Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Cluj-Napoca găzduiește pe 4-5 martie TaxEU Forum 2026, unul dintre cele mai ample evenimente dedicate fiscalității, într-un context marcat de modificări legislative și presiuni bugetare. Conferința și seminarele vor avea loc la Hotel Radisson Blu Cluj și vor reuni experți fiscali, consultanți și reprezentanți ai autorităților.
Evenimentul își propune să clarifice impactul schimbărilor fiscale anunțate pentru 2026 asupra mediului de afaceri și să ofere soluții practice pentru aplicarea noilor reguli. În prima zi, 4 martie, conferința va aborda teme precum:
Printre vorbitori se numără specialiști din marile firme de consultanță și Ioan Pop, director general al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice Cluj, din cadrul ANAF.
A doua zi, 5 martie, este dedicată seminarelor tehnice susținute de TPA România, RSM Romania, Crowe România și BDO România. Temele includ controale fiscale, impactul pachetelor de măsuri bugetare, modificări legislative aplicabile persoanelor fizice și analiza măsurilor de austeritate fiscală.
Organizatorii anunță că participarea se face exclusiv în format fizic, iar înscrierile sunt deschise pe platforma evenimentului. TaxEU Forum 2026 se desfășoară într-un moment în care mediul de afaceri așteaptă clarificări privind noile reglementări fiscale și direcția politicii bugetare pentru anul în curs.
Recomandate
ANAF introduce o categorie nouă în formularul 205 pentru raportarea unor venituri specifice , potrivit Termene.ro . Schimbarea vizează persoanele juridice care plătesc venituri din transferul dezmembrămintelor dreptului de proprietate sub condiție suspensivă și care, începând cu veniturile plătite de la 1 ianuarie 2025, au obligația să rețină impozitul la sursă și să îl declare distinct, nominal, pentru fiecare beneficiar. Modificarea este prevăzută într-un proiect de ordin al ANAF care actualizează instrucțiunile de completare a declarației informative 205. Contextul legislativ este completarea art. 111 din Codul fiscal (Legea nr. 227/2015) prin OUG nr. 138/2024, care stabilește reținerea la sursă a impozitului pentru aceste venituri atunci când plătitorul este persoană juridică sau o entitate obligată să țină contabilitate. În paralel, art. 132 alin. (2) prevede depunerea anuală a formularului 205 cu detalierea impozitului reținut pe fiecare beneficiar. Din perspectiva obligațiilor fiscale noi pentru firme, proiectul clarifică și „operaționalizează” pașii de conformare: impozitul reținut trebuie declarat și plătit până la data de 25 a lunii următoare, iar raportarea anuală în formularul 205 se face până la sfârșitul lunii februarie a anului următor. Pentru veniturile plătite începând cu 1 ianuarie 2025, prima raportare anuală aferentă în formularul 205 urmează să fie depusă până la finalul lunii februarie 2026. Tehnic, proiectul de ordin modifică Anexa nr. 1 la OPANAF nr. 179/2022 și introduce o categorie distinctă de venituri în lista celor raportabile prin 205, ceea ce înseamnă și generarea unui tabel separat în cadrul declarației pentru acest tip de venit, cu datele fiecărui beneficiar. Pentru companii, impactul este în principal administrativ: identificarea contractelor relevante (în special în tranzacții imobiliare sau structuri contractuale mai complexe), stabilirea corectă a momentului reținerii impozitului, actualizarea sistemelor contabile și asigurarea corelării dintre declarațiile lunare privind impozitul reținut și raportarea anuală prin formularul 205. [...]
România are printre cele mai mici cote maxime de impozitare a veniturilor din Europa , arată datele publicate de Tax Foundation , analiză invocată de analistul Iancu Guda într-o postare publică . Conform datelor pentru 2026, cota maximă de impozit pe venit în România este de 10%, la același nivel cu Bulgaria și mult sub media țărilor europene din OCDE, care ajunge la 43,4%. Clasamentul arată diferențe semnificative între state. Cele mai ridicate cote maxime sunt în: Danemarca – 60,5% Franța – 55,4% Austria – 55% Spania – 54% La polul opus, pe lângă România (10%), se află: Moldova – 12% Ungaria – 15% Ucraina – 19,5% Datele includ ratele combinate la nivel central și local, fără contribuțiile sociale. Majoritatea statelor europene aplică un sistem progresiv, unde impozitul crește odată cu venitul, în timp ce România utilizează o cotă unică. În analiza sa, Iancu Guda subliniază că, deși contribuțiile sociale și de sănătate sunt peste media europeană, alte tipuri de venituri – chirii, dividende, câștiguri bursiere, drepturi de autor sau activități independente – sunt taxate mai redus comparativ cu multe state din Uniunea Europeană. El arată că salariul mediu din România reprezintă circa 55% din media UE, iar PIB pe locuitor aproximativ 72%, însă nivelul mediu ponderat al taxării veniturilor este la circa o treime din media europeană. În acest context, analistul susține că eventualele ajustări fiscale ar trebui să vizeze reforma sectorului public și reducerea economiei subterane, nu majorări suplimentare pentru mediul privat. El mai invocă date privind migrația, afirmând că România înregistrează de trei ani consecutiv un sold pozitiv de aproximativ 100.000 de persoane, cu mai mulți intrând în țară decât plecând. Dezbaterea privind nivelul taxării rămâne însă legată de echilibrul dintre competitivitate fiscală, finanțarea serviciilor publice și sustenabilitatea bugetară, într-un moment în care mai multe state europene ajustează sau majorează cotele maxime de impozitare. [...]
ANAF a început să trimită notificări privind nedepunerea declarației unice pentru venituri din 2020 , iar numeroși contribuabili descoperă în aceste zile, prin Spațiul Privat Virtual, că sunt vizați pentru tranzacții bursiere sau câștiguri din străinătate realizate în urmă cu șase ani. Un astfel de caz, dezbătut pe Reddit în comunitatea RoFiscalitate , arată că o persoană a primit notificare pentru un profit de aproximativ 76 de lei obținut prin platforma eToro, impozitul datorat fiind de doar 8 lei. Documentul transmis de ANAF este o „Notificare privind nedepunerea la termen a declarației de impunere” și face referire la obligația depunerii declarației unice pentru veniturile din 2020. Mulți dintre cei vizați susțin că nu au primit notificări pe e-mail, ci doar mesaj în SPV, iar termenul menționat este de 15 zile de la primirea documentului pentru clarificări sau depunerea declarației. Potrivit discuțiilor din comunitate, cele mai frecvente situații par să fie: tranzacții cu acțiuni sau criptomonede prin platforme externe precum eToro sau Revolut; câștiguri obținute din vânzarea de instrumente financiare; venituri din străinătate raportate automat de intermediari către autoritățile fiscale. În 2020, impozitul pe câștigurile din tranzacții bursiere nu era reținut la sursă de brokerii externi, astfel că obligația declarării revenea integral contribuabilului, prin depunerea declarației unice până la termenul legal din anul următor. Chiar și sume foarte mici trebuiau declarate. Un element important este contextul prescripției. Specialiști citați în discuție arată că anul fiscal 2020 se apropie de termenul de prescripție în 2026, motiv pentru care ANAF accelerează verificările înainte de expirarea perioadei legale de cinci ani, ajustată în perioada pandemiei. Practic, Fiscul încearcă să clarifice situațiile restante înainte ca dreptul de a stabili obligații fiscale să se prescrie. Deși în cazul prezentat suma datorată este infimă, există riscul ca alți contribuabili să fi realizat câștiguri mai consistente în perioada de volatilitate din pandemie, fără să le declare. În astfel de cazuri, impozitul, eventualele contribuții și penalitățile pot fi semnificativ mai mari. Mesajul pentru cei care au folosit platforme precum eToro , Revolut sau alți brokeri internaționali în 2020 este clar: verificarea contului SPV și generarea rapoartelor de tranzacții din acea perioadă pot preveni surprize neplăcute. Dacă notificarea este ignorată, ANAF poate emite decizie de impunere din oficiu, de regulă pe baza sumelor brute raportate, ceea ce poate conduce la obligații mai mari decât cele reale. Chiar dacă este vorba de câțiva lei, obligația declarativă rămâne. Iar pentru unii contribuabili, anul 2026 ar putea aduce clarificări fiscale pentru tranzacții despre care aproape au uitat. [...]
ANAF pregătește scenarii de eficientizare care includ desființarea unor servicii fiscale , potrivit Profit.ro , într-un demers de restructurare cerut direcțiilor regionale și administrațiilor județene. Miza este reducerea costurilor și a structurilor considerate ineficiente, iar în discuție intră inclusiv eliminarea unor posturi de conducere, reiese din informațiile publicate de sursă. Concret, direcțiile regionale și administrațiile județene ale ANAF lucrează, în această perioadă, la scenarii care presupun desființarea unor structuri din teritoriu. Numărul serviciilor fiscale luate în calcul pentru desființare ar varia, în funcție de județ, de la unu la două sau chiar trei, potrivit discuțiilor Profit.ro cu șefi de administrații județene ale finanțelor publice (AJFP) și alte persoane informate asupra demersurilor. Solicitarea de a construi aceste scenarii ar fi venit de la președintele ANAF, Adrian Nica, conform aceleiași surse. Din perspectiva contribuabililor, o astfel de reorganizare poate însemna schimbări în modul de funcționare a administrațiilor fiscale locale, în special acolo unde anumite servicii ar urma să fie comasate sau închise, deși articolul nu detaliază ce tipuri de servicii ar fi vizate. Pentru mediul de afaceri, subiectul este relevant deoarece orice modificare de structură în rețeaua teritorială a ANAF poate influența timpii de soluționare, fluxurile de lucru și accesul la interacțiunea directă cu administrația fiscală, mai ales în județele cu capacitate administrativă limitată. În același timp, criteriul de cost indicat în material sugerează că accentul este pus pe reducerea cheltuielilor și pe simplificarea ierarhiilor, nu pe extinderea unor servicii. Deocamdată, informațiile prezentate se referă la etapa de lucru pe „scenarii”, ceea ce indică faptul că nu este vorba încă despre o decizie finală aplicată uniform la nivel național. Nu e menționat pentru moment un calendar de implementare, numărul total al structurilor vizate sau județele în care ar urma să se aplice măsurile. Rămâne de văzut ce variantă va fi aleasă după centralizarea propunerilor din teritoriu și dacă ANAF va comunica public, în perioada următoare, forma finală a reorganizării și impactul asupra activității din județe. [...]
ANAF va putea declara firmele inactive fiscal din 2026 dacă nu depun situațiile financiare anuale în cel mult cinci luni după termenul legal, potrivit Economedia , care citează un comunicat al Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) transmis prin Agerpres. Măsura se aplică începând cu 1 ianuarie 2026 și rezultă din modificările aduse Codului de procedură fiscală prin legislația privind eficientizarea resurselor publice, intrată în vigoare la începutul acestui an. ANAF arată că scopul este creșterea disciplinei fiscale și a transparenței financiare, precum și reducerea fenomenului firmelor fără activitate reală, folosite în scopuri frauduloase. Potrivit instituției, verificarea noii situații de declarare în inactivitate fiscală se face pentru situațiile financiare al căror termen legal de depunere este ulterior intrării în vigoare a legii. În consecință, în 2026 verificarea va viza situațiile financiare care au termen legal de depunere în anul 2026. Regula îi privește atât pe contribuabilii care au obligația depunerii situațiilor financiare, cât și pe persoanele juridice care, de la constituire, nu au desfășurat activitate. Pentru acestea din urmă, ANAF menționează posibilitatea depunerii unei declarații de inactivitate, în termen de 60 de zile de la încheierea exercițiului financiar. ANAF subliniază că declararea inactivității fiscale are efecte directe, inclusiv în zona TVA: dacă firma este înregistrată în scopuri de TVA, codul de TVA se anulează de la data comunicării deciziei. În perioada anulării, dacă societatea desfășoară activitate, are obligația să colecteze TVA, dar nu are drept de deducere, iar taxa colectată trebuie declarată și plătită până la data de 25 a lunii următoare celei în care TVA devine exigibilă. Inactivitatea fiscală se înscrie și în cazierul fiscal al firmei și al reprezentanților legali, iar Oficiul Național al Registrului Comerțului nu autorizează anumite operațiuni de înregistrare/mențiuni pentru persoanele cu această înscriere. În paralel, ANAF amintește că, și anterior acestor modificări, o firmă putea fi declarată inactivă fiscal în situații precum neîndeplinirea obligațiilor declarative pe parcursul unui semestru calendaristic, nefuncționarea la domiciliul fiscal declarat sau înscrierea inactivității temporare la registrul comerțului. Instituția afirmă că noile reguli urmăresc îmbunătățirea colectării taxelor și alinierea la practicile europene privind raportarea financiară la timp. [...]
Patronatele IMM cer ghiduri de control unitare pentru ANAF , potrivit Termene.ro , după o întâlnire de lucru cu președintele instituției, Adrian Nicușor Nica . Mediul de afaceri a solicitat direcții concrete și termene clare, pe fondul nemulțumirilor legate de impredictibilitatea controalelor și de dificultățile din relația curentă cu Fiscul. Miza principală, din perspectiva „regulilor clare pentru controale fiscale”, este cererea de a elabora metodologii de control pe domenii de activitate. Reprezentanții IMM România susțin că, în prezent, aceleași prevederi fiscale pot fi interpretate diferit de la o regiune la alta, ceea ce crește riscul de tratament neunitar și de decizii greu de anticipat pentru contribuabili. Soluția propusă este realizarea unor ghiduri clare, construite prin dialog constant între ANAF și sectoarele economice, pentru o aplicare unitară a legislației. În discuție au intrat și alte măsuri care, indirect, pot susține predictibilitatea controalelor prin reducerea erorilor și a neclarităților administrative, în special pentru firmele mici. Antreprenorii au cerut simplificarea declarațiilor și optimizarea Spațiului Privat Virtual (SPV), invocând birocrația și dificultățile tehnice ale interacțiunii digitale cu ANAF, care pot amplifica riscul de neconformare involuntară. Cele patru solicitări prezentate conducerii ANAF, așa cum sunt descrise de sursă, sunt: elaborarea unor ghiduri/metodologii de control pe domenii, pentru interpretare și aplicare unitară; simplificarea declarațiilor și optimizarea SPV, prin reducerea volumului de raportări și clarificarea procedurilor; combaterea muncii la negru și a concurenței neloiale, prin măsuri mai eficiente și controale țintite; consolidarea capacității instituționale a ANAF și accelerarea digitalizării, inclusiv prin personal suficient și mai bine pregătit (a fost menționată și ideea unor programe de internship, în baza unui cadru legal). IMM România a transmis că își menține disponibilitatea pentru un parteneriat activ cu ANAF, iar următorul pas ar urma să fie transformarea acestor direcții în măsuri aplicabile. Pentru companii, în special pentru IMM-uri fără departamente fiscale dedicate, standardizarea controalelor prin ghiduri pe domenii ar putea însemna mai multă predictibilitate și mai puține diferențe de tratament între regiuni, dacă propunerile vor fi preluate în proceduri clare și aplicate consecvent. [...]
