Știri
Știri din categoria Statistici
Numărul posturilor ocupate la stat a scăzut cu 33.713 în 2025, iar cea mai mare reducere nominală apare la Ministerul Educației, cu 14.133 de posturi mai puține față de ianuarie 2025, potrivit Ministerul Finanțelor și transmise de Agerpres.
La finalul anului trecut (decembrie 2025), în instituțiile și autoritățile publice erau ocupate 1.278.795 de posturi, cu 1.767 mai puține decât în luna precedentă. Din total, 63,6% erau în administrația publică centrală: 814.331 de posturi, în scădere cu 27.933 față de ianuarie 2025.
Conform datelor sintetizate în articol, ministerele cu cele mai multe posturi ocupate și evoluțiile față de ianuarie 2025 arată astfel:
| Instituție | Posturi ocupate în dec. 2025 | Diferență față de ian. 2025 |
|---|---|---|
| Ministerul Educației | 293.919 | -14.133 |
| Ministerul Afacerilor Interne | 124.671 | -260 |
| Ministerul Apărării Naționale | 74.813 | -6.276 |
| Ministerul Finanțelor | 23.804 | -993 |
| Ministerul Sănătății | 18.289 | +49 |
În administrația centrală, dintre cele 814.331 posturi ocupate, 599.572 erau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, în scădere cu 22.691 față de ianuarie 2025.
Pe alte categorii de finanțare, cifrele menționate sunt:
În administrația publică locală, în decembrie 2025 lucrau 464.464 persoane, cu 5.780 mai puține decât în ianuarie 2025. Dintre acestea:
Recomandate
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Rezervele valutare ale României au crescut la peste 67 miliarde euro în martie 2026 , potrivit Băncii Naționale a României , evoluție susținută în principal de intrări consistente de capital, inclusiv din emisiuni de obligațiuni externe ale Ministerului Finanțelor. Creșterea vine după ce, la finalul lunii februarie, nivelul rezervelor era de 65,023 miliarde euro. Datele publicate de BNR arată că, în cursul lunii martie, au fost înregistrate: Intrări totale: 9,424 miliarde euro Ieșiri totale: 7,415 miliarde euro Printre principalele surse ale intrărilor se numără: emisiuni de euroobligațiuni în valoare de 3 miliarde euro obligațiuni în dolari de aproximativ 1,731 miliarde euro modificări ale rezervelor minime obligatorii ale băncilor Pe partea de ieșiri, cele mai importante au fost: plata datoriei publice externe (aproximativ 638 milioane euro ) operațiuni legate de conturile Comisiei Europene și ale sistemului bancar Evoluția rezervelor totale Rezervele internaționale ale României (valute + aur) au ajuns la: 80,278 miliarde euro la 31 martie 2026 față de 79,639 miliarde euro la 28 februarie 2026 Rezerva de aur a rămas constantă la 103,6 tone , însă valoarea acesteia a crescut la 13,246 miliarde euro , pe fondul evoluției prețului aurului pe piețele internaționale. Ce urmează Pentru luna aprilie 2026, statul român are de achitat datorii externe în valoare de aproximativ 365 milioane euro , sumă considerabil mai mică decât intrările recente, ceea ce indică o presiune moderată pe rezerve pe termen scurt. În ansamblu, datele indică o consolidare a poziției externe a României, susținută de finanțarea prin piețele internaționale și de gestionarea fluxurilor valutare de către banca centrală. [...]
Managerii din construcții văd o creștere a activității în următoarele trei luni , un semnal de cerere pe termen scurt pentru sector, în timp ce angajările sunt așteptate să rămână, în linii mari, stabile, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS) , citate de Agerpres . În același timp, INS indică o „relativă stabilitate” a numărului de salariați nu doar în construcții, ci și în comerțul cu amănuntul și în servicii, conform informațiilor disponibile din material. Articolul Agerpres este disponibil integral doar abonaților, astfel că nu sunt accesibile detalii suplimentare (de exemplu, valori ale indicatorilor sau diferențieri pe subsectoare) dincolo de concluziile menționate. [...]
România combină un nivel ridicat de antreprenoriat în rândul tinerilor cu una dintre cele mai slabe rate de ocupare din UE , un contrast care indică o piață a muncii dificilă pentru segmentul 20–29 de ani, potrivit datelor Eurostat . În 2025, România s-a situat pe locul trei în Uniunea Europeană la ponderea tinerilor antreprenori (20–29 de ani) în totalul persoanelor care desfășoară activități independente (20–64 de ani): 10,3%. Pe primele două locuri au fost Slovacia (12,2%) și Malta (10,5%). La coada clasamentului s-au aflat Irlanda (5,1%), Bulgaria (5,3%) și Spania (5,9%). În termeni absoluți, la nivelul UE, 2,06 milioane de persoane cu vârste între 20 și 29 de ani lucrau pe cont propriu în 2025, reprezentând 7,9% din totalul persoanelor care lucrau pe cont propriu cu vârste între 20 și 64 de ani. Penultimul loc la ocuparea tinerilor: 52% în România Pe piața muncii, România apare însă în partea de jos a clasamentului. În 2025, rata de ocupare a forței de muncă pentru grupa 20–29 de ani a fost de 52,0%, a doua cea mai mică din UE, după Italia (47,6%). Bulgaria a urmat cu 52,7%. Media UE a fost de 65,6% în 2025, în creștere cu 6,3 puncte procentuale față de 2015. Cele mai ridicate rate de ocupare în rândul tinerilor au fost în Țările de Jos (84,0%) și Malta (82,1%), urmate de Germania (77,0%). [...]
România a avut cel mai mare avans lunar al lucrărilor de construcții din UE în februarie 2026 , un semnal de revenire rapidă după scăderea din ianuarie, într-un context în care piața europeană a rămas aproape plată, potrivit Antena 3 , care citează date Eurostat . În februarie 2026, lucrările de construcții au crescut cu 0,1% în Uniunea Europeană față de ianuarie, în timp ce în zona euro au scăzut cu 0,2%. Pe acest fond, România a raportat o creștere de 8,7% de la o lună la alta, cea mai mare din UE, urmată de Slovenia (5,5%) și Slovacia (5,4%). Pentru România, saltul din februarie a venit după o scădere de 4,4% în ianuarie. Ce arată comparația anuală: România, peste trendul european În ritm anual (februarie 2026 față de februarie 2025), lucrările de construcții au scăzut cu 2% în UE și cu 1,9% în zona euro. România s-a situat din nou în partea superioară a clasamentului, cu o creștere anuală de 15,6%, a doua după Slovenia (24,1%). Și aici, performanța României a urmat unei scăderi în luna anterioară: -2,5% în ianuarie. Detalierea pentru România: date INS pe tipuri de lucrări și clădiri Separat, Institutul Național de Statistică (INS) a raportat pentru România, în februarie 2026 față de februarie 2025, o creștere a volumului lucrărilor de construcții de 15,8% ca serie brută și de 13,8% ca serie ajustată (în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate). Pe seria brută, INS indică avansuri pe elemente de structură la: reparații capitale: +25,6%; construcții noi: +16,5%; întreținere și reparații curente: +6,7%. Pe obiecte de construcții, creșterile au fost la: clădiri rezidențiale: +27%; construcții inginerești: +21,2%; în timp ce clădirile nerezidențiale au scăzut cu 0,5%. În comparația februarie 2026 vs ianuarie 2026, INS arată o creștere de 49,9% ca serie brută și de 8,7% ca serie ajustată. Ca serie brută, cele mai mari creșteri pe obiecte de construcții au fost la clădirile nerezidențiale (+55,7%), urmate de clădirile rezidențiale (+52,7%) și construcțiile inginerești (+46%). [...]
Scăderea producției industriale cu 2,6% în primele două luni din 2026 indică o slăbire a motorului manufacturier , în condițiile în care industria prelucrătoare a tras în jos indicatorul, în pofida creșterii pe segmentul de energie, potrivit datelor publicate de INS și preluate de Agerpres . În perioada 1 ianuarie – 28 februarie 2026, producția industrială (serie brută) a fost mai mică cu 2,6% față de intervalul similar din 2025. Pe seria ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și sezonalitate (indicator care elimină efectele calendarului și ale variațiilor sezoniere), scăderea a fost de 2,5%. Ce a tras în jos industria: prelucrătoarea și extractiva INS indică drept principale cauze ale declinului (serie brută) scăderile din: industria prelucrătoare : -4,4%; industria extractivă : -2,7%. În același timp, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat a crescut cu 7,6% , dar nu a compensat reculul din celelalte două ramuri. Pe seria ajustată, tabloul rămâne similar: industria prelucrătoare a scăzut cu 4,2%, iar industria extractivă cu 2,4%, în timp ce segmentul de energie a crescut cu 7%. Februarie: salt lunar, dar minus față de anul trecut În februarie 2026, producția industrială (serie brută) a crescut cu 9,3% față de ianuarie, pe fondul avansului din industria prelucrătoare (+14,5%). În aceeași comparație lunară, energia a scăzut cu 9,3%, iar industria extractivă cu 4%. Pe seria ajustată, producția industrială a fost mai mică cu 0,4% față de luna precedentă, ca urmare a scăderilor din industria extractivă (-2%) și din energie (-1,7%), în timp ce industria prelucrătoare a crescut cu 0,7%. Raportat la februarie 2025, producția industrială a scăzut: cu 1,8% pe seria brută (extractivă -3,5%, prelucrătoare -2,8%, energie +4,5%); cu 1,5% pe seria ajustată (extractivă -3,1%, prelucrătoare -2,4%, energie +4,4%). [...]
