Știri
Știri din categoria Inflație
Postul Paștelui a început cu prețuri mai mari la legume și fructe, unele ajungând să depășească carnea la kilogram, pe fondul creșterii importurilor și al scumpirilor din ultimele luni. Potrivit TVR Info, cumpărătorii din piețe reclamă costuri tot mai ridicate chiar pentru produse de bază.
În București, o salată simplă presupune cheltuieli considerabile. Prețurile medii din piețe indică:
Situația este similară și în alte orașe, precum Piatra Neamț, unde clienții spun că bugetul pentru produse de post a crescut vizibil față de anii trecuți. Comercianții susțin însă că tarifele nu ar fi suferit modificări recente.
Economiștii atrag atenția că dependența de importuri contribuie la presiunea asupra prețurilor. Analistul economic Adrian Mitroi arată că România importă legume și fructe de miliarde de euro anual, iar în condițiile în care producția internă este insuficientă, costurile externe se reflectă direct în tarabe. Potrivit acestuia, unele legume și fructe au ajuns să coste mai mult pe kilogram decât carnea, transformând postul într-un „mic lux” pentru multe familii.
Pe de altă parte, specialiștii în nutriție avertizează că dorința de a economisi poate duce la alegeri alimentare dezechilibrate. Medicul nutriționist Marilena Oprișan subliniază că perioada postului poate fi benefică pentru organism dacă alimentația este construită corect, cu legume, cereale integrale, nuci și semințe consumate zilnic.
Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru din calendarul bisericesc, se încheie pe 11 aprilie. Până atunci, credincioșii trebuie să îmbine cumpătarea spirituală cu o planificare atentă a bugetului alimentar, într-un context în care coșul de post a devenit mai scump decât în anii precedenți.
Recomandate
BNR avertizează că inflația va urca temporar în martie–iunie 2026, pe fondul scumpirii energiei și combustibililor , chiar dacă rata anuală a coborât la 9,31% în februarie, potrivit Digi24 . Mesajul băncii centrale contează pentru companii și populație prin efectul direct asupra costurilor (energie, transport) și prin riscul ca așteptările inflaționiste să rămână ridicate, ceea ce poate prelungi presiunile asupra prețurilor. Scăderea din februarie (9,31%, de la 9,69% în decembrie 2025) a fost susținută în principal de ieftinirea energiei electrice și a gazelor naturale, însă evoluția a fost parțial contrabalansată de scumpiri la combustibili, produse din tutun, prețuri administrate și unele alimente. De ce se întoarce inflația pe termen scurt În minuta ședinței de politică monetară din 7 aprilie 2026 , BNR arată că perspectiva imediată „s-a deteriorat semnificativ”, în principal din cauza energiei. Conform evaluărilor citate, inflația va depăși în perioada martie–iunie 2026 nivelurile prognozate anterior, pe fondul: scumpirii combustibililor, în contextul creșterii cotațiilor petrolului și gazelor, asociată războiului din Orientul Mijlociu ; unor factori interni, precum expirarea plafonării prețurilor la energia electrică și efectele majorărilor de TVA și accize din 2025. BNR notează că aceste influențe ar urma să depășească efectele favorabile ale noilor mecanisme de stabilire a prețurilor la gaze. Așteptările inflaționiste rămân o problemă Deși inflația de bază (CORE2 ajustat – indicator care exclude prețurile volatile și cele administrate) și-a oprit ascensiunea și a scăzut ușor la 8,3%, BNR semnalează că așteptările inflaționiste rămân ridicate. După o ușoară scădere la începutul anului, acestea au crescut din nou în martie, iar anticipațiile pe termen mai lung ale analiștilor au revenit aproape de limita superioară a intervalului țintei BNR, ceea ce ridică riscul ca inflația de bază să rămână persistentă. În același timp, puterea de cumpărare a populației „a continuat să se reducă ușor”, pe fondul inflației încă ridicate și al încetinirii creșterii veniturilor. Context economic: încetinire și presiuni pe piețe Minuta descrie și o economie în răcire: activitatea economică s-a contractat cu 1,9% în trimestrul IV 2025, iar creșterea anuală a PIB a coborât la 0,2%. BNR anticipează o ușoară redresare la începutul lui 2026, dar cu o probabilă nouă scădere a dinamicii anuale a PIB în trimestrul I, pe fondul slăbirii investițiilor și al deteriorării contribuției exportului net. Pe piețele financiare, banca centrală indică volatilitate mai mare, fluctuații ample ale randamentelor titlurilor de stat și un curs leu/euro care „a crescut moderat și s-a stabilizat la un nivel ușor mai ridicat”. BNR avertizează că riscurile la adresa cursului rămân semnificative, în contextul volatilității globale, al aversiunii la risc și al „deficitelor gemene” ridicate, subliniind importanța consolidării fiscale pentru reducerea costurilor de finanțare. Ce a decis BNR: dobânda-cheie rămâne la 6,50% În acest context, Consiliul de administrație al BNR a decis în unanimitate menținerea dobânzii-cheie la 6,50% pe an. Au fost păstrate și: facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50%; facilitatea de depozit la 5,50%; nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și valută. Pe termen mediu, BNR indică o traiectorie de scădere a inflației la 3,9% la finalul lui 2026 și la 2,9% în 2027, însă cu o balanță a riscurilor înclinată în sus pe termen scurt, în special din cauza energiei. Minuta integrală este disponibilă pe site-ul BNR: BNR . [...]
Războiul din Iran reaprinde riscul de scumpiri în zona euro, iar BCE evită să promită o traiectorie a dobânzilor , pe fondul unui șoc energetic care deja a împins inflația anuală la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie, potrivit Știrile Pro TV . Christine Lagarde , președinta Băncii Centrale Europene (BCE) , a avertizat într-o conferință organizată de Fondul Monetar Internațional că războiul din Orientul Mijlociu „a făcut mult mai nesigure perspectivele” și a creat „riscuri ridicate la adresa inflației”, dar și riscuri negative pentru evoluția economiei. Două canale de transmitere: imediat prin energie, incert pe termen mediu Lagarde a indicat că efectul pe termen scurt asupra inflației este „semnificativ”, în principal prin creșterea prețurilor la energie. Pentru termenul mediu, impactul depinde de durata și intensitatea crizei, ceea ce complică anticiparea evoluției prețurilor și, implicit, deciziile de politică monetară. În evaluările sale, BCE urmărește dacă șocul energetic se propagă în inflația de ansamblu, inclusiv prin salarii și prin așteptările inflaționiste (adică percepțiile firmelor și populației despre scumpirile viitoare, care pot influența prețurile și negocierile salariale). Ce semnal dă BCE înaintea ședinței din 30 aprilie Declarațiile vin înaintea ședinței de politică monetară a BCE programată pentru 30 aprilie. Șefa BCE a spus că instituția este pregătită să intervină dacă situația o va impune, însă nu se angajează dinainte la o anumită traiectorie a dobânzilor. „Dacă ne așteptăm ca rata inflației să devieze semnificativ și persistent de țintă, răspunsul trebuie să fie corespunzător de puternic sau persistent. Altfel, riscul de-ancorării așteptărilor inflaționiste va deveni acut.” În luna precedentă, BCE a menținut dobânzile nemodificate, dar a transmis că monitorizează atent riscurile generate de creșterea prețului petrolului și de evoluțiile economice, fiind pregătită să acționeze dacă va fi necesar. Date și scenarii: inflația peste țintă, dobânzile rămân în joc Datele Eurostat citate în material arată că inflația anuală în zona euro a urcat la 2,6% în martie, iar ținta BCE pe termen mediu rămâne 2%. În acest context, analiștii estimează că banca centrală ar putea majora dobânda de două ori în acest an, pe fondul așteptărilor că inflația va rămâne peste țintă și în perioada următoare. BCE indică, în scenariul de bază, o inflație de 2,6% în acest an, după aproximativ 2% anul trecut. În scenariul nefavorabil, inflația ar putea depăși 4% în a doua jumătate a anului 2026, iar în scenariul sever ar putea trece de 6% la începutul anului viitor, fără o revenire rapidă la țintă. [...]
România rămâne liderul inflației din UE, cu 9% în martie, pe fondul unei accelerări a scumpirilor la nivel european , arată datele citate de Biziday . La nivelul Uniunii Europene, rata anuală a inflației a urcat la 2,8% în martie 2026, de la 2,1% în februarie. Creșterea din România este vizibilă și în dinamica lunară: față de februarie, inflația anuală a urcat de la 8,3% la 9%, în condițiile în care, la nivelul UE, inflația anuală a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări. Cum arată clasamentul în UE Potrivit Eurostat , cele mai ridicate rate anuale ale inflației au fost înregistrate în: România: 9% Croația: 4,6% Lituania: 4,4% La polul opus, cele mai scăzute rate anuale au fost: Danemarca: 1% Cehia, Cipru și Suedia: 1,5% fiecare Diferențe între măsurătorile Eurostat și INS Separat, datele publicate anterior de Institutul Naţional de Statistică (INS) indică pentru România o rată anuală a inflației de 9,9% în martie, cu o creștere de +0,78% față de februarie. INS arată că, în acest interval, serviciile s-au scumpit cu 11%, mărfurile nealimentare cu 10,9%, iar mărfurile alimentare cu 7,7%. Zona euro : inflație în urcare, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, rata anuală a inflației a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Cea mai mare contribuție a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale), în timp ce bunurile industriale neenergetice au contribuit cu 0,13 puncte procentuale. [...]
România rămâne campioana inflației din UE, cu efect direct asupra costurilor pentru populație și companii , în condițiile în care scumpirile anuale sunt de circa trei ori peste media Uniunii, potrivit datelor Eurostat prezentate de Știrile Pro TV . În martie, rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a urcat la 2,8%, de la 2,1% în februarie. România este, în continuare, țara cu cea mai ridicată inflație din UE, cu 9% (indicator armonizat la nivel european), în creștere de la 8,3% în februarie. La polul opus, cele mai mici rate anuale ale inflației au fost în Danemarca (1%), urmată de Cehia, Cipru și Suedia (toate 1,5%). După România, cele mai ridicate rate au fost în Croația (4,6%) și Lituania (4,4%). Din perspectiva dinamicii lunare la nivelul UE, inflația a scăzut doar în trei state membre, a rămas stabilă într-unul și a crescut în 23 de țări, inclusiv în România, arată datele citate. Zona euro: presiuni în creștere, cu servicii și energie în prim-plan În zona euro, inflația anuală a crescut la 2,6% în martie, de la 1,9% în februarie. Contribuția cea mai mare la inflația anuală a venit din servicii (1,49 puncte procentuale), urmate de energie (0,48 puncte procentuale) și de alimente, alcool și țigări (0,45 puncte procentuale). Ce arată datele INS pentru România și de ce contează Separat de indicatorul armonizat folosit în comparațiile europene, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România o rată anuală a inflației de 9,87% în martie, față de 9,31% în februarie. Pe componente, INS indică scumpiri anuale de 11,05% la servicii, 10,89% la mărfuri nealimentare și 7,67% la mărfuri alimentare. INS precizează că este a opta lună consecutivă în care inflația anuală se menține la peste 9%, după o perioadă de scădere ușoară de la o lună la alta. „Indicele preţurilor de consum în luna martie 2026 comparativ cu luna februarie 2026 a fost 100,78%. Rata inflaţiei de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 2,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna martie 2026 comparativ cu luna martie 2025 a fost 9,9%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (aprilie 2025 - martie 2026) faţă de precedentele 12 luni (aprilie 2024 - martie 2025) a fost 8,5%.” Schimbări metodologice și factori care influențează calculul INS mai arată că, începând cu 2026, jocurile de noroc sunt incluse în calculul indicelui prețurilor de consum (IPC), iar tarifele acestora au crescut în martie cu 1,50% față de februarie și cu 5,78% față de decembrie 2025. Totodată, în calculul inflației, din august 2025 este luată în considerare încetarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice, instituită prin OUG nr. 6/2025 , cu modificările și completările ulterioare. La ce se uită piața mai departe: prognoza BNR Banca Națională a României a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2026, la 3,9% (de la 3,7% anterior), și anticipează 2,7% la sfârșitul lui 2027, potrivit datelor prezentate în februarie de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. (Materialul sursă este trunchiat după această informație, astfel că nu sunt disponibile detalii suplimentare din aceeași sursă.) [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie și rămâne cea mai ridicată din UE, ceea ce apasă direct pe perspectivele de creștere economică , în condițiile în care prețurile continuă să avanseze „în ciuda consumului în scădere”, potrivit Ziarul Financiar . Creșterea din martie a fost accelerată de criza din piața mondială a petrolului , care a adăugat 0,6% la inflație, ducând-o la 9,9% anual, de la 9,3% în februarie. Publicația notează că România rămâne pe primul loc în topul european al inflației, în pofida reducerii consumului casnic și a consumului guvernamental. Diferența față de marile economii europene, în continuare foarte mare Comparația cu principalele piețe europene scoate în evidență un decalaj important: în Germania și Franța inflația lunară a crescut cu 1%, iar în Italia cu 1,6%, însă ratele anuale de inflație sunt acolo de patru-cinci ori mai mici decât în România, conform tabloului sinoptic Eurostat citat în articol. În același timp, criza mondială a energiei a lovit puternic economia europeană, dar „nu a destabilizat-o”, mai arată analiza. De ce contează pentru economie: prețuri în urcare, consum în scădere Unghiul economic al problemei este că presiunea inflaționistă se vede direct în cererea internă: prețurile cresc chiar și atunci când consumul se contractă, ceea ce slăbește motorul tradițional al creșterii economice. În lectura autorilor, situația este legată și de factori interni, nu doar de șocurile externe: „Politicile proaste din trecut, deficitul bugetar aflat la cote greu de susţinut, se văd azi în banalitatea unei etichete la raft: preţurile cresc, în ciuda consumului în scădere.” [...]
Inflația anuală a urcat la 9,9% în martie, iar scumpirile sunt împinse în principal de tarife și servicii controlate de stat , nu doar de efectele războiului din Iran , potrivit datelor INS și explicațiilor oferite de economistul Cristian Păun , citate de Digi24 . INS arată că rata anuală a inflației a crescut la 9,9% în martie 2026, de la 9,31% în februarie. Pe termen scurt, indicele prețurilor de consum din martie față de februarie a fost 100,78%, iar inflația de la începutul anului (martie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a ajuns la 2,3%. Rata medie a modificării prețurilor în ultimele 12 luni (aprilie 2025 – martie 2026) față de precedentele 12 luni a fost 8,5%. Unde se văd scumpirile: energie, transport și utilități În structura scumpirilor, datele prezentate indică presiuni puternice în zona prețurilor reglementate și a serviciilor: energie electrică : peste 57% față de anul trecut (cea mai mare creștere menționată); bilete de tren : creștere de peste 24 de puncte procentuale; apă, canal și salubrizare : creștere de peste 15%; igienă și cosmetică (servicii, inclusiv saloane) : peste 14%; la alimente, sunt menționate creșteri mari la cafea, ouă și fructe proaspete , cu peste 14% la cafea și cacao. Acestea sunt primele date pentru martie, după debutul conflictului din Orientul Mijlociu, însă explicația dominantă, în lectura economistului citat, ține de factori interni. „Problema vine din interior”: monopoluri, deficit și lipsa concurenței Cristian Păun spune că războiul din Iran contează, dar „cea mai mare parte” a inflației este generată în România, prin scumpiri la produse și servicii reglementate și prin tarife unde statul are control semnificativ sau poziții de monopol. „În această inflație regăsim creșteri de prețuri la foarte multe produse reglementate, foarte multe servicii pe care le oferă statul, de la salubritate, apă, canal, energie electrică (...) vedem creșteri de prețuri la acele elemente pe care statul le controlează, unde statul deține monopol în principal și unde nu prea există concurență sau alternative foarte bine dezvoltate (...)”, a spus Păun. În plus, economistul pune accent pe deficitul bugetar ca problemă structurală: statul se împrumută „câteva zeci de miliarde de euro”, bani care ajung preponderent în consum, în timp ce producția internă nu ține pasul, ceea ce alimentează inflația. Ce urmează: riscuri din politică și sezonalitate la alimente Păun avertizează că puseul inflaționist continuă și că România ar putea resimți inflația mai mult decât alte țări din cauza problemelor structurale, în special deficitul. El adaugă și un risc politic: instabilitatea, în contextul în care PSD urmează să decidă „în câteva zile” dacă rămâne sau nu la guvernare, ar putea amplifica tensiunile macroeconomice. Pe partea de alimente, economistul notează că încă nu este sezonul pentru fructe și legume din producția internă, ceea ce poate menține presiunea pe prețuri, cu o posibilă temperare dacă anul agricol va fi bun și nu apar episoade de temperaturi sub 0 grade care să afecteze culturile. [...]
