Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Ministerul Finanțelor vrea să mute o parte mai mare din asistența fiscală în online, cu potențial de reducere a costurilor administrative pentru firme și persoane, printr-un proiect de ordin care extinde canalele prin care ANAF oferă îndrumare și informații, inclusiv prin chatbot-uri și seminare web, potrivit Economedia.
Proiectul modifică procedura de îndrumare și asistență acordată contribuabililor și este încadrat într-un proces mai amplu de digitalizare finanțat prin PNRR, în cadrul proiectului „Dezvoltarea serviciilor la distanță (electronice sau telefonice) actuale, prin noi funcționalități și/sau crearea de servicii noi e-services ANAF”.
Ministerul Finanțelor arată, în referatul de aprobare, că obiectivul este reducerea costurilor administrative atât pentru contribuabili, cât și pentru administrația fiscală, prin extinderea serviciilor digitale și a comunicării la distanță.
Proiectul prevede explicit că ANAF va putea furniza din oficiu informații generale despre drepturi fiscale și despre îndeplinirea obligațiilor declarative și de plată. Totodată, îndrumarea contribuabililor ar urma să se poată realiza „față în față și/sau electronic, prin orice instrument aflat la dispoziția organului fiscal”.
Canalele de comunicare menționate în proiect includ:
O modificare separată vizează eliminarea denumirii „ANAFI” din procedura actuală. Ministerul Finanțelor motivează că ANAF gestionează între timp mai multe baze de date și sisteme informatice pentru activitatea de asistență, iar referirea la o singură aplicație nu mai este justificată.
Proiectul mai prevede redenumirea „Direcției generale de asistență pentru contribuabili” în „Direcția generală de asistență și servicii pentru contribuabili” (DGASC), pentru a reflecta reorganizările instituționale.
Noua structură ar urma să monitorizeze activitatea de asistență din teritoriu, să selecteze temele fiscale relevante și să publice materiale informative și ghiduri prin canalele instituției.
Măsurile sunt prezentate ca parte a reformei de digitalizare a ANAF din PNRR, cu ținta de creștere a conformării voluntare și reducere a interacțiunilor birocratice clasice. În același timp, rămâne de văzut în ce măsură noile canale vor rezolva problema semnalată frecvent de contribuabili și consultanți fiscali: dificultăți de comunicare și lipsa unor răspunsuri rapide din partea instituției.
Recomandate
Ministrul interimar al Finanțelor spune că reforma ANAF se vede în colectare și deficit , invocând atât creșteri de venituri, cât și schimbări operaționale (digitalizare și controale orientate pe risc), potrivit G4Media . Alexandru Nazare susține că „reforma” nu mai este o noțiune abstractă, ci una măsurabilă în cifre și în modul de lucru al administrației fiscale. Ce indicatori pune Nazare pe masă: deficit mai mic, venituri mai mari Nazare afirmă că, în primele șapte luni din 2026, deficitul bugetar a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2%. El indică și o accelerare a colectării încă din 2025: august–decembrie 2025: ANAF ar fi colectat 215,18 miliarde lei, cu 10,2% (19,86 miliarde lei) peste aceeași perioadă din 2024; primele șase luni din 2026: colectarea ar fi ajuns la 267,6 miliarde lei, cu 22,4 miliarde lei peste primul semestru din 2025. Ministrul mai menționează îndeplinirea țintei din PNRR privind creșterea cu 2,5 puncte procentuale a veniturilor curente în 2025 față de nivelul de bază din 2019, precizând că nu este un rezultat „exclusiv ANAF”, dar îl consideră relevant pentru efectele schimbării de politică fiscală și administrare a veniturilor. Schimbarea de abordare: controale mai țintite, pe baza analizei de risc Un punct central al mesajului este mutarea accentului „de la volum către analiză de risc bazată pe date”, inclusiv cu utilizarea AI (inteligență artificială), adică sisteme care pot identifica tipare și anomalii în seturi mari de date. În lista de măsuri invocate pentru ultimul an intră: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon; noi instrumente de raportare digitală. Nazare mai spune că noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF sunt „în curs de finalizare”, iar RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal, cu date contabile/fiscale raportate într-un format unitar) permit deja confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către „riscul fiscal real”. Din 2027: evaluarea inspectorilor prin KPI și sancțiuni pentru neperformanță Nazare anunță că din 2027 ar urma să fie introduși KPI (indicatori-cheie de performanță) și instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”, ca parte a unui jalon PNRR. Ideea, în formularea sa, este schimbarea stimulentelor interne: nu doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă riscul a fost identificat corect, controlul a fost țintit corect și decizia este „justă și sustenabilă”. Totodată, ministrul afirmă că o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta” introduce consecințe pentru neperformanță în ANAF, inclusiv reduceri salariale, iar performanța ar urma să fie evaluată și recompensată. Exemple de controale: TVA suplimentar și obligații achitate Ca ilustrare a controalelor, Nazare indică trei cazuri: 87 milioane lei TVA suplimentar stabilit într-un caz privind comerțul cu utilaje agricole, după corelarea facturilor, comenzilor, codurilor de TVA și documentelor de transport; un prejudiciu de peste 26 milioane lei într-un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, în care ar fi fost introduse în România peste 2.000 de autoturisme second-hand; la un complex turistic, salarii nefiscalizate de 4,3 milioane lei, cu obligații suplimentare de 1,88 milioane lei, achitate integral la buget. În final, ministrul leagă eficientizarea administrației fiscale de consolidarea fiscală, pe care o descrie drept condiție pentru „costuri de finanțare mai reduse” și un mediu de afaceri mai competitiv, insistând că statul trebuie să-și demonstreze propria disciplină instituțională dacă cere conformare mediului privat. [...]
Din 2027, inspectorii ANAF vor fi plătiți în funcție de rezultate, inclusiv cu penalizări la salariu pentru neperformanță , potrivit Adevărul . Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare , spune că evaluarea va trece de la „câte controale” la „cât de corecte și sustenabile” sunt deciziile luate în urma controalelor. Ce se schimbă în evaluarea inspectorilor Nazare anunță introducerea, din 2027, a unor indicatori de performanță (KPI – indicatori-cheie de performanță) și a unor instrumente de evaluare „clare, măsurabile și verificabile”. În noul model, nu va mai conta doar numărul de controale sau sumele stabilite inițial, ci dacă inspectorul: a identificat corect riscul fiscal; a direcționat controlul către zona potrivită; a luat o decizie corectă; a obținut un rezultat „justificat și sustenabil”. Ministrul afirmă că, printr-o hotărâre adoptată de Guvern „săptămâna aceasta”, neperformanța va putea duce la reduceri salariale, iar performanța va fi „măsurată și recompensată”, după modele din mediul privat. Evaluarea ar urma să urmărească separat rezultatul instituției, al structurii și contribuția individuală. Miza: controale țintite, pe baza datelor, nu „volum” Reforma ANAF este prezentată ca o trecere de la controale multe la controale țintite, bazate pe analiza de risc și pe utilizarea datelor. În acest context, Nazare indică drept instrumente deja introduse sau în curs: Declarația Unică digitală precompletată; platforma eLicitațiiANAF; aplicația iBon pentru verificarea bonurilor fiscale; noi instrumente de raportare digitală; noul SPV (Spațiul Privat Virtual) și noul portal ANAF, aflate în finalizare. Ministrul susține că RO e-Factura și SAF-T (fișier standard de control fiscal) permit confruntarea datelor fiscale cu „realitatea economică” și orientarea controalelor către zone cu risc fiscal. Context bugetar și exemple invocate de Ministerul Finanțelor Nazare leagă schimbările de evoluții recente ale colectării și deficitului. Potrivit acestuia, în primele șapte luni din 2026 deficitul a fost redus cu 28,36 miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025, iar veniturile bugetare au crescut cu 11,2% față de primele șapte luni ale anului trecut. Ca exemple de controale cu rezultate, ministrul menționează: un caz în comerțul cu utilaje agricole, unde ANAF a stabilit 87 milioane de lei TVA suplimentar; un mecanism transfrontalier de fraudare a TVA, cu un prejudiciu de peste 26 milioane de lei, legat de introducerea în România a peste 2.000 de autoturisme second-hand; un complex turistic unde au fost identificate 4,3 milioane de lei ca salarii nefiscalizate; obligații suplimentare de 1,88 milioane de lei ar fi fost achitate integral la buget. Legătura cu PNRR și ce urmează Ministrul afirmă că noul sistem de evaluare este un element central al unui nou jalon din PNRR și că reforma nu ar trebui să se limiteze la achiziții de sisteme informatice sau la acte normative, ci să schimbe modul de lucru și stimulentele interne. Pentru companii, mesajul principal este că ANAF își propune să își concentreze controalele pe zonele cu risc fiscal „real”, pe baza datelor, iar în interiorul instituției să introducă o logică de recompensare/penalizare legată de calitatea și sustenabilitatea rezultatelor. [...]
ANAF a început să impună efectiv „taxa pe lux” prin notificări , iar proprietarii vizați riscă stabilirea din oficiu a obligației de plată, cu dobânzi și penalități, dacă nu depun declarația cerută, potrivit Digi24 . Miza practică a demersului este una de conformare fiscală: după ce termenul-limită de depunere a declarației a trecut (30 septembrie), inspectorii ANAF trimit somații către cei care nu au completat formularul necesar, iar neîndeplinirea obligației poate declanșa calcularea taxei „din oficiu”, în baza Codului de procedură fiscală . Cine intră în vizor și ce trebuie făcut Conform informațiilor publicate, notificările vizează proprietarii de bunuri considerate „de lux”, respectiv mașini și case scumpe. În cazul imobilelor, sunt menționate explicit locuințele rezidențiale cu o valoare impozabilă mai mare de 2,5 milioane de lei. Pentru conformare, contribuabilii trebuie să depună formularul 216. Publicația notează că, dacă declarația nu este transmisă în termen de 15 zile, ANAF a început deja să trimită notificări. Ce riscă cei care nu se conformează Dacă declarația nu este depusă în termenul indicat, ANAF poate: să stabilească obligația de plată „din oficiu”; să adauge dobânzi și penalități; să aplice sancțiuni contravenționale pentru nerespectarea măsurii. Din datele disponibile în material nu reiese câți contribuabili au fost notificați sau ce sume estimează statul că va colecta prin această taxă. [...]
ANAF vrea să scurteze verificarea debitorilor din străinătate, mutând-o la nivel central , printr-o schimbare de procedură care ar permite Biroului central de legătură să consulte direct bazele de date disponibile instituției, fără intermedierea administrațiilor fiscale teritoriale, potrivit Digi24 . Măsura apare într-un proiect de ordin publicat joi, 29 octombrie, și vizează cooperarea cu autorități din alte state pentru recuperarea datoriilor fiscale. Proiectul modifică și completează Ordinul ANAF nr. 197/2018 , care reglementează organizarea și funcționarea Biroului central de legătură – structura care colaborează cu autoritățile fiscale din alte țări și cu Comisia Europeană în domeniul asistenței reciproce la recuperarea creanțelor (taxe, impozite și alte obligații bugetare). Ce se schimbă operațional: verificarea nu mai trece prin teritoriu În prezent, când o autoritate străină cere informații despre un debitor cu bunuri sau venituri în România, solicitarea ajunge la administrația fiscală teritorială competentă, care verifică datele și le transmite apoi Biroului central de legătură, pentru a fi comunicate mai departe. Prin proiectul de ordin, ANAF propune ca angajații Biroului central de legătură să poată soluționa direct cererile, prin consultarea bazelor de date la care instituția are deja acces, în baza protocoalelor și acordurilor de colaborare și schimb de informații încheiate cu alte instituții. Dacă datele sunt disponibile acolo, nu ar mai fi necesară trimiterea solicitărilor către structurile teritoriale. Documentul mai prevede că Biroul central de legătură poate furniza autorității solicitante „orice informații pe care le apreciază că sunt relevante”, în scopul recuperării creanțelor bugetare. Justificarea invocată în referatul de aprobare este digitalizarea activității ANAF și centralizarea informațiilor. De ce contează: timp de răspuns mai mic în recuperarea transfrontalieră Prin eliminarea unor etape administrative, obiectivul este reducerea timpului de răspuns la solicitările venite din străinătate și limitarea numărului de cereri care trebuie rezolvate prin administrațiile fiscale teritoriale. În practică, persoanele și companiile care au datorii fiscale într-un stat, dar dețin bunuri sau venituri în altul, ar putea fi identificate mai rapid în cadrul solicitărilor de asistență transmise între autorități. Mecanismul funcționează și invers, atunci când România cere sprijin altor state pentru recuperarea unor datorii. Schimb de informații și prin EESSI, sistemul european pentru securitate socială Proiectul introduce și prevederi privind utilizarea EESSI (Electronic Exchange of Social Security Information) , un sistem european de schimb electronic de informații în domeniul securității sociale. Potrivit referatului de aprobare, cererile standardizate de informații, notificare și recuperare a creanțelor din această categorie sunt deja transmise prin EESSI, iar ANAF urmărește să includă explicit această modalitate de comunicare în procedurile de asistență reciprocă la recuperare. Pentru cererile care intră sub incidența normelor europene privind coordonarea sistemelor de securitate socială, transmiterea și primirea informațiilor se vor putea face pe hârtie sau prin sistemul electronic, în condițiile prevăzute de legislație. Ce nu se schimbă pentru contribuabili Potrivit articolului, modificările propuse nu introduc taxe sau impozite noi și nici obligații suplimentare de plată. Ele vizează modul în care ANAF obține și transmite informații în procedurile de recuperare a datoriilor între state. Totodată, proiectul nu înseamnă recuperarea „automată” a oricărei datorii din străinătate: procedurile rămân supuse condițiilor din legislația națională și europeană. ANAF nu primește acces nelimitat la date, ci posibilitatea de a consulta direct bazele de date la care are deja drept de acces. [...]
Ministerul Finanțelor pregătește o relaxare punctuală a unor obligații fiscale și administrative , printr-un proiect de ordonanță „trenuleț” aflat în dezbatere publică, care include eliminarea taxei naționale pentru coletele comandate de pe platforme precum Temu și amânarea introducerii codurilor QR pe bonurile fiscale, potrivit Newsweek . Propunerea privind coletele vizează eliminarea, de la 1 noiembrie, a taxei naționale aplicate comenzilor livrate din platforme de tip Temu. Măsura nu este însă în vigoare: proiectul este în consultare publică și poate fi modificat înainte de adoptare. Amânare cu un an pentru codurile QR pe bonurile fiscale În același proiect, Ministerul Finanțelor propune amânarea cu un an a obligației de introducere a codurilor QR pe bonurile fiscale, ceea ce ar reduce temporar presiunea de conformare pentru comercianți și operatorii care emit bonuri. Reguli noi pentru valorificarea bunurilor confiscate Proiectul schimbă și modul în care ar putea fi vândute bunurile confiscate. Autoritățile ar urma să poată apela, pe lângă mecanismele existente, și la: agenții imobiliare; case de licitații; brokeri. Dacă bunurile nu se vând, proiectul prevede posibilitatea reducerii succesive a prețului de pornire cu 25%, 50% și 75% la licitațiile următoare. Termen pentru cardurile destinate primelor didactice O altă prevedere din proiect stabilește data de 31 decembrie ca termen pentru alimentarea cardurilor destinate primelor didactice. Toate măsurile sunt, deocamdată, la nivel de propunere și „pot suferi modificări înainte de adoptare”, conform informațiilor citate de Newsweek din B1TV . [...]
Șapte din zece companii nu și-au testat încă pregătirea pentru inspecții fiscale digitale , deși ANAF procesează deja volume masive de date care pot alimenta analize de risc și controale mai țintite, potrivit Economedia , care citează un sondaj EY România . Sondajul „Prețuri de transfer, TVA și inspecții fiscale digitale”, derulat în octombrie 2026, arată că 71% dintre respondenți nu au făcut un exercițiu de pregătire pentru o inspecție fiscală bazată pe datele SAF-T (fișierul standard de control fiscal, transmis către ANAF). În paralel, digitalizarea raportărilor mută „în fapt” începutul unei potențiale controverse fiscale înainte de avizul de inspecție, prin acumularea unei „amprente fiscale digitale” din declarații și documente transmise electronic, avertizează consultanții EY. De ce contează: controale mai puține, dar cu impuneri mai mari Datele citate din activitatea ANAF indică faptul că, în primul semestru din 2026, instituția a procesat peste 1,2 miliarde de facturi electronice, 4,7 milioane de declarații SAF-T și aproape două milioane de deconturi precompletate RO e-TVA. EY susține că acest volum creează premisele unor analize de risc mai sofisticate și ale unor controale mai bine fundamentate. În același timp, raportul de activitate al ANAF pentru S1 2026 consemnează 15.335 de verificări documentare, 3.499 de controale inopinate și 2.729 de notificări de conformare. Călin Stan (Băncilă, Diaconu și Asociații SPRL) afirmă că, deși numărul controalelor a fost mai mic față de aceeași perioadă a anului anterior, colectarea a rămas la un nivel comparabil, ceea ce ar sugera impuneri mai mari la nivelul contribuabililor. Vulnerabilități: prețuri de transfer și TVA Pe zona prețurilor de transfer (tranzacții intra-grup), sondajul indică probleme de administrare și de susținere a ajustărilor în audit: 59% dintre respondenți nu au un proces formal de testare a rezultatelor tranzacțiilor cu părți afiliate și de corectare din timp a abaterilor față de politica de prețuri de transfer (41% spun că au implementat un astfel de proces); 51% se consideră doar parțial pregătiți să susțină ajustările și rațiunea economică într-un audit fiscal; 29% se declară bine pregătiți și 2% foarte bine pregătiți. EY arată că vulnerabilitatea principală nu mai ține doar de existența documentației, ci de capacitatea de a demonstra că rezultatul economic respectă politica de prețuri de transfer și că ajustările au justificare economică. O altă zonă sensibilă este TVA: aproape două treimi dintre respondenți (63%) spun că nu au analizat sau reanalizat implicațiile de TVA ale ajustărilor de prețuri de transfer în contextul jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, menționându-se cauzele Arcomet Towercranes și Stellantis Portugal. Ce spun companiile: solicitări mai complexe și nevoia de transparență Aproape jumătate dintre respondenți (49%) percep controalele fiscale ca fiind mai solicitante, prin volum și complexitate mai ridicate ale cerințelor; 38% le consideră similare experiențelor anterioare, iar 13% spun că solicitările s-au redus. În relația cu autoritățile fiscale, respondenții indică drept priorități pentru îmbunătățirea interacțiunii cu inspectorii (întrebare cu răspunsuri multiple): 40%: mai multă transparență asupra constatărilor; 31%: termene de răspuns mai lungi, raportate la obiectul solicitărilor; 29%: comunicare mai bună. Sondajul mai arată că 39% dintre respondenți folosesc instrumente de inteligență artificială pentru pregătirea informațiilor și documentelor cerute în inspecții, în timp ce 61% nu le utilizează. Potrivit EY, peste jumătate dintre participanți sunt mari contribuabili, iar concluzia generală este că pregătirea pentru un control fiscal ar trebui tratată ca un proces permanent, cu revizuiri periodice ale zonelor de risc și reconcilierea datelor raportate, pentru a identifica din timp neconcordanțele. [...]
