Știri
Știri din categoria Statistici
Creditul neguvernamental a crescut cu 6,6% în ianuarie 2026 față de anul trecut, însă depozitele rezidenților au scăzut față de luna precedentă, potrivit Băncii Naționale a României.
Datele publicate de BNR arată că, în structură, creditul în lei – care reprezintă 68% din totalul creditului neguvernamental – s-a redus în ianuarie cu 0,6% față de decembrie 2025. În schimb, creditul în valută, exprimat în lei și cu o pondere de 32%, a crescut cu 0,5% de la o lună la alta.
Comparativ cu ianuarie 2025, dinamica anuală rămâne pozitivă:
Pe partea de economisire, depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut cu 1,8% în ianuarie față de luna anterioară, dar sunt cu 6,3% peste nivelul din aceeași lună a anului trecut.
În detaliu:
Evoluțiile indică o temperare lunară atât a creditării în lei, cât și a economisirii, pe fondul unei creșteri anuale susținute, în special pe segmentul în valută.
Recomandate
Creditarea neguvernamentală a accelerat pe componenta în valută , în timp ce împrumuturile în lei au avut un avans modest, potrivit datelor prezentate de Profit , pe baza unui comunicat al Băncii Naționale a României . În luna mai 2026, creditul în lei (66,9% din totalul creditului neguvernamental) s-a majorat cu 0,3%, iar creditul în valută exprimat în lei (33,% din total) a urcat cu 4,1% — respectiv cu 2% dacă indicatorul este exprimat în euro. Pe comparația anuală (mai 2026 față de mai 2025), creditul neguvernamental a crescut cu 7,7% (dar este în scădere cu 2,8% în termeni reali, adică după ajustarea cu inflația), pe fondul: unei creșteri de 3,2% a componentei în lei (minus 6,9% în termeni reali); unui avans de 18,1% a componentei în valută exprimată în lei (14% dacă este exprimată în euro), conform Agerpres , citată de publicație. Creditul guvernamental și masa monetară: creșteri lunare Soldul creditului guvernamental acordat de instituțiile de credit a consemnat în mai 2026, față de aprilie 2026, un avans de 1,7%, până la aproape 283,309 miliarde lei. Comparativ cu mai 2025, acesta s-a majorat cu 8,8% (minus 1,9% în termeni reali). Masa monetară în sens larg (M3) a ajuns la sfârșitul lunii mai 2026 la 806,089 miliarde lei, în creștere cu 1,6% față de aprilie (1% în termeni reali). Față de mai 2025, M3 s-a majorat cu 7,5% (minus 3% în termeni reali). Depozitele: avans lunar, dar scăderi punctuale la populație în lei Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au crescut în mai 2026 cu 1,6% față de luna anterioară, până la aproape 683,366 miliarde lei. În ritm anual, creșterea este de 7,7% (minus 2,8% în termeni reali), potrivit BNR. Structura depozitelor arată evoluții diferite între lei și valută: Depozite în lei (67,7% din total): +0,8% față de aprilie, până la 462,534 miliarde lei; +7,8% față de mai 2025 (minus 2,7% în termeni reali). Depozitele în lei ale gospodăriilor populației: -0,3% lunar, până la 268,245 miliarde lei; +7,5% anual (minus 3% în termeni reali). Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare): +2,3% lunar, până la 194,289 miliarde lei; +8,3% anual (minus 2,3% în termeni reali). Depozite în valută (32,3% din total), exprimate în lei: +3,3% lunar, până la 220,832 miliarde lei; în euro, +1,2% până la 42,072 miliarde euro. În ritm anual: +7,5% în lei (3,7% în euro). Depozitele în valută ale populației: +2,7% lunar, până la 150,644 miliarde lei; în euro, +0,6% până la 28,700 miliarde euro. Anual: +8,9% în lei (5,1% în euro). Depozitele în valută ale altor sectoare: +4,9% lunar, până la 70,187 miliarde lei; în euro, +2,7% până la 13,372 miliarde euro. Anual: +4,5% în lei (0,8% în euro). [...]
Rezervele valutare ale BNR au coborât la 63,23 miliarde euro la final de iulie , după ce ieșirile din lună au depășit intrările, potrivit Economica . Mișcarea contează în special prin prisma plăților de datorie publică în valută și a tamponului de lichiditate externă al României. În iulie, intrările au fost de 988 milioane de euro, provenite în principal din modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituțiile de credit la BNR, alimentarea conturilor Ministerului Finanțelor și alte operațiuni. Ieșirile au totalizat 1,251 miliarde de euro. Din acestea, aproximativ 697 milioane de euro au reprezentat plăți de rate și dobânzi aferente datoriei publice denominate în valută, la care s-au adăugat modificări ale rezervelor minime în valută și alte operațiuni. Aurul a rămas constant, dar valoarea depinde de prețurile internaționale BNR arată că rezerva de aur s-a menținut la 103,6 tone, iar în condițiile evoluției prețurilor internaționale, valoarea acesteia a fost de 11,742 miliarde de euro. Per total, rezervele internaționale ale României (valute plus aur) au ajuns la 74,972 miliarde de euro la 31 iulie 2026, față de 75,259 miliarde de euro la 30 iunie 2026. Ce urmează: scadențe în august de circa 1,468 miliarde euro Pentru luna august 2026, BNR indică plăți scadente în contul datoriei publice denominate în valută (directe sau garantate de Ministerul Finanțelor) de aproximativ 1,468 miliarde de euro, un nivel care poate menține presiunea pe dinamica rezervelor în perioada imediat următoare. [...]
România are cel mai mare consum mediu de alcool din lume, un indicator care pune presiune pe politicile publice de sănătate și pe reglementarea pieței , potrivit datelor citate de Antena 3 . Pentru anul 2022 (cele mai recente date disponibile în 2026), consumul mediu este estimat la 17,1 litri de alcool pur pe cap de locuitor într-un an, conform World Population Review . România conduce astfel un clasament în care următoarele poziții sunt ocupate de Georgia (15,5 litri), Letonia (14,7 litri), Republica Moldova (14,1 litri) și Cehia (13,7 litri). Europa de Est domină clasamentul Datele indică o concentrare a consumului ridicat în Europa de Est. În categoria țărilor cu peste 11 litri anual pe cap de locuitor sunt menționate și Lituania, Polonia, Bulgaria, Belarus, Ungaria, Germania, Franța, Austria și Slovacia. În același timp, Statele Unite au un consum de 9,8 litri de alcool pur pe persoană, peste media globală, iar printre statele dezvoltate cu valori ridicate sunt enumerate Canada, Marea Britanie, Australia, Germania și Franța, în jurul pragului de 10 litri anual. La polul opus, consumul este descris ca fiind mult mai redus în numeroase state din Orientul Mijlociu și Africa de Nord, unde legislația și normele religioase limitează sau interzic alcoolul; Iran, Pakistan, Kuweit, Egipt și Indonezia sunt date ca exemple de țări cu valori apropiate de zero. Ce explică diferențele și de ce contează pentru reglementare Potrivit specialiștilor citați, nivelul consumului este influențat de tradiții și obiceiuri locale, accesibilitatea băuturilor alcoolice, nivelul de trai, taxele aplicate, politicile de sănătate publică și restricțiile impuse de autorități. În general, statele cu venituri ridicate tind să aibă un consum mai mare, dar sunt menționate și excepții, precum Singapore sau unele state din Golf, unde consumul rămâne redus din motive culturale, religioase sau legislative. Medicii avertizează că un consum ridicat crește riscul unor afecțiuni grave (inclusiv boli cardiovasculare și hepatice), al anumitor tipuri de cancer și al accidentelor, în special rutiere. În acest context, articolul notează că majoritatea statelor reglementează vânzarea și consumul prin taxe, limite de vârstă și alte măsuri de sănătate publică. [...]
Algarve devine reperul de cost pentru vacanțele de vară în Europa , după ce un studiu care compară cheltuieli tipice de concediu în 22 de destinații indică sudul Portugaliei drept cea mai ieftină opțiune pentru familii, potrivit Focus . Miza economică este directă: diferențele de preț la consumul curent (mâncare, băuturi, produse uzuale) pot schimba ierarhia destinațiilor „clasice” precum Spania și Italia, descrise ca aglomerate sau scumpe. Ce măsoară studiul și de ce contează pentru bugetul unei familii Raportul „ Post Office Travel Money Family Holiday Report 2026 ” compară costurile pentru zece cheltuieli tipice de vacanță (de la mese și băuturi la produse precum crema de soare și repelentul pentru insecte), agregate într-un „coș” pentru o familie de patru persoane. În acest clasament, Algarve (Portugalia) iese pe primul loc cu un cost total de aprox. 163,39 euro (aprox. 817 lei) pentru coșul de zece cheltuieli. Publicația notează că nivelul este cu 2,7% mai mic decât anul trecut, ceea ce sugerează o stabilizare (sau chiar o ușoară ieftinire) într-un sezon în care multe destinații sunt percepute ca tot mai scumpe. Exemple de prețuri: cafea, bere, vin În Algarve, studiul indică și câteva repere de consum care fac destinația atractivă pentru turiști atenți la buget: cafea: 1,49 euro (aprox. 7 lei) bere: 3,07 euro (aprox. 15 lei) pahar de vin: 4,08 euro (aprox. 20 lei) Cum arată topul imediat următor Pe locul doi se află Sunny Beach (Bulgaria) , cu un cost total de aprox. 166,33 euro (aprox. 832 lei) . Deși prețurile au crescut acolo cu 9,3% față de anul anterior, destinația rămâne printre cele mai ieftine din eșantion. Locul trei este ocupat de Lanzarote (Spania) , cu aprox. 171,99 euro (aprox. 860 lei) , iar aici prețurile ar fi scăzut cu 2,8% . Focus menționează că Lanzarote este cel mai bine clasat dintre opt obiective din Spania incluse în comparație. Context: acces și presiune sezonieră Focus mai arată că Algarve este o regiune turistică majoră, cu o populație de aproximativ 450.000 de locuitori, dar care primește anual mai mulți vizitatori decât numărul de rezidenți, iar vara afluxul crește puternic. Pentru turiștii din Germania, accesul este facil prin aeroportul din Faro, cu un timp de zbor de circa trei–trei ore și jumătate (detaliile sunt prezentate în contextul pieței germane). [...]
România rămâne statul UE cu cea mai mare pondere a populației care nu își permite o săptămână de vacanță , un indicator direct al presiunii pe veniturile gospodăriilor și al diferențelor de nivel de trai din Uniune, potrivit datelor Eurostat citate de Agerpres . În 2025, aproximativ 27,5% dintre cetățenii Uniunii Europene cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță pe an departe de casă. Proporția este cu 1,5 puncte procentuale mai mare față de 2024, dar cu 7,7 puncte procentuale sub nivelul din 2015. România, mult peste media UE Cele mai ridicate proporții ale persoanelor care nu și-au putut permite o săptămână de vacanță s-au înregistrat în 2025 în: România: 61,4% Grecia: 46,6% Ungaria: 39,1% Bulgaria: 39,1% Unde indicatorul este cel mai scăzut La polul opus, cele mai mici ponderi au fost raportate în: Luxemburg: 10,6% Suedia: 12,4% Țările de Jos: 12,8% Datele Eurostat sunt folosite frecvent ca indicator de „ deprivare materială ” (dificultatea de a acoperi cheltuieli considerate uzuale), iar diferențele mari între state sugerează un decalaj persistent de putere de cumpărare și reziliență financiară a gospodăriilor în interiorul UE. [...]
Insolvențele au urcat cu peste 12% în S1 2026, cu presiune concentrată în București și în câteva sectoare-cheie , potrivit datelor ONRC citate de Economica . În primele șase luni din 2026, cele mai multe firme și PFA-uri intrate în insolvență au fost înregistrate în București: 725 de cazuri, în creștere cu 6,93% față de aceeași perioadă din 2025. Unde se vede cel mai puternic creșterea După București, următoarele județe au avut cele mai multe insolvențe în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026: Bihor: 275 (minus 5,82%) Cluj: 218 (minus 15,18%) Timiș: 187 (plus 18,35%) Ilfov: 185 (plus 8,82%) Prahova: 138 (plus 23,21%) La polul opus, cele mai puține insolvențe au fost consemnate în: Covasna: 17 (plus 13,33%) Harghita: 18 (0% – fără modificări) Botoșani: 21 (plus 10,53%) Mehedinți: 24 (plus 4,35%) Sălaj: 24 (minus 46,67%) Teleorman: 29 (plus 70,59%) Ritmul din iunie: 709 insolvențe într-o singură lună Numai în luna iunie au intrat în insolvență 709 firme și PFA. Cele mai multe au fost în: București: 119 Bihor: 63 Ilfov: 45 Timiș: 42 Cluj: 29 Prahova: 29 Sectoarele care trag în sus statistica Pe domenii de activitate, cele mai multe insolvențe s-au înregistrat în: Comerț cu ridicata și amănuntul: 229 (plus 388,14% față de S1 2025) Construcții: 210 (plus 412,20%) Transport și depozitare: 132 (plus 266,67%) Industria prelucrătoare: 128 (plus 312,90%) Creșterile procentuale foarte mari pe aceste sectoare indică o deteriorare rapidă a situației pentru firmele din lanțurile de distribuție, șantiere și logistică, cu potențial de propagare în restul economiei prin întârzieri la plată și blocaje în relațiile comerciale. [...]
