românească și potențialul de creștere a relevanței acesteia prin atragerea de noi investiții americane. Nicușor Dan a transmis companiilor americane deschiderea autorităților române de a valorifica orice oportunități de afaceri, având în vedere poziția strategică a României la intersecția unor importante rute energetice și comerciale globale. Această întâlnire reflectă interesul reciproc pentru dezvoltarea colaborării economice în contextul actual. [...]

Vladimir Putin în timpul unei întâlniri oficiale, cu o expresie serioasă.
Economie07 feb. 2026

Stagnarea economiei ruse pune presiune pe Kremlin - costuri mai mari pentru Putin

Economia Rusiei intră într-o fază de stagnare , pe fondul diminuării veniturilor din petrol, iar această schimbare începe să apese pe bugetul federal și pe capacitatea Kremlinului de a susține efortul de război, potrivit The Guardian , care preia o analiză The Guardian. După ce sancțiunile occidentale impuse în 2022 nu au produs colapsul anticipat, economia rusă a fost susținută de creșterea cheltuielilor militare, însă semnalele din 2025–2026 indică o pierdere clară de viteză. Fondul Monetar Internațional a revizuit în jos prognozele, estimând o creștere de 0,6% în 2025 și 0,8% în 2026, niveluri considerate printre cele mai reduse din ultimul deceniu, în afara anilor pandemici. Miza principală pentru finanțele publice este scăderea veniturilor din petrol și gaze, o sursă tradițională de alimentare a bugetului. În 2022, veniturile fiscale din combustibili fosili reprezentau aproximativ 40% din finanțarea bugetului federal, însă estimările preliminare pentru primele trei trimestre din 2025 arată o coborâre la 25%. În paralel, prețul petrolului Ural a scăzut de la circa 90 de dolari pe baril la începutul lui 2022 la aproximativ 50 de dolari pe baril la finalul lui 2025, pe fondul unei supraoferte globale, iar sancțiunile au continuat să limiteze opțiunile de export. „Veniturile Rusiei din exportul de combustibili fosili în 2025 au fost cu 13% sub nivelurile dinainte de război, afectate de sancțiuni mai severe, de atacurile cu drone ale Ucrainei asupra infrastructurii energetice, de eforturile de a găsi noi piețe pentru exporturile sale de gaze și de scăderea prețurilor globale la petrol. Aceste presiuni epuizează treptat veniturile pe care Moscova se bazează pentru a-și finanța războiul”, a declarat Isaac Levi, analist politic la Centrul de Cercetare pentru Energie și Aer Curat. Pe termen scurt, Rusia a încercat să compenseze pierderea pieței europene prin vânzări către China, India și, într-o măsură mai mică, Turcia, însă articolul notează că, în 2026, volumul cumulat rămâne sub nivelurile din ajunul războiului. În plus, India și-ar fi redus achizițiile în ultimele luni, pe fondul amenințărilor cu tarife comerciale din partea președintelui SUA, Donald Trump, ceea ce adaugă incertitudine asupra fluxurilor viitoare de valută. Consecințele interne ale comprimării veniturilor petroliere se văd în presiunea pe buget și în transferul costurilor către populație: creșteri de impozite și reducerea fondurilor pentru asistență socială, educație și sănătate, într-un stat „reorganizat pentru război”. În acest context, stagnarea economică nu indică neapărat o prăbușire iminentă, dar sugerează o finanțare mai dificilă și mai scumpă a conflictului, mai ales dacă prețurile petrolului rămân joase și dacă restricțiile externe continuă să limiteze exporturile. [...]

Voucher de vacanță electronic pentru relaxare și odihnă în România.
Economie06 feb. 2026

Ministerul Economiei propune vouchere de vacanță de 800 lei - fără cofinanțare din partea angajaților

Fondul de Garantare pentru IMM-uri este „uitat” și subutilizat , avertizează Florin Jianu , președintele IMM România, în contextul negocierilor dintre sindicate, patronate și Guvern din Consiliul Național Tripartit, potrivit Capital . În timp ce Executivul discută măsuri cu impact bugetar, mediul de afaceri cere folosirea mai eficientă a instrumentelor deja existente, care pot extinde rapid accesul firmelor la finanțare. În intervenția sa de vineri seară, Jianu a punctat că pachetul de măsuri prezentat ca „relansare economică” riscă să aibă o acoperire redusă în economie, în special pentru microîntreprinderi și IMM-uri. În evaluarea sa, numărul firmelor care ar putea beneficia efectiv de programele anunțate ar fi „mult sub nivelul așteptat”, ceea ce pune sub semnul întrebării amploarea efectului economic. „Spre exemplu, am menționat Ministerului de Finanțe faptul că uităm de Fondul de Garantare pentru IMM-uri, pe care noi îl avem. În egala măsură, așa cum spuneam, măsuri privind simplificarea, debirocratizarea nu costă nimic, ba din contră, simplifică viața.” Mesajul central este că, dincolo de inițiative noi sau de ajustări punctuale, autoritățile ar putea obține rezultate mai rapide dacă ar activa mai bine mecanismele de garantare pentru IMM-uri. Un fond de garantare funcționează, pe scurt, ca un sprijin prin care statul (direct sau printr-o instituție dedicată) acoperă o parte din riscul de credit, astfel încât firmele să poată accesa mai ușor împrumuturi de la bănci. Jianu sugerează că acest instrument există, dar nu este folosit la potențialul său. În același timp, în discuțiile din Consiliul Național Tripartit a fost prezentată și o propunere a Ministerului Economiei privind reluarea voucherelor de vacanță, într-o formulă diferită față de anii anteriori. Concret, ar fi vorba despre vouchere de 800 de lei , fără obligația unei contribuții egale din partea beneficiarilor, ceea ce ar elimina cofinanțarea cerută până acum angajaților. Din perspectiva mediului de afaceri, problema nu este doar existența unor măsuri, ci dimensiunea lor și capacitatea de a ajunge la „zeci de mii de IMM-uri”, așa cum s-a întâmplat în trecut cu IMM Invest , program invocat ca reper de impact. În același registru, Jianu a menționat și „o susținere pentru Banca de Investiții și Dezvoltare”, fără a detalia însă forma acesteia. Pe lângă subutilizarea Fondului de Garantare pentru IMM-uri, Jianu a indicat două direcții pe care le consideră urgente și cu efect rapid, inclusiv fără costuri bugetare directe: simplificare și debirocratizare (reforme administrative care „nu costă nimic” și pot reduce fricțiunile pentru firme); intervenții ferme ale statului împotriva concurenței neloiale, pe care o vede extinsă în mai multe sectoare (turism, construcții, service-uri). Contextul politic și social rămâne tensionat. Întâlnirea tripartită a avut loc la Palatul Victoria, după proteste ale sindicatelor și pe fondul unor greve anunțate, inclusiv în administrația locală. În acest cadru, discuția despre „relansare economică” este primită cu rezerve atât de sindicate, cât și de mediul de afaceri, care insistă că instrumentele existente — precum Fondul de Garantare pentru IMM-uri — ar trebui folosite mai eficient înainte de a promova pachete cu acoperire limitată. [...]