Știri
Știri din categoria Analize financiare
România a ajuns la 749 de persoane cu averi de peste 30 de milioane de dolari în 2026, după o creștere accelerată în ultimii cinci ani, care o plasează între țările europene cu cea mai rapidă extindere a segmentului de „foarte bogați”, potrivit Adevărul.
Datele analizate de Profit.ro indică o dublare a numărului de români cu averi de peste 30 de milioane de dolari în ultimii cinci ani. În intervalul 2021–2026, România a consemnat o creștere de 93%, comparabilă cu Turcia (94%) și sub Polonia, care conduce clasamentul cu un avans de 109%.
În termeni absoluți, România numără în 2026 „nu mai puțin de 749 de multimilionari”, conform Wealth Report realizat de Knight Frank. În același timp, și alte țări din regiune – Grecia, Cehia și Portugalia – au raportat creșteri de peste 50%, pe fondul unei tendințe europene mai largi.
La nivel continental, numărul multimilionarilor a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, potrivit datelor citate. Totuși, concentrarea celor mai mari averi rămâne în economiile mari din Europa de Vest:
Nicio altă țară europeană nu depășește pragul de 20.000 de persoane în această categorie, următoarele fiind Elveția (17.692) și Italia (15.433).
Raportul Knight Frank indică o redistribuire accelerată a averii la nivel global. Statele Unite rămân liderul mondial, cu peste 387.000 de multimilionari, însă economii emergente precum India „câștigă teren rapid”, conform aceleiași surse.
Recomandate
România a urcat pe podiumul european la creșterea numărului de ultra-bogați , cu un avans de 93% în ultimii cinci ani, un ritm care semnalează o acumulare accelerată de avere și o schimbare a hărții capitalului privat din regiune, potrivit Profit , pe baza „ Wealth Report ” realizat de Knight Frank . România este a treia în Europa ca dinamică procentuală, după Polonia (109%) și Turcia (94%). Indicatorul urmărește persoanele cu avere netă de minimum 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei), adică segmentul de „multimilionari”/„ultra-bogați”. Ce arată cifrele pentru România și Europa În acest an, România are 749 de persoane cu avere netă de peste 30 de milioane de dolari, conform raportului citat. La nivel european, populația ultra-bogaților a crescut cu 26% în ultimii cinci ani, iar între 2021 și 2026 au intrat în această categorie încă 37.428 de persoane. La nivel global, peste 710.000 de persoane depășesc pragul de 30 de milioane de dolari, iar aproximativ 25,8% dintre acestea locuiesc în Europa, unde totalul a ajuns la 183.953. Unde se concentrează averea în Europa În termeni absoluți, liderii europeni rămân economiile mari: Germania: 38.215 Regatul Unit: 27.876 Franța: 21.528 Nicio altă țară europeană nu depășește 20.000 de multimilionari. Urmează Elveția (17.692) și Italia (15.433), iar apoi scăderea este mai abruptă (de exemplu, Spania are 9.186, Suedia 6.845, Olanda 5.077). În termeni de creștere absolută între 2021 și 2026, Germania a adăugat cei mai mulți ultra-bogați (+9.273), urmată de Elveția (+4.968), Franța (+3.781) și Regatul Unit (+3.005). De ce contează: mobilitatea averii, pe fondul fiscalității și reglementărilor Raportul indică faptul că presiunea fiscală mai mare și cerințele de reglementare mai stricte accelerează mobilitatea internațională a averii, pe măsură ce persoanele cu averi mari își împart viața și investițiile în mai multe jurisdicții, iar structurile de tip „family office” (entități care administrează averea unei familii) gestionează activ riscurile fiscale și politice. „Europa își menține o prezență puternică, cu țări precum Suedia, România și Grecia care înregistrează câștiguri importante. Imaginea de ansamblu arată că averea se extinde geografic, chiar dacă rămâne concentrată în câteva mari puteri economice.” În același context, șeful global de cercetare al Knight Frank, Liam Bailey, descrie o redistribuire amplă a averii la nivel mondial, cu SUA în continuare dominante; în Statele Unite sunt 387.422 de multimilionari. „Statele Unite continuă să domine, dar vedem în paralel ascensiunea puternică a Indiei și a unui grup de economii cu creștere rapidă, care redesenează peisajul economic global.” [...]
S&P Global avertizează că poate retrograda ratingul României dacă impasul guvernamental se prelungește și blochează continuarea consolidării fiscale, într-un moment în care țara are nevoi mari de finanțare externă și o perspectivă de rating deja negativă, potrivit Antena 3 . S&P Global Ratings a confirmat la 15 mai 2026 ratingurile suverane ale României pe termen lung și scurt, în valută și monedă locală, la „BBB-/A-3”, menținând perspectiva negativă. Publicarea a fost făcută în afara calendarului obișnuit, pe fondul dizolvării coaliției guvernamentale după moțiunea de cenzură. De ce contează: riscul de rating se leagă direct de deficit și finanțare Agenția leagă explicit riscul de retrogradare de capacitatea autorităților de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027 și de durata blocajului politic. În evaluarea S&P, România rămâne vulnerabilă la schimbări de încredere ale investitorilor, pe fondul nevoilor mari de finanțare externă și al ponderii ridicate a deținerilor nerezidenților în datoria guvernamentală. S&P estimează nevoile externe de finanțare ale României la aproximativ 18% din PIB în 2026, alimentate de deficitul de cont curent și de necesități mari de refinanțare a datoriei. Ce a menținut ratingul neschimbat S&P indică drept elemente de sprijin o performanță fiscală mai bună până acum în 2026, susținută de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de așteptatele intrări din fonduri europene. Agenția anticipează și o reducere treptată a deficitului de cont curent, de la nivelul estimat de 7,9% din PIB înregistrat anul trecut. De asemenea, S&P pornește de la ipoteza că există un consens larg între principalele partide privind necesitatea ajustărilor fiscale și a reformelor în 2027 și că un nou guvern ar putea fi format în următoarele săptămâni. Scenariile care pot duce la retrogradare S&P spune că ar putea reduce ratingul în special în două situații: dacă blocajul guvernamental se prelungește sau duce la incapacitatea de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; dacă presiunile externe se accentuează, inclusiv printr-o perturbare mai severă sau mai îndelungată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu , cu efecte asupra inflației, creșterii economice și balanței de plăți. Agenția avertizează și că, dacă România nu reușește să atragă intrările de fonduri europene așteptate în 2026–2027, consolidarea fiscală ar deveni mai dificilă, iar riscurile legate de balanța de plăți s-ar amplifica. Deficitul rămâne mare, în pofida îmbunătățirii din T1 S&P notează că deficitul administrației publice generale a scăzut la 1% din PIB în primul trimestru din 2026, aproape la jumătate față de aceeași perioadă a anului precedent, pe fondul veniturilor mai mari (inclusiv din creșterea TVA) și al contracției cheltuielilor guvernamentale în termeni nominali, susținută de măsuri de control al costurilor (înghețarea salariilor din sectorul public și a pensiilor). Cu toate acestea, agenția estimează pentru întregul an un deficit al administrației publice generale de 6,25% din PIB, unul dintre cele mai ridicate niveluri în rândul suveranilor evaluați din Europa, Orientul Mijlociu și Africa. Ce urmează: fereastra politică și următoarea evaluare S&P consideră că alegerile anticipate sunt mai puțin probabile, invocând constrângerile constituționale și contextul politic. În prezent, guvernul minoritar condus de PNL funcționează interimar, iar agenția vede două variante principale: refacerea coaliției anterioare cu un alt premier (posibil tehnocrat) sau un guvern minoritar sprijinit din afara coaliției. Următoarea publicare programată pentru ratingul suveran al României este stabilită pentru 2 octombrie 2026. În paralel, România are termene legate de fondurile europene: guvernul se așteaptă la 10,7 miliarde de euro în 2026 (aproape 2% din PIB) din PNRR , iar cererile de plată trebuie transmise Comisiei Europene până în august 2026, menționează S&P. [...]
S&P Global avertizează că un blocaj politic prelungit poate împinge România spre retrogradare , ceea ce ar crește costurile de finanțare ale statului și, în lanț, presiunea asupra dobânzilor din economie, potrivit Stirile Pro TV . Agenția a transmis mesajul într-un raport neprogramat, după demiterea guvernului prin moțiune de cenzură, fiind prima dintre cele trei mari agenții de rating care reacționează oficial. S&P a confirmat, deocamdată, ratingul României la „BBB-/A-3” (pe termen lung și scurt), iar perspectiva rămâne negativă. În termeni practici, perspectiva negativă indică faptul că, în următoarele 6–12 luni, riscul unei decizii de scădere a ratingului este mai ridicat decât într-un scenariu „stabil”. De ce contează: ratingul depinde de capacitatea de a reduce deficitele Agenția leagă riscul de retrogradare de capacitatea guvernului de a continua consolidarea fiscală (adică reducerea deficitului bugetar prin venituri mai mari și/sau cheltuieli mai mici) și de a restrânge dezechilibrele externe. S&P notează că dizolvarea coaliției va complica eforturile de reducere a „dublului deficit” – deficitul fiscal și deficitul de cont curent – pe măsură ce se apropie alegerile din 2028. În același timp, S&P indică existența unui „consens larg” între partide pentru ajustări și reforme fiscale suplimentare în 2027 și consideră probabilă formarea unui nou guvern „în următoarele săptămâni”. Agenția mai arată că performanțele fiscale mai bune de la începutul anului, susținute de măsurile de consolidare adoptate în 2025 și de plăți viitoare consistente din fonduri europene, ar trebui să ajute la menținerea condițiilor de finanțare externă, în contextul în care deficitul de cont curent „se restrânge treptat” de la un nivel estimat de 7,9% din PIB anul trecut. Ce ar putea declanșa o retrogradare S&P spune explicit că ar putea reduce ratingul dacă impasul guvernamental se prelungește sau dacă acesta duce la incapacitatea de a reduce în continuare deficitele fiscale în 2027. Un alt risc major este legat de fondurile UE: dacă România nu reușește să atragă intrările preconizate în 2026–2027, agenția avertizează că ar fi afectate perspectivele de creștere, consolidarea fiscală și s-ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți. În plus, S&P menționează că ar putea lua în calcul o retrogradare și dacă presiunile externe se intensifică – de exemplu, printr-o perturbare mai severă sau de durată a pieței energetice, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu – cu efecte asupra inflației pe termen mediu, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Ce ar putea îmbunătăți perspectiva Agenția indică faptul că perspectiva ar putea fi revizuită la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar restrânge substanțial, susținute de o revenire a creșterii economice. S&P se așteaptă ca un consens fiscal între partidele cheie să sprijine măsuri de consolidare „considerabilă” în acest an și anul următor, inclusiv aprobarea unui buget „credibil” pentru 2027. În evaluarea agenției intră și așteptarea ca România să obțină „majoritatea facilităților de finanțare disponibile ale UE” în acest an, „în valoare de până la 3,5% din PIB”, bani care ar putea acoperi o parte semnificativă din necesarul ridicat de finanțare externă. Context politic: scenarii de guvernare, anticipate „puțin probabile” S&P descrie mai multe scenarii: revenirea coaliției anterioare și desemnarea unui nou prim-ministru (posibil un tehnocrat) sau formarea unui guvern minoritar sprijinit în Parlament de partide din afara coaliției. Alegerile anticipate sunt considerate „puțin probabile”, argumentul fiind că România nu a organizat anticipate în perioada post-comunistă, iar mediul politic actual oferă puține stimulente; în plus, președintele Nicușor Dan s-a pronunțat public împotriva acestei opțiuni. În paralel, agenția subliniază că actuala criză politică vine într-un moment în care România trebuie să echilibreze ajustări fiscale suplimentare cu limitarea efectelor șocului global al prețurilor la energie și să rămână pe traiectoria cerută de procedura de deficit excesiv a UE, în timp ce implementează reforme pentru a asigura fluxurile de fonduri europene. [...]
Standard & Poor’s menține România la limita „junk”, dar condiționează ratingul de continuarea ajustării fiscale , potrivit Biziday . Agenția păstrează perspectiva negativă și avertizează că o criză politică prelungită sau renunțarea la reducerea deficitului ar putea declanșa o retrogradare, cu efect direct asupra costurilor de finanțare ale statului și, implicit, ale economiei. S&P își leagă evaluarea de evoluțiile politice recente: „guvernul reformist” ar fi fost demis prin moțiune de cenzură, după dezertarea unui partener de coaliție, iar PSD ar fi încercat înlăturarea premierului Ilie Bolojan pe fondul reformelor fiscale care „au condus la austeritate”, conform analizei agenției. În același timp, S&P consideră redus riscul unei crize politice care să ducă la alegeri anticipate, dar atrage atenția că fragmentarea politică poate complica menținerea unei ajustări fiscale susținute înainte de ciclul electoral din 2028. Ce ar putea declanșa retrogradarea În scenariul negativ, S&P indică mai multe canale prin care ratingul ar putea fi coborât: prelungirea impasului guvernamental sau apariția unei incapacități de a continua reducerea deficitelor fiscale în 2027; neatragerea intrărilor așteptate de fonduri europene în perioada 2026–2027, ceea ce ar limita creșterea economică, ar complica consolidarea fiscală și ar amplifica riscurile pentru balanța de plăți; agravarea presiunilor externe, inclusiv o dislocare mai severă sau de durată a pieței energiei, pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, cu efecte asupra inflației, creșterii economice, balanței de plăți și rezultatelor fiscale. Scenariul care ar putea stabiliza perspectiva Agenția ar putea revizui perspectiva la „stabilă” dacă deficitele externe și fiscale s-ar reduce „substanțial”, susținute de o revenire a creșterii economice. Prognoza S&P: fără recesiune, dar cu stagnare și presiuni pentru BNR S&P estimează că România nu va încheia anul în recesiune, ci cu o ușoară creștere a PIB, pe care o consideră totuși „stagnare”, urmată de o creștere de +2,5% în 2027. Agenția anticipează stagnarea PIB real pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate, care ar afecta consumul privat. Pentru politica monetară, S&P notează că presiunile asupra inflației și cursului de schimb rămân o provocare pentru BNR, care „probabil nu va putea relaxa politica monetară în următoarele luni”, în pofida încetinirii economiei. [...]
Afișarea salariilor în anunțurile de angajare crește accelerat înainte de transpunerea directivei UE , iar primele efecte se văd în special la joburile entry-level, unde transparența este deja semnificativ mai mare decât la pozițiile de seniori și management, potrivit Economedia , care citează date eJobs. Aproape 45% dintre locurile de muncă disponibile în prezent pe eJobs.ro au salariul afișat în anunț, în creștere cu aproape 10 puncte procentuale față de ultimele luni. În cifre absolute, eJobs indică aproximativ 8.000 de joburi cu salariul publicat dintr-un total de 18.000 de poziții active. Presiune de reglementare: directiva UE intră în legislația românească din iunie Roxana Drăghici (eJobs) spune că directiva europeană privind transparența salarială , care „va fi transpusă și în legislația din România din luna iunie”, va schimba practicile salariale ale companiilor și va influența încă din prima etapă recrutarea, prin faptul că viitorii candidați vor ști de la început nivelul salarial oferit pentru rol. Unde se vede deja transparența: entry-level și domeniile cu volum mare de angajări Datele eJobs arată diferențe puternice în funcție de nivelul de experiență cerut: 35,5% dintre joburile entry-level au salariul afișat; 23% dintre pozițiile care nu solicită experiență au salariul publicat; 18,6% pentru pozițiile mid-level; 6,4% pentru seniori; 0,5% pentru posturile de management. În paralel, cele mai „transparente” domenii sunt cele care scot în piață multe roluri de început de carieră: retail, servicii, turism, industria alimentară, transport și logistică, call-center/BPO. La polul opus, în energie, IT & telecom, automotive și sănătate salariile sunt afișate mai rar în anunțuri. Efect operațional în recrutare: mai multe aplicări când salariul e public eJobs susține că transparența salarială se traduce direct în interesul candidaților: anunțurile care includ salariul „primesc cu până la 40% mai multe aplicări” decât cele fără această informație. Tendința ar fi vizibilă și la joburile din străinătate (aproximativ 10% din totalul anunțurilor de pe platformă), unde angajatorii ar fi început să publice mai frecvent salariile. Separat, platforma eJobs.ro indică și date pentru iajob.ro , site dedicat candidaților entry-level și celor fără studii superioare: circa 73% dintre anunțuri includ salariul oferit. În total, eJobs menționează aproximativ 18.000 de locuri de muncă pe eJobs.ro și încă 5.000 pe iajob.ro . [...]
Numărul miliardarilor ar putea urca la aproape 4.000 până în 2031 , pe fondul accelerării acumulării de avere în special din tehnologie și inteligență artificială, potrivit News , care citează o analiză Knight Frank relatată de The Guardian. În prezent, la nivel global sunt 3.110 miliardari, iar estimarea este că numărul lor va crește cu 25% în următorii cinci ani, până la 3.915, arată analiza agenției imobiliare Knight Frank. Extinderea este și mai abruptă în rândul multimilionarilor: persoanele cu averi de cel puțin 30 de milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) au crescut de la 162.191 în 2021 la 713.626 în prezent, adică o creștere de peste 300%. Motorul creșterii: profiturile din tehnologie și AI Liam Bailey, șeful departamentului de cercetare al Knight Frank, pune avansul averilor pe seama profiturilor din tehnologie, în special din inteligența artificială, care ar fi mărit capacitatea de a scala rapid afaceri și, implicit, de a genera averi mari într-un timp scurt. Unde se vede cea mai rapidă creștere Studiul indică o dinamică accelerată în câteva piețe: Arabia Saudită : numărul miliardarilor ar urma să crească de la 23 în 2026 la 65 în 2031 (mai mult decât dublare); Polonia : de la 13 la 29 în aceeași perioadă (dublare); Suedia : +81%, de la 32 la 58. Implicația economică: presiune mai mare pe dezbaterea despre taxarea marilor averi Creșterea numărului de miliardari este plasată într-un context mai larg de adâncire a decalajelor de avere. World Inequality a constatat anul trecut că mai puțin de 60.000 de persoane (0,001% din populația globală) controlează de trei ori mai multă avere decât întreaga jumătate cea mai săracă a umanității. Pe acest fundal, sunt menționate apeluri tot mai frecvente pentru majorarea taxelor aplicate celor foarte bogați, pe fondul îngrijorărilor privind influența politică pe care ar putea-o cumpăra cei mai înstăriți. Oxfam a raportat că anul trecut a fost creat un număr record de miliardari, totalul depășind pentru prima dată 3.000, iar averea lor cumulată ar fi ajuns la 18,3 trilioane de dolari (aprox. 84,2 trilioane lei). Repere din clasamentele de avere Potrivit clasamentului Forbes citat, Elon Musk este indicat drept cea mai bogată persoană din lume, cu o avere netă de 785,5 miliarde de dolari (aprox. 3.613 miliarde lei), urmat de Larry Page (272,5 miliarde de dolari, aprox. 1.254 miliarde lei) și Jeff Bezos (259 miliarde de dolari, aprox. 1.191 miliarde lei). În Marea Britanie, Sunday Times îi plasează pe membrii familiei Hinduja drept cei mai bogați, cu o avere de 35 de miliarde de lire sterline (aprox. 203 miliarde lei). Tot acolo, numărul miliardarilor cu domiciliul în Regatul Unit a scăzut în 2025 la 156, de la 165 în anul precedent, ceea ce publicația descrie drept cea mai mare scădere din istoria sa de 37 de ani. [...]
