Știri
Știri din categoria Fiscalitate
De la 1 iunie 2026, colaboratorii plătiți pe drepturi de autor vor trebui să emită e-Factura și să o transmită prin sistemul RO e-Factura, o schimbare care mută accentul de pe „plata pe bază de contract” pe o obligație administrativă cu termene și sancțiuni, potrivit HDSatelit.
Măsura îi poate viza pe cei care obțin constant venituri din drepturi de autor ca activitate independentă – de la jurnaliști, scriitori și traducători până la artiști, fotografi, influenceri și creatori de conținut – inclusiv în situațiile în care sunt identificați fiscal prin CNP, nu prin CIF.
Schimbarea a fost introdusă prin OUG 89/2025 și amânată prin OG 6/2026 până la 1 iunie 2026. Dacă până acum plata se putea face pe baza contractului și a documentelor interne ale beneficiarului, de la această dată contractul nu mai este suficient pentru activitățile independente: prestatorul trebuie să emită factură electronică și să o trimită în sistemul administrat de ANAF.
Nu orice venit ocazional din drepturi de autor intră automat sub această regulă. Obligația vizează în principal persoanele care lucrează independent și constant; în termeni fiscali, acestea sunt „persoane impozabile”, chiar dacă nu au firmă sau PFA.
Ministerul Finanțelor a explicat că, atunci când o persoană cedează drepturi de autor în mod independent și nu există o relație de tip angajat–angajator cu beneficiarul, operațiunea este tratată ca prestare de servicii.
Pentru a putea transmite facturi în RO e-Factura, cei vizați trebuie să:
Pentru persoanele care desfășurau deja astfel de activități înainte de 1 iunie 2026, termenul de solicitare a înscrierii în registru este 26 mai 2026. Cei deja înscriși pot cere ieșirea temporară până la intrarea obligației în vigoare, iar ANAF trebuie să actualizeze procedura registrului.
Emiterea facturii nu înseamnă automat TVA de plată. Rolul ei este de evidență a operațiunii economice și a veniturilor, inclusiv pentru a vedea dacă persoana se apropie sau depășește plafonul de scutire de TVA de 395.000 de lei pe an. Obligația de facturare rămâne valabilă și sub acest plafon.
De asemenea, impozitarea veniturilor nu se modifică prin simpla emitere a facturii: impozitul pe venit și contribuțiile sociale rămân reglementate separat și se declară prin mecanismele fiscale deja folosite, inclusiv formularul 112, unde este cazul. În plus, factura poate conta și pentru venituri din alte state UE, unde intervin reguli precum taxarea inversă și raportările intracomunitare.
Netransmiterea facturilor prin RO e-Factura poate atrage amenzi între 1.000 și 10.000 de lei, în funcție de situație și categoria contribuabilului. Termenul de transmitere este de cinci zile lucrătoare de la emitere.
În paralel, firmele care primesc și înregistrează facturi care nu au fost transmise prin sistem riscă sancțiuni de 15% din valoarea facturii, ceea ce poate duce la presiune suplimentară asupra colaboratorilor să se conformeze procedural.
Recomandate
Ordinul ANAF 827/2026 introduce „rollback” la acordurile de preț în avans , adică posibilitatea ca efectele unui acord să se extindă, în anumite condiții, și asupra unor perioade fiscale anterioare, potrivit Ziarul Financiar . Schimbarea vizează direct companiile cu tranzacții intragrup (între persoane afiliate), în special multinaționalele, pentru care prețurile de transfer sunt o zonă majoră de risc fiscal. Ordinul nr. 827/2026 a fost publicat în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 543, și intră în vigoare de la data publicării. Actul aprobă o nouă procedură privind emiterea și modificarea acordurilor de preț în avans (APA – „Advance Pricing Agreements”), instrument prin care contribuabilii pot obține, înainte sau în timpul derulării tranzacțiilor, confirmarea ANAF asupra metodei de stabilire a prețurilor între entități afiliate. Ce se schimbă: „rollback”, pentru prima dată reglementat explicit Cea mai importantă noutate este introducerea explicită a mecanismului de „rollback”. În practică, acesta permite ca un acord de preț în avans să producă efecte și pentru perioade fiscale trecute, dacă sunt îndeplinite condițiile prevăzute de lege și dacă situația analizată este comparabilă cu cea pentru care se solicită acordul. Până acum, legislația românească nu reglementa detaliat această posibilitate, deși mecanismul este folosit în jurisdicții cu sisteme fiscale mature, notează publicația. Impact pentru companii: mai multă predictibilitate, dar și proceduri mai stricte Noua procedură aduce și reguli mai clare pentru modificarea acordurilor deja emise. Ordinul stabilește condițiile în care un APA poate fi revizuit sau extins atunci când apar schimbări semnificative ale circumstanțelor economice, juridice sau operaționale avute în vedere la emiterea acordului. Totodată, sunt detaliate: conținutul cererilor pentru emiterea/modificarea unui APA; documentația necesară; etapele administrative pe care contribuabilii trebuie să le parcurgă în relația cu ANAF. În contextul intensificării controalelor pe prețuri de transfer și al alinierii la standardele OCDE , interesul pentru APA a crescut, în special în rândul grupurilor multinaționale cu tranzacții de valoare ridicată, potrivit articolului. Context: pachet mai larg pe prețuri de transfer, în paralel cu Ordinul 828/2026 Ordinul 827 apare simultan cu Ordinul nr. 828/2026, care modifică regulile privind dosarul prețurilor de transfer. Împreună, cele două acte normative rescriu cadrul procedural aplicabil tranzacțiilor intragrup, cu obiective declarate de simplificare a conformării, creștere a predictibilității și uniformizare a practicii administrative. Ministerul Finanțelor a indicat, într-un comunicat citat de ZF, trei direcții principale ale schimbărilor: clarificarea situațiilor în care un APA poate fi aplicat și pentru perioade anterioare (rollback), în condiții de comparabilitate; reguli mai clare pentru acordurile bilaterale sau multilaterale (cu administrații fiscale din alte state), relevante pentru reducerea riscului de dublă impunere; clarificarea documentelor și informațiilor ce trebuie depuse pentru obținerea unui APA. Ministerul Finanțelor și ANAF spun că vor urmări aplicarea noilor reguli și vor continua dialogul cu mediul de afaceri și specialiștii, astfel încât reglementările să răspundă atât nevoii de certitudine fiscală, cât și obiectivului unei administrări fiscale moderne. [...]
Guvernul Veștea vizează o reorganizare a Finanțelor și ANAF care să reducă incertitudinea fiscală și să țintească evaziunea, nu contribuabilii conformi , potrivit programului de guvernare citat de Agerpres . Miza, din perspectiva mediului de afaceri, este dublă: reguli mai previzibile (prin interpretări unitare) și controale mai bine direcționate (prin selecție de risc). Ministerul Finanțelor ar urma să-și întărească rolul de „centru de analiză, fundamentare și coordonare” a politicilor fiscal-bugetare, astfel încât deciziile publice să fie susținute de date și evaluări de impact. Documentul leagă această schimbare de obiectivul de a evita măsuri „nepredictibile”, supraestimarea veniturilor și acumularea de presiuni bugetare care pot afecta stabilitatea economică. „Punct unic” de clarificare fiscală: termene standard și interpretări publicate Programul prevede crearea unui punct unic național de clarificare fiscală pentru contribuabili, prin reformarea și consolidarea activității de asistență la nivelul Ministerului Finanțelor și al administrației fiscale. Mecanismul ar urma să includă termene standard de răspuns, proceduri clare și publicarea (anonimizată sau agregată) a interpretărilor relevante pentru situații recurente. „Obiectivul este reducerea incertitudinii fiscale, prevenirea interpretărilor neunitare, creșterea conformării voluntare și diminuarea riscului de litigii între contribuabili și administrația fiscală.” Reorganizarea ANAF: centralizare pe suport și pe analiza de risc Din perspectiva coordonării, documentul susține că ANAF funcționează în prezent pe „silozuri” (control, colectare și trezorerie) care nu cooperează între ele. În consecință, se are în vedere centralizarea activității structurilor-suport la nivel central/regional și în coordonarea structurilor Ministerului Finanțelor. Totodată, programul indică: centralizarea deciziilor pentru analiza de risc (neconformare) și pentru controlul operativ/inopinat; control fiscal la nivel de regiuni, cu selecție „documentată și proporțională cu riscul”, nu dispersată administrativ; consolidarea capacității ANAF și a Autorității Vamale Române pentru dosare complexe (evaziune, fraude de TVA, contrabandă, rambursări nejustificate, diminuarea bazei de impozitare prin cheltuieli intra-grup nejustificate). În zonele cu risc ridicat, programul menționează planuri dedicate și metodologii comune cu alte autorități, inclusiv pentru combustibili, legume-fructe, materiale de construcții, jocuri de noroc și operațiuni cu risc de sub-declarare sau transfer artificial de profit. TVA: digitalizare, detecție timpurie și oprirea rambursărilor la suspiciuni documentate Reducerea „gap-ului de TVA” (diferența dintre TVA teoretic și TVA colectat efectiv) este legată de extinderea indicatorilor de risc, instrumente de digitalizare și detecție timpurie a fraudei și a riscurilor de intrare în insolvență. Programul mai prevede centralizarea analizei de risc la nivelul ANAF și sistarea rambursărilor de TVA în cazul suspiciunilor documentate de fraudă fiscală. Integritate și stimulente: bonus-malus și măsuri în controale Pe componenta de implementare, documentul leagă jaloanele europene și măsurile din PNRR de întărirea integrității, îmbunătățirea legislației și utilizarea indicatorilor de risc în alocarea resurselor ANAF/Vamă. Este menționată și dezvoltarea unui sistem de tip „bonus-malus” corelat cu performanța colectării, precum și stimularea salariaților în funcție de colectarea creanțelor bugetare și realizarea planului de venituri. În paralel, reforma pentru creșterea încrederii contribuabililor ar urma să includă depolitizarea funcțiilor de conducere la nivel regional și local (cu examene la nivel central), reducerea interimatului pe posturi de conducere și introducerea bodycam-urilor pentru inspectorii antifraudă și personalul vamal în controale cu risc fiscal ridicat. Programul mai precizează că majorarea colectării nu ar urma să se facă prin „presiune generalizată” pe contribuabilii conformi, ci prin selecție de risc și concentrare pe marea evaziune. În plan politic, premierul desemnat Adrian Veștea a depus la Parlament lista Cabinetului și programul de guvernare, urmând ca Birourile Permanente reunite să stabilească calendarul dezbaterii și votului. [...]
Decizia ÎCCJ care face imprescriptibilă reportarea soldului negativ de TVA riscă să prelungească inspecțiile fiscale și să crească costurile de conformare ale companiilor , în lipsa unor clarificări de la Ministerul Finanțelor sau ANAF , potrivit unei analize Economedia . Hotărârea Înaltei Curți de Casație și Justiție stabilește că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în deconturile perioadelor fiscale ulterioare „nu este prescriptibil”. Deși intenția a fost uniformizarea practicii instanțelor, efectul imediat poate fi o zonă mai mare de interpretare în controale și litigii, pentru situații frecvente în practică. De ce contează pentru companii: controale mai lungi și documente păstrate mai mult În analiza citată, Dragoș Bădescu, Senior Tax Manager la Crowe România, atrage atenția că, deși „în teorie” un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul de TVA, aplicarea practică devine neclară mai ales când soldul provine din perioade mai vechi decât termenul general de prescripție de 5 ani. „Dacă, în teorie, un contribuabil poate reporta la nesfârșit soldul său de TVA, acesta nefiind prescriptibil, în practică însă nu este clar cum va putea fi aplicată această decizie, mai ales în situații unde vorbim de un sold TVA cu o proveniență mai mare de perioada generală de prescripție de 5 ani (...)” Printre efectele posibile, dacă interpretarea autorităților va merge spre extinderea verificărilor, se conturează: obligația practică de a păstra documente pe perioade mai lungi decât cele uzuale, inclusiv cu cerințe de lizibilitate pentru arhive pe hârtie; inspecții fiscale mai îndelungate, cu impact direct asupra activității curente a contribuabililor; perioade de așteptare mai mari pentru rambursările de TVA; costuri mai mari cu consultanți și avocați, pe fondul disputelor și al contestațiilor. „Până unde” se poate întinde verificarea ANAF și riscul de dobânzi/penalități Un punct sensibil este delimitarea drepturilor ANAF de a stabili creanțe și accesorii (dobânzi și penalități). Analiza ridică întrebarea dacă, în contextul în care regularizarea soldului de TVA devine imprescriptibilă, verificarea corectitudinii regularizării ar putea fi tratată similar, chiar dacă, „în teorie”, legea limitează controlul la 5 ani și 6 luni. În practică, acest tip de incertitudine poate afecta contribuabilii care au reportat solduri negative de TVA și le-au folosit ulterior pentru compensarea TVA de plată, mai ales dacă nu au avut inspecții sau rambursări de TVA de mai mult timp. Ce a decis ÎCCJ, pe scurt: rambursare vs. reportare Instanța a descris două opțiuni pentru contribuabil atunci când se naște dreptul de deducere a TVA: solicită rambursarea soldului negativ (prin bifarea în decont), situație asociată termenului de prescripție de 5 ani și posibilității unei inspecții fiscale; optează pentru reportarea soldului negativ în deconturile următoare, pe o perioadă nedefinită (cel puțin până la încetarea activității economice). Semnele de întrebare, potrivit analizei, apar în special la a doua variantă – reportarea pe termen nedefinit – unde pot apărea interpretări diferite în funcție de istoricul inspecțiilor, de modul în care soldurile au fost „resetate” prin rambursări și de corectitudinea sumelor reportate. Ce urmează: nevoie de poziție oficială sau schimbări legislative În lipsa unei poziții oficiale a Ministerului Finanțelor sau ANAF privind efectele deciziei ori a unor modificări legislative care să fixeze reguli de interpretare, analiza anticipează o perioadă cu practici neuniforme, inclusiv cu clarificări care ar putea ajunge din nou în instanțe. Pentru companii, miza imediată este gestionarea riscului de control extins și a costurilor de conformare asociate soldurilor de TVA vechi. [...]
ANAF estimează un prejudiciu de 8,7 milioane de lei într-un caz de fraudă din construcții, iar mecanismul indică un risc fiscal major legat de „achiziții” de forță de muncă mascate prin firme fantomă și facturi emise în RO e-Factura , potrivit Economedia . Inspectorii Direcției Generale Antifraudă Fiscală (DGAF) au verificat o societate din domeniul construcțiilor și au constatat înregistrarea unor cheltuieli fictive aferente unor achiziții de forță de muncă de la patru firme cu „caracteristici specifice societăților de tip fantomă”, conform comunicatului ANAF citat de Agerpres . Cum a funcționat schema, potrivit ANAF În urma controlului, inspectorii au reținut următoarele elemente: compania verificată a declarat achiziții de circa 27 milioane de lei , pe baza unor facturi emise prin RO e-Factura , pentru a disimula proveniența forței de muncă folosite la lucrări; societățile implicate ar fi fost înregistrate pe numele unor persoane interpuse , care nu aveau cunoștință despre activitatea firmelor; unele dintre aceste firme au depus sporadic declarații fiscale, cu informații incomplete sau necorelate , pentru a crea aparența unei activități conforme. Impactul fiscal și ce urmează ANAF susține că, prin acest mecanism, compania s-ar fi sustras de la plata obligațiilor fiscale aferente veniturilor salariale ale personalului utilizat, ceea ce ar fi prejudiciat bugetul general consolidat cu aproximativ 8,7 milioane de lei . DGAF anunță că va sesiza organele de urmărire penală competente pentru analizarea faptelor și stabilirea măsurilor legale. ANAF mai precizează că va continua acțiunile de identificare și combatere a schemelor de fraudă bazate pe societăți fantomă și circuite economice fictive. [...]
ANAF extinde controalele la persoane fizice, aducând Antifrauda în verificarea veniturilor nejustificate , ceea ce poate crește capacitatea de control și riscul de impuneri rapide pentru contribuabilii vizați, potrivit Economica . Măsura urmărește verificarea situației fiscale personale în vederea impozitării cu 70% a veniturilor din surse neidentificate obținute de persoane fizice. Schimbarea este introdusă prin Ordinul ANAF nr. 768/2026 , publicat în Monitorul Oficial, care modifică și completează Ordinul președintelui ANAF nr. 2.778/2020 privind competența de exercitare a verificării situației fiscale personale și a activităților preliminare. Ce se schimbă operațional: intră și Direcția Antifraudă Până acum, verificarea documentară a veniturilor persoanelor fizice a căror sursă nu este identificată putea fi făcută doar de trei structuri ANAF: Direcția generală control venituri persoane fizice (din aparatul propriu ANAF); serviciile de verificări fiscale din cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice; structurile de inspecție fiscală persoane fizice din cadrul unităților subordonate direcțiilor regionale. Prin noul ordin, competența se extinde și către inspectorii Direcției generale antifraudă fiscală din cadrul aparatului propriu al ANAF, conform informațiilor citate de StartupCafe.ro în materialul preluat de Economica (sursa secundară: StartupCafe.ro ). De ce contează: impozit 70% și accesorii, dacă sursa veniturilor nu e identificată Potrivit legii, veniturile constatate de organele fiscale, în condițiile Codului de procedură fiscală, pentru care sursa nu a fost identificată, se impozitează cu o cotă de 70% aplicată asupra bazei impozabile ajustate. În plus, prin decizia de impunere, organele fiscale stabilesc nu doar impozitul, ci și dobânzile și penalitățile de întârziere. [...]
Marii contribuabili vor trebui să depună anual, din 2026, dosarul prețurilor de transfer , ceea ce mută obligația din zona „la cerere, în inspecție” într-un regim de raportare periodică, cu termen fix și expunere mai mare la analize de risc înainte de controale, potrivit Agerpres , care citează o analiză PwC România. ANAF a publicat pe 2 iulie două ordine care schimbă semnificativ modul în care companiile vor gestiona prețurile de transfer pentru tranzacțiile aferente anului 2026. Primul ordin transformă dosarul prețurilor de transfer într-o obligație anuală de raportare electronică pentru marii contribuabili, iar al doilea modifică regulile privind acordurile de preț în avans (APA), inclusiv prin introducerea mecanismului de „roll-back” (aplicare și pentru perioade fiscale anterioare, în anumite condiții). Ce se schimbă operațional pentru marii contribuabili Până acum, marii contribuabili pregăteau dosarul și îl prezentau autorităților fiscale, de regulă, doar la solicitare, în contextul unei inspecții. Din 2026, dosarul va trebui întocmit anual și depus electronic la ANAF, prin Spațiul Privat Virtual (SPV), într-un termen specific, arată analiza PwC. Consultanții PwC indică trei efecte practice principale: termen fix de depunere , care elimină posibilitatea de a amâna pregătirea dosarului până la o eventuală solicitare a ANAF; volum de muncă mai mare , deoarece dosarul va include o analiză distinctă pentru fiecare tranzacție cu fiecare persoană afiliată care depășește noile praguri, susținută de studii de comparabilitate mai detaliate și raportată într-un format standardizat; transparență mai mare pentru ANAF , care va avea anual o imagine completă a tranzacțiilor cu părți afiliate, cu potențial de utilizare în analize de risc înainte de inspecții. PwC avertizează că, în lipsa unui dosar conform, ANAF poate considera „în mod arbitrar” că prețurile de transfer nu reflectă valoarea de piață și poate impune ajustări, cu impozite suplimentare, dobânzi și penalități. APA și „roll-back”: mai multă certitudine fiscală, inclusiv pentru trecut În paralel, ordinul privind acordurile de preț în avans (APA) actualizează procedura, cu scopul declarat de clarificare și extindere a utilizării instrumentului. Printre modificări, PwC menționează: posibilitatea aplicării unui APA și pentru perioade fiscale anterioare („roll-back”), de până la 5 ani, în anumite condiții; cerințe mai detaliate privind documentația și studiile de comparabilitate; formalizarea interacțiunii cu ANAF pe parcursul procedurii, inclusiv discuții preliminare și etape suplimentare de clarificare. În interpretarea consultanților, noile reguli pot face procedura APA mai atractivă pentru contribuabilii care urmăresc un grad ridicat de certitudine fiscală și reducerea riscului de dispute privind prețurile de transfer. De ce contează și la ce să se aștepte companiile Mesajul central al analizei este că autoritățile fiscale își intensifică atenția asupra tranzacțiilor intragrup și a documentării prețurilor de transfer. Pentru companiile cu tranzacții relevante cu persoane afiliate, schimbările cresc nivelul de conformare cerut, dar pot fi folosite și ca instrument de reducere a riscurilor, inclusiv prin evaluarea din timp a situației existente și, unde este cazul, ajustări voluntare și pregătirea politicilor de prețuri de transfer pentru tranzacțiile viitoare. [...]
