Știri
Știri din categoria Bugetul de Stat
Coaliția se reunește pentru reforme și bugetul pe 2026, pe fondul tensiunilor cu PSD, iar miza este adoptarea rapidă a pachetelor de măsuri și stabilirea alocărilor pentru cele zece luni rămase din an. Potrivit Știrile ProTV, liderii coaliției s-au întâlnit luni, 23 februarie 2026, de la ora 13.00, pentru a stabili calendarul ordonanțelor de urgență privind reforma administrației și relansarea economică, înaintea finalizării legii bugetului.
Premierul Ilie Bolojan vrea ca pachetul pentru administrație și cel de relansare economică să fie adoptate în Executiv la începutul săptămânii viitoare, după obținerea avizelor ministeriale și a votului din Consiliul Economic și Social. Abia ulterior ar urma să fie închise discuțiile pe buget, care trebuie să reflecte noile priorități.
PSD condiționează însă susținerea bugetului de adoptarea unui „pachet de solidaritate”, cu măsuri pentru:
Social-democrații susțin că programul de relansare economică, lansat în septembrie 2025, a fost întârziat, iar disputele din coaliție privind controlul fondurilor riscă să afecteze singura reformă economică majoră asumată.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a precizat că bugetul pe 2026 va fi construit pe baza execuției din 2025, unde majoritatea ministerelor au depășit un grad de realizare de 90%. Principalele coordonate anunțate sunt:
Guvernul mizează pe un „buget al relansării și al investițiilor”, însă consensul politic rămâne fragil. Întâlnirea anterioară dintre președintele Nicușor Dan și liderii coaliției a avut loc pe fondul amenințărilor PSD privind votul pe buget. Deznodământul negocierilor va arăta dacă pachetul de reforme și cel de solidaritate pot fi integrate într-o formulă acceptată de toate partidele sau dacă tensiunile vor continua în Parlament.
Recomandate
Corectarea deficitului bugetar va veni cu costuri economice și sociale , iar următorul guvern nu va putea evita măsuri nepopulare dacă vrea să stabilizeze finanțele publice, a susținut Ilie Bolojan într-o intervenție în podcastul „Ce se întâmplă”, potrivit Mediafax . În același context, Bolojan a spus că a reușit să adune partidele din fosta coaliție în jurul unui program de guvernare „pe care l-au semnat cu toții”, dar a insistat că ajustările de deficit nu se fac „fără niște costuri”. „Știam că atunci când faci un astfel de program de guvernare care corectează deficite, vă rog să mă credeți că nu s-a văzut nicăieri în lumea asta corectări de deficite fără niște costuri.” Presiunea pe companii: salariul minim și energia Bolojan a argumentat că guvernarea ar fi trebuit să vină cu „măsuri economice” care să creeze condiții pentru scăderea prețului la energie și pentru creșterea productivității, „nu pentru a scădea salariu minim”. El a legat presiunea din economie de creșterea anuală a salariului minim și de scumpirea energiei, despre care a spus că au afectat în special companiile cu valoare adăugată mică și zonele mai îndepărtate de marile orașe. În interpretarea sa, după 2019–2020 s-au închis companii și s-au pierdut locuri de muncă, iar în unele regiuni acest lucru a fost perceput ca o reducere a șanselor economice. Problema structurală: venituri bugetare mai mici, cheltuieli de personal mai mari Un punct central al explicației sale ține de structura bugetului: Bolojan a afirmat că România ar avea venituri la buget de stat de circa 30% din PIB, în timp ce media țărilor europene ar fi de 40%. Totodată, a susținut că, din acest „40%”, ponderea cheltuielilor cu salariile ar fi „maxim 25% în medie”, în timp ce România ar avea „39–40%” pondere, ceea ce ar limita spațiul pentru alte politici publice. Ce urmează, în viziunea lui Bolojan În final, Bolojan a spus că următorul guvern va trebui să abordeze aceste probleme, avertizând că, în lipsa unor intervenții pe aceste „provocări” și „crize”, executivul „n-a făcut nimic” (formulare atribuită de Mediafax). [...]
Guvernul pregătește majorări salariale limitate pentru 53% dintre bugetari, cu un impact bugetar estimat la aproape 8 miliarde de lei , în încercarea de a ține sub control deficitul, potrivit informațiilor prezentate de Euronews . Măsurile ar urma să fie introduse prin noua lege a salarizării, considerată una dintre reformele-cheie din PNRR care trebuie finalizate până la 31 august. Legea vizează veniturile a peste 1,2 milioane de angajați la stat. Cât ar urma să crească salariile și pentru cine Potrivit simulărilor Ministerului Finanțelor citate în material, 53% dintre bugetari ar urma să primească majorări de la 1 ianuarie , însă creșterile „nu vor fi semnificative”. Premierul Ilie Bolojan indică majorări medii de 6–8% , argumentând că statul „nu își permite mai mult” în condițiile reducerii deficitului bugetar. Pentru alte categorii de bugetari, aceeași lege ar putea însemna înghețarea veniturilor , conform surselor citate. De ce contează: costul a fost redus față de varianta inițială Proiectul ar fi fost refăcut cu sprijinul Băncii Mondiale și discutat luni cu Comisia Europeană. Dacă în urmă cu câțiva ani impactul bugetar era estimat la aproximativ 40 de miliarde de lei , varianta actuală ar coborî costul la aproape 8 miliarde de lei , potrivit informațiilor din material. Grila 1–8 și tensiunile cu sindicatele Noua arhitectură salarială ar urma să folosească o grilă de la 1 la 8 , unde 1 este salariul paznicului, iar 8 salariul președintelui. Conform surselor Euronews , și demnitarii ar urma să aibă salarii majorate , peste nivelul dintr-un draft inițial, pe fondul discuțiilor despre ierarhii (de exemplu, secretari de stat vs. parlamentari). În paralel, au apărut nemulțumiri sindicale, pe motiv că grilele nu ar fi fost discutate cu sindicatele. Sindicaliștii susțin, potrivit materialului, că profesorii ar fi cotați la nivelul 3 pe grilă și nu ar ajunge la salariile așteptate. Ce urmează Guvernul discută, în același timp, accelerarea reformelor și proiectelor din PNRR care trebuie finalizate în următoarele trei luni, iar legea salarizării este indicată ca termen-limită 31 august . În acest moment, detaliile finale și forma oficială a proiectului rămân de confirmat, informațiile fiind prezentate „pe surse”. [...]
România riscă o plată de 680 milioane euro către Pfizer, cu presiune directă pe buget , iar Ministerul Finanțelor spune că încearcă să obțină fie o eșalonare, fie o soluție de compensare prin medicamente, în condițiile în care decizia din Belgia nu este încă motivată și, deci, nu a început să curgă termenul oficial de plată, potrivit Digi24 . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , a declarat într-un interviu pentru Digi24 că suma de 680 de milioane de euro (aprox. 3,4 miliarde lei) ar reprezenta „cea mai mare daună la bugetul de stat” și că nu a fost prognozată, ceea ce face dificilă includerea ei în cheltuielile bugetare din acest an. El a estimat impactul la „aproape 0,2% din PIB”. Termenul de plată depinde de motivarea instanței din Belgia Nazare a precizat că, în acest moment, România nu a primit încă motivarea instanței din Belgia pentru plata banilor. Din momentul în care aceasta va veni și va exista notificarea oficială, suma ar trebui achitată în două luni, conform explicațiilor din interviu. În paralel, ministrul spune că discuțiile cu Pfizer au continuat, iar compania ar fi desemnat un reprezentant pentru negocieri. Costul dobânzilor: 81.000 euro pe zi, potrivit ministrului Pe lângă suma principală, Nazare a indicat și costul dobânzilor după pierderea procesului: 81.000 de euro pe zi. „Plătim lunar 2,5 milioane de euro numai cu titlu de dobândă. E cea mai mare sumă pe care o are România de plătit, pe care va fi foarte greu să o acomodăm.” Ce opțiuni spune Finanțele că urmărește: eșalonare sau compensare Întrebat despre șansele unei negocieri, ministrul a spus că România își dorește să obțină medicamente de care are nevoie „în schimbul plății” pentru vaccinuri de care nu mai are nevoie. În privința eșalonării, Nazare a afirmat că există „mai multe scenarii” în discuție și că o plată etapizată ar fi preferabilă față de achitarea integrală dintr-o singură tranșă. Totodată, el a menționat discuții tehnice cu Comisia Europeană și nevoia de coordonare „în măsura în care comisia e dispusă să intervină” pe acest dosar. [...]
Comisia Europeană ia în calcul o derogare care ar permite statelor UE, inclusiv România, să finanțeze măsuri de sprijin pentru energie fără ca o parte din aceste cheltuieli să apese direct în calculele fiscale europene , într-un context de scumpiri alimentate de escaladarea conflictului din Iran, potrivit Mediafax . Miza este una de reglementare bugetară: Bruxelles-ul caută un echilibru între disciplina fiscală și nevoia de intervenție rapidă într-un șoc energetic. Propunerea discutată la nivelul executivului european ar permite guvernelor să aloce aproximativ 0,3% din PIB pentru măsuri legate de energie, fără ca aceste sume să fie incluse în calculul strict al cadrului fiscal al UE. În practică, ar fi un „spațiu” suplimentar de cheltuieli pentru a amortiza impactul prețurilor ridicate asupra gospodăriilor și companiilor. Ce presupune „portița” fiscală și de ce contează Mecanismul ar putea fi folosit pentru finanțarea unor intervenții precum: scheme de compensare pentru consumatorii vulnerabili; ajutoare pentru industriile afectate; măsuri de stabilizare a costurilor energetice. În același timp, scoaterea acestor cheltuieli „în afara” cadrului fiscal european poate ridica întrebări privind sustenabilitatea finanțelor publice, mai ales în statele cu datorii ridicate, în condițiile în care regulile fiscale ale UE urmăresc să limiteze deficitele și să readucă datoriile pe traiectorii sustenabile după anii de cheltuieli excepționale (pandemie, criza energetică, creșterea cheltuielilor de apărare). Contextul: scumpiri la energie și presiune pe inflație Creșterea prețurilor la energie a revenit în prim-plan după escaladarea conflictului din Iran, care a afectat piețele globale de petrol și gaze. Pentru economiile europene, dependente încă de importuri energetice, scumpirea combustibililor riscă să alimenteze inflația, să reducă puterea de cumpărare și să afecteze competitivitatea industriilor mari consumatoare de energie. Comisia Europeană a cerut în ultimele luni ca măsurile de sprijin să fie bine țintite, temporare și compatibile cu obiectivele UE de reducere a dependenței de combustibili fosili, criticând anterior intervențiile generale, precum reducerile ample de taxe la combustibili, pe motiv că sunt costisitoare și pot slăbi stimulentele de reducere a consumului. Ce ar însemna pentru România Pentru București, o eventuală derogare ar putea conta într-un moment în care Guvernul încearcă să reducă deficitul bugetar, dar este presat să limiteze impactul scumpirilor la energie și carburanți asupra populației, transportatorilor și industriei. În material se arată că România are angajamente de consolidare fiscală, iar Comisia Europeană estimează că deficitul bugetar ar urma să rămână la un nivel ridicat și în 2026. România a folosit anterior mecanisme de plafonare și compensare pentru facturile la energie electrică și gaze, în special pentru consumatorii casnici și vulnerabili. O flexibilizare a regulilor europene ar putea oferi spațiu suplimentar pentru finanțarea unor astfel de măsuri fără ca întreaga sumă să apese imediat asupra țintelor fiscale asumate față de Bruxelles, dacă propunerea va fi aprobată în forma discutată. Deocamdată, discuțiile sunt într-o etapă de analiză, iar calendarul și condițiile exacte ale unei eventuale propuneri oficiale nu sunt încă clare. [...]
Bulgaria intră în procedura de deficit excesiv, cu risc de costuri mai mari de finanțare , după ce Comisia Europeană urmează să plaseze Sofia sub mecanismul de supraveghere pentru depășirea pragului bugetar de 3% din PIB, potrivit Ziarul Financiar . Decizia este așteptată săptămâna viitoare și vine la doar câteva luni după aderarea Bulgariei la zona euro (în ianuarie). Deficitul anual al Bulgariei a urcat anul trecut la 3,5% din PIB, peste limita de 3% aplicată statelor din zona euro. Procedura de deficit excesiv este instrumentul prin care UE cere statelor să corecteze derapajele bugetare; dincolo de componenta de reglementare, măsura poate avea efecte de piață, prin „stigmat” și printr-un posibil cost mai ridicat al împrumuturilor, notează publicația. Deficitul, pe trend de creștere în prognozele Comisiei Europene Cea mai recentă prognoză a Comisiei Europene indică o deteriorare suplimentară a deficitului Bulgariei în următorii ani: 4,1% din PIB anul viitor; 4,3% din PIB în 2027. În acest context, premierul Rumen Radev a susținut că deficitul va fi mai mare și în acest an, invocând „moștenirea grea” preluată de actualul guvern. „Anul acesta deficitul va fi şi mai mare. Balonul s-a spart. Acesta este rezultatul moştenirii grele pe care am preluat-o.” De ce a depășit Bulgaria pragul de 3% Bulgaria respectase până anul trecut condițiile fiscale asociate zonei euro (deficit sub 3% și datorie publică sub 60% din PIB). Presiunile asupra bugetului au venit, potrivit articolului, din: majorări salariale; costuri mai mari cu pensiile; cheltuieli militare; neatingerea unor ținte ambițioase de venituri fiscale. Context european: cine mai este în procedură și cine e exceptat Alte zece state sunt deja sub procedura de deficit excesiv, inclusiv Italia și Franța. Italia a încercat să coboare deficitul sub 3% anul trecut pentru a ieși din procedură, dar nu a reușit. În schimb, Malta, care și-a redus deficitul la 2,2% anul trecut, va ieși din procedură. Totodată, unele țări cu deficite estimate peste 3% – inclusiv Germania – nu vor intra anul acesta în procedură, datorită unei clauze care exonerează anumite cheltuieli legate de apărare. Miza pentru Sofia: corecție rapidă sau prelungirea presiunii Assen Vassilev, fost ministru de finanțe și parlamentar din partea partidului liberal PPDB, a declarat că guvernul ar trebui să revină încă din 2026 la deficitul de 3% cerut de UE și a susținut că procedura s-ar putea închide fără consecințe dacă Bulgaria se încadrează în acest an. „Procedura va fi încheiată şi nu vor exista consecinţe pentru Bulgaria dacă reuşim să ne încadrăm anul acesta.” [...]
Bulgaria riscă să intre în procedura de deficit excesiv a UE la câteva luni după adoptarea euro , ceea ce ar aduce țara sub monitorizare fiscală mai strictă și ar impune măsuri de corecție bugetară, potrivit G4Media . Premierul Rumen Radev a declarat că Bulgaria ar urma să fie inclusă miercuri în procedura de deficit excesiv, la doar câteva luni după aderarea la zona euro (1 ianuarie 2026). El a acuzat fostul guvern de centru-dreapta că ar fi „manipulat datele fiscale” pentru a îndeplini criteriile de convergență necesare intrării în zona euro. „Au mințit pentru a împinge Bulgaria în zona euro”, a declarat Rumen Radev jurnaliștilor, după revenirea sa de la Bruxelles. Ce înseamnă procedura și de ce contează Procedura de deficit excesiv este mecanismul prin care UE obligă statele care depășesc regulile fiscale europene să reducă deficitul bugetar sub pragul de 3% din PIB într-un termen stabilit. În practică, aceasta presupune o supraveghere mai strictă din partea Comisiei Europene și presiune pentru ajustări bugetare. Potrivit prognozelor de primăvară ale Comisiei Europene , Bulgaria ar putea avea în 2026 un deficit de 4,1% din PIB. În plus, țara se confruntă cu cea mai ridicată rată a inflației din zona euro, conform aceleiași surse. Dacă estimările vor fi confirmate, Bulgaria ar deveni prima țară care intră în zona euro și ajunge rapid sub componenta fiscală corectivă a UE. Ar fi, totodată, prima procedură de deficit excesiv pentru Sofia după închiderea celei precedente, în 2012. Reacții politice și următorii pași la Bruxelles Radev a ajuns la conducerea țării în luna mai, după ce partidul său populist de stânga, Bulgaria Progresivă, a câștigat alegerile din aprilie și a obținut prima majoritate formată dintr-un singur partid din ultimii 30 de ani. Comisia Europeană a refuzat să comenteze înainte de publicarea pachetului privind semestrul european, programată pentru săptămâna viitoare. Fostul ministru de Finanțe Temenuzhka Petkova (GERB) a respins acuzațiile premierului și a susținut că Bulgaria s-a încadrat în limita de deficit de 3% în 2025 datorită clauzei europene de flexibilitate privind cheltuielile pentru apărare. Ea a adăugat că eventualele probleme financiare ar fi apărut din cauza deciziilor luate de administrația interimară. În același context, posibila declanșare a procedurii vine la câteva zile după ce Bruxelles-ul a deblocat 370 de milioane de euro din fonduri europene înghețate pentru Bulgaria, în timp ce alte aproximativ 3 miliarde de euro rămân blocate până la implementarea reformelor în justiție și anticorupție. [...]
