Știri
Știri din categoria Fiscalitate

Coaliția a agreat impozite mai mici pentru clădirile vechi și reduceri pentru persoanele cu handicap, într-un pachet de măsuri fiscale și administrative prezentat ca parte a modernizării statului și a relansării economiei. Potrivit Adevărul, acordul prevede reduceri de 25% la impozitul pe clădirile mai vechi de 100 de ani și de 15% pentru cele cu o vechime între 50 și 100 de ani.
Măsurile au fost comunicate de PNL și vizează introducerea unor impozite diferențiate în funcție de vechimea clădirilor, dar și facilități pentru contribuabilii cu handicap, cu plafoane valorice pentru clădiri și autoturisme. Conform informațiilor citate în articol, persoanele cu handicap grav ar urma să primească o reducere de 50%, iar cele cu handicap accentuat o reducere de 25%.
În paralel, coaliția a convenit adoptarea în Guvern a unui pachet amplu de reformă a administrației centrale și locale, cu obiectivul de a reduce suprapunerile instituționale și de a eficientiza procesele interne. În comunicat este menționat că scopul reformei este creșterea calității actului administrativ și reducerea costurilor statului.
Ministerul Finanțelor și Ministerul Economiei trebuie să definitiveze detaliile tehnice pentru ca pachetul de relansare economică să poată fi adoptat simultan cu cel de reformă administrativă.
Totodată, Ministerul Finanțelor a fost mandatat să pregătească textul de lege astfel încât să poată fi făcute regularizări pentru contribuabilii care au achitat deja impozitele aferente, după intrarea în vigoare a noilor reguli.
Recomandate

România a obținut Avizul Formal al Comitetului OCDE pentru Afaceri Fiscale , una dintre cele mai dificile etape din procesul de aderare, potrivit Termene.ro . Ministerul Finanțelor susține că acest pas confirmă angajamentul și capacitatea instituțională de a implementa instrumentele juridice ale OCDE în aria fiscală și de a alinia politicile și practicile naționale la standardele organizației. Avizul Formal adoptat de Comitetul pentru Afaceri Fiscale este descris de Finanțe drept o etapă „dificilă și exigentă”, din cauza complexității tehnice și a standardelor ridicate folosite în evaluare. Adoptarea avizului pentru România s-a bazat pe evaluări pozitive în cele zece grupuri subsidiare ale comitetului, realizate în raport cu principiile-cheie de aderare. Comitetul pentru Afaceri Fiscale este unul dintre cele 25 de comitete sectoriale care evaluează România în procesul de aderare la OCDE. Obținerea avizului a presupus runde succesive de evaluare, clarificări, documentație suplimentară și ajustări, într-un proces de tip „peer review” (evaluare între state, pe baza unor standarde uniforme aplicate tuturor membrilor OCDE). Ministerul Finanțelor arată că rezultatul reflectă eforturile făcute împreună cu ANAF pentru adaptarea cadrului legislativ și instituțional la standardele OCDE, inclusiv prin Ordonanța Guvernului nr. 11/2025 , care modifică și completează Codul de procedură fiscală (Legea nr. 207/2015), cu impact asupra procedurilor amiabile și a regimului prețurilor de transfer. Dincolo de schimbările legislative, Finanțele subliniază că avizul validează și componenta operațională, în sensul alinierii practicilor aplicate de Minister și ANAF la standardele OCDE , inclusiv în ceea ce privește aplicarea procedurilor amiabile. [...]

Un proiect de lege propune o bonificație de 3% la impozitul pe venit pentru persoanele fizice care își achită anticipat obligațiile fiscale. Măsura vizează impozitul datorat pentru veniturile realizate în 2025 și condiționează reducerea de plata integrală până la 15 aprilie 2026, precum și de depunerea la timp a Declarației unice. Inițiativa apare într-un proiect de „Lege privind instituirea unor măsuri de relansare economică”, publicat de Ministerul Finanțelor , și urmărește creșterea conformării voluntare, adică stimularea declarării și plății la termen fără intervenții coercitive. În esență, statul oferă o reducere procentuală din impozitul pe venit pentru cei care închid mai devreme obligațiile aferente anului fiscal 2025. „Astfel, se propune, prin derogare de la prevederile Codului fiscal, reglementarea unui mecanism de acordare a unei bonificaţii de 3% din impozitul pe venit datorat pentru veniturile realizate în anul 2025, pentru care există obligaţia depunerii declaraţiei unice privind impozitul pe venit şi contribuţiile sociale datorate de persoane fizice”. Conform Ministerului Finanțelor, bonificația se acordă doar dacă sunt îndeplinite cumulativ două condiții: impozitul pe venit și contribuțiile sociale (pensii și sănătate) aferente veniturilor din 2025 sunt stinse integral prin plată și/sau compensare până la 15 aprilie 2026 inclusiv, iar Declarația unică (Formularul 212) este depusă până la aceeași dată. Reducerea de 3% se aplică numai asupra impozitului pe venit stabilit prin Declarația unică, nu asupra contribuțiilor sociale. Un element important pentru contribuabili este că dreptul la bonificație poate fi păstrat și dacă, după 15 aprilie 2026, se modifică nivelul obligațiilor fiscale pentru 2025, atât timp cât declarația a fost depusă până la termen și plata obligațiilor stabilite prin aceasta a fost făcută până la aceeași dată. De asemenea, cei care au depus Declarația unică fără bonificație până la intrarea în vigoare a actului normativ (sau ulterior, dar până la 15 aprilie 2026) ar putea beneficia prin depunerea unei declarații rectificative. Proiectul introduce, practic, un termen mai devreme decât cel din Codul fiscal: în mod obișnuit, Declarația unică pentru veniturile din 2025 se depune până la 26 mai 2026, însă pentru a obține bonificația de 3% ar urma să fie necesară depunerea și plata până la 15 aprilie 2026. Inițiatorii subliniază caracterul limitat al măsurii, arătând că după acest termen bonificația nu ar mai fi posibilă, tocmai pentru a împinge contribuabilii spre declarare și plată anticipată. [...]

Guvernul ia în calcul să lase primăriile să ajusteze în jos impozitele locale , după reacțiile apărute în spațiul public. Premierul Ilie Bolojan a spus, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, că Executivul analizează posibilitatea ca autoritățile locale să poată reveni asupra nivelului impozitelor, în urma unei propuneri venite din partea UDMR . Mesajul central al premierului vizează flexibilitatea administrației locale în politica fiscală locală: „Este un atribut al administrației locale să poți și să crești, dar și să scazi impozitele” , a declarat Ilie Bolojan. El a indicat că o eventuală corecție ar trebui făcută rapid, înainte de aprobarea bugetelor locale, astfel încât primăriile să nu rămână blocate în aplicarea unor niveluri mai ridicate decât cele practicate anterior. Contextul este legat de impozitul pe proprietate, pe care premierul îl descrie drept o temă „complexă”, cu aplicare largă. Bolojan a reamintit că România și-a asumat aducerea impozitelor pe proprietate mai aproape de valoarea de piață a imobilelor, în condițiile în care fiecare localitate are o marjă de aplicare. În paralel, Guvernul a stabilit un prag minim, inclusiv pentru impozitarea mașinilor, iar unele primării care aveau taxe mai mici au ajuns, în practică, să fie obligate să aplice niveluri mai mari decât înainte. În acest cadru, discuția despre „atributul” primăriilor capătă o miză bugetară și administrativă: dacă nivelul minim impus central produce creșteri automate în localități cu fiscalitate redusă, atunci instrumentele de ajustare locală devin esențiale pentru calibrarea poverii fiscale în funcție de realitățile din teren și de capacitatea contribuabililor. Premierul a spus că Guvernul poate analiza „în ce măsură” poate corecta situația, astfel încât primăriile să poată reveni asupra nivelului stabilit. Separat, premierul a explicat și decizia de eliminare a scutirilor de impozit pentru persoanele cu dizabilități, măsură care a generat reacții puternice. El a invocat date „din teren”, potrivit cărora există aproximativ 957.000 de cetățeni cu certificate de handicap, ceea ce ar însemna că aproape 10% din fondul de imobile nu era impozitat. Totuși, a adăugat că Executivul analizează o soluție de compromis , prin care să fie suplimentate competențele autorităților locale pentru a putea acorda „anumite reduceri suplimentare” , ceea ce ar muta din nou decizia mai aproape de primării. [...]

Ministerul Finanțelor spune că taxa fixă de 25 de lei pentru colete nu este vamală , ci o obligație fiscală internă, aplicată de la 1 ianuarie 2026 pentru trimiterile din afara UE către persoane fizice, potrivit Digi24 . Măsura vizează coletele cu valoare sub 150 de euro și este introdusă prin Legea nr. 239/2025 , în contextul creșterii importurilor extracomunitare din comerțul electronic. Taxa se aplică indirect, prin curieri, vânzători și platforme de comerț online, și are legătură cu bunurile pentru care TVA este datorată în România. Ministerul subliniază că, indiferent de statul prin care bunurile intră în spațiul comunitar, pentru coletele sub 150 de euro trimise din afara UE către persoane fizice din România, TVA rămâne datorată în România. „Nu e taxă vamală, ci o obligație fiscală internă” În ceea ce privește cine plătește efectiv, obligația revine furnizorului de bunuri, expeditorului sau entității care facilitează vânzările la distanță, nu destinatarului final. Coletele sunt identificate și raportate de operatorii poștali și de firmele de curierat autorizate, în baza cadrului legal existent, conform explicațiilor Ministerului Finanțelor. Ministerul argumentează și de ce nu poate fi vorba de o taxă vamală introdusă unilateral: potrivit legislației europene privind piața unică și politica comercială comună, statele membre nu pot introduce taxe vamale pe cont propriu. În această logică, taxa de 25 de lei este încadrată ca obligație fiscală internă, aplicată pe teritoriul României, în conformitate cu normele europene privind procedurile de import. Autoritățile susțin că măsura urmărește, în esență, un tratament fiscal mai echitabil între comercianții din UE și cei din afara Uniunii, inclusiv prin reducerea subevaluării mărfurilor și a evitării obligațiilor fiscale, precum și prin crearea unui cadru concurențial „corect și predictibil”. Concret, din informațiile prezentate în articol, taxa este legată de următoarele elemente-cheie: se aplică de la 1 ianuarie 2026; vizează coletele sub 150 de euro expediate din afara UE către persoane fizice; nu este plătită de destinatar, ci de furnizor/expeditor/platformă; este justificată ca obligație fiscală internă, nu ca taxă vamală; se bazează pe raportarea și identificarea coletelor de către operatori poștali și curieri autorizați. Pe fondul discuțiilor publice despre posibila redirecționare a coletelor prin alte state membre (cu efecte de pierderi fiscale pentru România), Ministerul respinge concluziile și afirmă că rutele logistice se pot schimba din multiple motive, nu din cauza unei singure măsuri fiscale. După anunțarea prevederii, numărul coletelor extracomunitare intrate în România ar fi crescut constant în a doua parte a lui 2025, iar în ianuarie 2026 au fost livrate 713.083 colete extracomunitare, la un nivel similar cu cel din august 2025, potrivit datelor citate. În privința încasărilor bugetare, Ministerul precizează că primul termen de declarare și plată este în februarie 2026, pentru luna ianuarie, iar în acest moment nu există date fiscale consolidate, astfel că orice concluzie privind eventuale neîncasări este considerată speculativă. Separat, la nivelul UE, de la 1 iulie 2026 ar urma să intre în vigoare o taxă vamală fixă de 3 euro pentru coletele sub 150 de euro importate din afara Uniunii, decizie agreată de Consiliul Uniunii Europene. [...]

Dominic Fritz propune un pact politic pentru a bloca majorarea taxelor în 2026 și 2027 , susținând că este momentul ca statul să își reducă propriile cheltuieli și să ofere predictibilitate mediului de afaceri, potrivit Mediafax . Declarația vine în contextul speculațiilor privind o posibilă creștere a TVA la 24%. Președintele Uniunii Salvați România a afirmat că formațiunea pe care o conduce se opune „ferm” oricărei majorări de taxe. În opinia sa, Guvernul trebuie să demonstreze responsabilitate fiscală prin reducerea cheltuielilor, nu prin transferarea poverii către contribuabili. El a invocat precedentul executivelor conduse de Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu, despre care a spus că au cheltuit „ca și cum nu există limite”, cu riscul ca nota de plată să fie suportată de generațiile viitoare. Fritz a subliniat că stabilitatea fiscală este esențială pentru economie, în special pentru investiții. Mesajul său este că firmele trebuie să știe din timp care va fi nivelul taxelor nu doar în 2026, ci și în anii următori, pentru a putea planifica pe termen mediu și lung. În acest context, liderul USR a propus: un moratoriu asumat de toate partidele parlamentare; un pact politic explicit pentru a nu majora taxele în 2026 și 2027; prioritizarea reducerii cheltuielilor publice în locul creșterii fiscalității. Declarația se înscrie într-o dezbatere mai largă privind echilibrul bugetar și măsurile fiscale pe care Guvernul le-ar putea adopta în perioada următoare. Deocamdată, propunerea rămâne la nivel politic, fără un acord formal între partide, însă marchează o poziționare clară a USR în discuția despre eventuale majorări de taxe. [...]

Elon Musk estimează că va plăti peste 500 de miliarde de dolari taxe de-a lungul vieții , pe fondul creșterii accelerate a averii sale. Declarația a fost făcută de miliardar pe platforma X , unde a susținut că a achitat deja peste 10 miliarde de dolari către fisc și că, în final, contribuțiile sale totale vor depăși pragul de 500 de miliarde, inclusiv taxele asociate moștenirii. Afirmația vine într-un moment în care averea lui Musk a urcat la aproximativ 852 de miliarde de dolari în februarie 2026, după fuziunea dintre SpaceX și compania sa de inteligență artificială, xAI . Noua entitate este evaluată la circa 1.250 de miliarde de dolari, iar Musk deține aproximativ 43% din compania rezultată, participație estimată la peste 540 de miliarde de dolari. Antreprenorul a declarat anterior că este „cel mai mare contribuabil individual din istorie”, făcând referire la suma plătită deja către autoritățile fiscale americane. În mesajul publicat online, el a adăugat că se așteaptă ca, pe termen lung, obligațiile sale fiscale să depășească 500 de miliarde de dolari, „inclusiv după deces”. Creșterea averii sale este alimentată și de participația de aproximativ 12% în Tesla, evaluată la circa 178 de miliarde de dolari, la care se adaugă opțiuni pe acțiuni în valoare de peste 120 de miliarde. Acționarii Tesla au aprobat recent un pachet de remunerare pe termen lung, care ar putea aduce beneficii suplimentare semnificative dacă obiectivele de creștere sunt atinse în următorul deceniu. Declarațiile lui Musk intervin pe fondul dezbaterilor din Statele Unite privind impozitarea marilor averi și rolul miliardarilor în finanțele publice. Deși proiecția anunțată de acesta nu poate fi verificată independent, suma invocată ar reprezenta una dintre cele mai mari contribuții fiscale individuale estimate vreodată. [...]