Știri
Știri din categoria Inflație
Postul Paștelui a început cu prețuri mai mari la legume și fructe, unele ajungând să depășească carnea la kilogram, pe fondul creșterii importurilor și al scumpirilor din ultimele luni. Potrivit TVR Info, cumpărătorii din piețe reclamă costuri tot mai ridicate chiar pentru produse de bază.
În București, o salată simplă presupune cheltuieli considerabile. Prețurile medii din piețe indică:
Situația este similară și în alte orașe, precum Piatra Neamț, unde clienții spun că bugetul pentru produse de post a crescut vizibil față de anii trecuți. Comercianții susțin însă că tarifele nu ar fi suferit modificări recente.
Economiștii atrag atenția că dependența de importuri contribuie la presiunea asupra prețurilor. Analistul economic Adrian Mitroi arată că România importă legume și fructe de miliarde de euro anual, iar în condițiile în care producția internă este insuficientă, costurile externe se reflectă direct în tarabe. Potrivit acestuia, unele legume și fructe au ajuns să coste mai mult pe kilogram decât carnea, transformând postul într-un „mic lux” pentru multe familii.
Pe de altă parte, specialiștii în nutriție avertizează că dorința de a economisi poate duce la alegeri alimentare dezechilibrate. Medicul nutriționist Marilena Oprișan subliniază că perioada postului poate fi benefică pentru organism dacă alimentația este construită corect, cu legume, cereale integrale, nuci și semințe consumate zilnic.
Postul Paștelui, cel mai lung și mai aspru din calendarul bisericesc, se încheie pe 11 aprilie. Până atunci, credincioșii trebuie să îmbine cumpătarea spirituală cu o planificare atentă a bugetului alimentar, într-un context în care coșul de post a devenit mai scump decât în anii precedenți.
Recomandate
Deficitul cronic de angajați calificați a adăugat, în medie, circa 3,1 puncte procentuale la inflație în perioada 2019-2024, potrivit cursdeguvernare , care prezintă o cercetare semnată de Mădălin Viziniuc, din direcția de studii economice a Băncii Naționale a României (BNR). Contribuția anuală estimată a variat între 2,7 și 3,5 puncte procentuale, cu un vârf de 3,5 puncte în 2019 și 2023. Lucrarea urmărește două direcții: evaluează efectul deficitului de forță de muncă asupra salariilor și asupra numărului de angajați la nivelul firmelor, apoi integrează rezultatele într-un model macroeconomic multisectorial pentru a estima impactul asupra inflației. Autorul notează că variația de la un an la altul a fost redusă (0,36 puncte procentuale în valoare absolută), ceea ce sugerează o problemă mai degrabă structurală, care se schimbă lent. În analiză sunt indicate mai multe cauze care alimentează deficitul de personal, atât pe partea de ofertă, cât și pe partea de cerere de muncă: participarea redusă a populației pe piața muncii; emigrația; un sistem educațional insuficient adaptat cerințelor economiei moderne; schimbările tehnologice, care cresc cererea de competențe specializate; creșterea economică rapidă și integrarea în lanțurile de producție europene, care au amplificat cererea de forță de muncă. La nivel microeconomic, cercetarea arată că firmele care se confruntă cu dificultăți majore în recrutarea de personal calificat majorează salariile reale cu 6,6 puncte procentuale pe an, în medie, dar mențin aproape neschimbat numărul de angajați. Pentru a lega această evoluție de prețuri, autorul folosește un model macroeconomic multisectorial care include interacțiuni între ramuri, rigidități ale prețurilor și fricțiuni pe piața muncii. Rezultatele indică faptul că aproximativ 56% din creșterea salariilor reale se transmite în prețurile de consum, ceea ce susține existența unui canal puternic de transfer al costurilor salariale către inflație. Totodată, efectele diferă între sectoare: în unele ramuri, salariile cresc mai mult decât prețurile, pe fondul rigidităților de ajustare, în timp ce în altele scumpirile sunt mai rapide, semn al unei transmisii mai directe a costurilor către prețurile de producție și, ulterior, către consumatori. [...]
Mugur Isărescu a sugerat că impozitul progresiv ar fi avut un impact mai redus asupra inflației decât majorarea TVA , potrivit unei analize publicate de Ziarul Financiar . Guvernatorul BNR a afirmat că, dintre variantele discutate anul trecut pentru reducerea deficitului bugetar, introducerea cotei progresive nu ar fi generat același efect inflaționist ca creșterea TVA, măsură aleasă în final de Guvern. Potrivit declarațiilor făcute la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflației, majorarea TVA a fost transferată aproape integral în prețurile de consum, ceea ce a dus inflația aproape de 10%. În ianuarie 2026, rata anuală a rămas la 9,6%, peste estimările inițiale ale BNR, care nu includeau pachetul fiscal în prognoza de la începutul anului 2025. Isărescu a explicat că, la momentul elaborării prognozei, nu era clar ce măsuri fiscale vor fi adoptate. Ulterior, după aprobarea creșterii TVA în vara anului trecut, banca centrală a revizuit estimările. Pentru finalul lui 2026, BNR a ajustat ușor prognoza de inflație, de la 3,7% la 3,9%. Guvernatorul a menționat și recomandările Fondului Monetar Internațional, care ar fi susținut o corecție fiscală prin impozitare progresivă, nu prin majorarea TVA. Declarația readuce în dezbatere o temă sensibilă în mediul politic și economic, mai ales în contextul presiunilor privind reducerea deficitului și menținerea stabilității prețurilor. În replică, premierul Ilie Bolojan a declarat, potrivit Digi24 , că impozitarea progresivă „nu este de actualitate”, invocând lipsa capacității administrative pentru o astfel de schimbare și contextul bugetar complicat. Mesajul transmis de guvernator pare a fi unul tehnic: modul în care este realizată ajustarea fiscală contează pentru traiectoria inflației. În timp ce TVA afectează rapid prețurile de consum, o modificare a impozitării veniturilor ar avea, potrivit BNR, un impact diferit și mai temperat asupra dinamicii inflației. [...]
BNR anticipează o scădere lentă a inflației în primul trimestru, urmată de o creștere temporară în T2 2026 , potrivit Raportului asupra inflației prezentat de guvernatorul Mugur Isărescu, informează AGERPRES . Documentul, aprobat marți de Consiliul de administrație al BNR, încorporează cele mai recente date disponibile și actualizează traiectoria prognozată a prețurilor. Conform noii proiecții, rata anuală a inflației își va continua scăderea lentă în primul trimestru din 2026, însă în trimestrul al doilea va consemna o creștere, pe fondul efectelor de bază, al evoluției cotațiilor unor mărfuri și al eliminării plafonului pentru adaosul comercial la alimentele de bază. Aceste influențe se suprapun efectelor generate anterior de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor. BNR estimează însă o corecție descendentă abruptă în trimestrul al treilea din 2026, odată cu disiparea efectelor directe ale acestor șocuri de ofertă. Ulterior, inflația ar urma să scadă gradual, reintrând în interiorul intervalului țintei de variație de la mijlocul semestrului I 2027. Banca centrală indică drept factor determinant consolidarea presiunilor dezinflaționiste fundamentale, în special cele generate de deficitul de cerere agregată. Acesta este anticipat să crească până la finalul anului curent, în contextul progresului corecției bugetare, atingând niveluri semnificative, dar mai reduse decât cele estimate anterior. Raportul prezentat de Mugur Isărescu oferă astfel o imagine a unei traiectorii volatile pe termen scurt, marcată de efecte fiscale și administrative, urmată de o temperare graduală a dinamicii prețurilor începând din a doua parte a anului. [...]
Românii au cheltuit peste 18 miliarde de lei pe jocuri de noroc, iar aceste sume intră acum în calculul inflației , potrivit Știrile ProTV . Pentru prima dată, Institutul Național de Statistică a inclus biletele la loto și pariurile sportive în coșul de consum folosit la calcularea ratei inflației, care în ianuarie 2026 a fost de 9,6%. Prețul biletelor la loto și al pariurilor a crescut cu 2,6% față de finalul anului trecut. Doar la ultima extragere Loto, românii au cheltuit aproximativ 12 milioane de lei, fiind jucate peste un milion de bilete. Datele Oficiului Național pentru Jocuri de Noroc arată că, anul trecut, s-au cheltuit: 11,5 miliarde de lei pe jocuri online; aproape 5,8 miliarde de lei pe aparate tip slot-machine; 915 milioane de lei pe pariuri sportive. Numai în prima jumătate a anului 2025, cheltuielile au depășit 5,5 miliarde de lei, echivalentul bugetului cumulat al Ministerului Justiției și Ministerului Culturii. Economistul Adrian Asoltanie explică fenomenul prin combinația dintre sărăcie și lipsa educației financiare, care alimentează speranța unui câștig rapid. „De cele mai multe ori banii jucați sunt bani absolut necesari”, afirmă acesta, avertizând că sunt riscate sume destinate chiriei sau facturilor. România generează 3,1% din totalul global al sumelor jucate online, deși economia sa reprezintă doar 0,33% din economia mondială. Proporția indică o participare de aproape zece ori mai mare la jocurile de noroc decât la crearea de valoare economică. Includerea acestor cheltuieli în coșul de consum reflectă amploarea fenomenului și impactul său asupra bugetelor gospodăriilor, în special în rândul celor cu venituri reduse. [...]
Inflația a coborât la 9,6% în ianuarie 2026, dar scumpirile nu se opresc , iar o reducere vizibilă a ritmului de creștere a prețurilor ar putea apărea abia în a doua parte a anului, potrivit unei analize publicate de Digi24 . Datele Institutului Național de Statistică arată o scădere ușoară față de decembrie 2025, când rata anuală a fost 9,7%. Economiștii avertizează însă că efectul de bază și scumpirile acumulate anul trecut mențin presiunea asupra prețurilor. Christian Năsulea, profesor de economie mondială, susține că o inflație apropiată de ținta de 4% estimată de BNR ar putea fi atinsă cel mult la finalul anului. Până în vară, rata anuală va rămâne ridicată, urmând ca abia din iulie-august să se observe o ajustare mai consistentă. Energia rămâne principalul motor al scumpirilor Potrivit INS: mărfurile nealimentare s-au scumpit cu aproape 10% față de ianuarie 2025; serviciile au înregistrat o creștere anuală de 11,59%; energia electrică s-a scumpit cu peste 59%; alimentele au crescut, în medie, cu 7,86%. Economiștii arată că liberalizarea pieței de energie și factori externi, precum evoluțiile de pe piața gazelor, au întârziat o eventuală ieftinire. În plus, unele produse pot avea scumpiri de 30-40%, chiar dacă inflația generală este sub 10%, deoarece indicele reprezintă o medie. Puterea de cumpărare, sub presiune Adrian Negrescu atrage atenția că peste jumătate din veniturile multor români merg deja către cheltuieli de bază – alimente și utilități – în condițiile în care salariile și pensiile au fost înghețate în 2026. El estimează că, din a doua parte a anului, inflația ar putea coborî spre 5-5,5%, pe fondul efectului de bază generat de scumpirile la energie din 2025. Totuși, o rată mai mică a inflației nu înseamnă ieftiniri, ci doar o creștere mai lentă a prețurilor. Concluzia economiștilor este că economia traversează o perioadă de ajustare, în care atât populația, cât și companiile vor resimți în continuare presiunea costurilor ridicate. [...]
Florin Barbu propune plafonarea adaosului comercial la 20% pentru toate alimentele, atunci când inflația depășește 5% , potrivit declarațiilor făcute de ministrul Agriculturii într-un interviu difuzat de Antena 3 CNN . Măsura ar urma să fie inclusă într-un act normativ prezentat săptămâna viitoare. Ministrul a avertizat că puterea de cumpărare a românilor a scăzut semnificativ, iar consumul de alimente s-ar fi redus cu aproape 30%. În opinia sa, această scădere afectează direct unitățile mari de procesare, care funcționează continuu și depind de volume ridicate pentru a rămâne profitabile. „Când aceste unități de procesare nu realizează volumele necesare, merg în pierdere”, a declarat Florin Barbu, subliniind că lipsa comenzilor suficiente pune presiune pe întreaga industrie alimentară. Cum ar funcționa mecanismul propus Schema anunțată de ministru prevede un mecanism automat, corelat cu nivelul inflației: Nivelul inflației Regim aplicat adaosului comercial Peste 5% Plafonare la maximum 20% pentru toate produsele agroalimentare Sub 5% Piață liberă, fără plafonare Florin Barbu a susținut că noul mecanism nu reprezintă o intervenție directă în piață, ci o intervenție „asupra inflației”. El a argumentat că plafonarea anterioară aplicată doar produselor de bază a dus la transferul adaosurilor comerciale către alte categorii alimentare. În prezent, inflația este estimată de ministru la aproximativ 10%, ceea ce ar declanșa automat aplicarea plafonării, dacă proiectul va fi adoptat. Context economic Măsura vine într-un moment în care: inflația rămâne la niveluri ridicate; consumul alimentar scade; industria de procesare reclamă pierderi generate de reducerea volumelor vândute. Propunerea urmează să fie prezentată oficial în cadrul Guvernului, iar dacă va primi aviz favorabil, ar putea extinde plafonarea la toate produsele agroalimentare, nu doar la cele de bază, așa cum s-a aplicat în etapele anterioare. [...]
