Știri
Știri din categoria Fiscalitate
Premierul Ilie Bolojan spune că va reevalua obligativitatea e-Factura pentru veniturile din drepturi de autor, pe fondul sesizărilor că măsura ar putea adăuga birocrație fără un câștig real în combaterea evaziunii.
Într-un interviu acordat HotNews, Bolojan a afirmat că intenționează să discute cu Ministerul Finanțelor pentru a verifica dacă extinderea e-Factura către persoane fizice „este într-adevăr necesară”, respectiv dacă „combate într-adevăr evaziunea” sau „doar e o formă de birocrație în plus”.
„Am primit deja sesizări pe tema asta și chiar astăzi mi-am propus să discut cu Ministerul de Finanțe să vedem dacă această măsură este într-adevăr necesară, dacă combate într-adevăr evaziunea sau dacă doar e o formă de birocrație în plus.”
Contextul este intrarea în vigoare, de la 1 iunie, a obligației ca persoanele fizice care obțin venituri prin contracte de drepturi de autor să emită facturi (inclusiv prin sistemul e-Factura). Măsura are impact operațional direct asupra zecilor de mii de colaboratori și profesioniști care lucrează pe astfel de contracte, prin noi obligații de facturare și conformare fiscală.
Schimbarea este introdusă prin OUG 89/2025 (publicată în Monitorul Oficial pe 24 decembrie 2025), care modifică Codul Fiscal și extinde obligațiile de facturare electronică la persoane fizice cu venituri din drepturi de autor, drepturi de proprietate intelectuală sau prestări de servicii cu caracter economic independent. Termenul inițial (15 ianuarie 2026) a fost amânat prin OG 6/2026 (publicată pe 30 ianuarie 2026) până la 1 iunie 2026.
Potrivit informațiilor din articol, obligațiile îi vizează pe cei cu venituri recurente din:
În practică, sunt menționate explicit următoarele categorii:
Dacă o persoană este angajată cu contract individual de muncă (CIM), nu este vizată de această obligație; însă dacă are și CIM și contract pe drepturi de autor, intră sub incidența schimbării.
Bolojan indică faptul că va discuta cu Ministerul Finanțelor pentru a evalua necesitatea măsurii, în condițiile în care aceasta ar urma să se aplice de la 1 iunie. Articolul nu precizează un calendar sau o decizie concretă de modificare, ci doar intenția de a verifica dacă măsura își atinge scopul sau generează costuri administrative suplimentare.
Recomandate
Un control ANAF a dus la identificarea unui prejudiciu de 18 milioane de lei într-un caz în care un contribuabil și-a trecut pe firmă un Ferrari, deși compania activa în curățenie, potrivit Libertatea . Episodul este relevant fiscal prin modul în care achizițiile de bunuri de lux pot declanșa verificări și pot scoate la iveală neconcordanțe între stilul de viață și activitatea declarată. Directorul ANAF, Adrian Nica, a prezentat cazul într-o conferință de presă organizată la lansarea International Fiscal Association (IFA) România. Potrivit acestuia, după achiziție, persoana a intrat „în vizorul ANAF”, iar în urma unor controale amănunțite procurorii au constatat că firma ar fi făcut evaziune fiscală, cu un prejudiciu de 18 milioane de lei. „O să vindem un Ferrari curând, am văzut că un cetățean și-a luat pe firma de curățenie. Am cercetat și am descoperit evaziune fiscală de 18 milioane de lei.” De ce contează pentru contribuabili și companii Mesajul transmis de ANAF este că achizițiile atipice raportate la profilul unei firme pot deveni indicatori de risc și pot declanșa verificări în lanț, inclusiv cu componentă penală, dacă apar suspiciuni de evaziune și se conturează un prejudiciu. Nica a mai spus că autoritățile române s-au inspirat din practicile italiene, unde persoanele care cumpără mașini de lux pot fi controlate pentru a justifica proveniența banilor, oferind ca exemplu un caz în care un fotbalist român transferat în Italia ar fi fost oprit de mai multe ori de Guardia di Finanza după ce și-a cumpărat un Aston Martin. ANAF: 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat și planuri de automatizare În aceeași intervenție, șeful ANAF a afirmat că instituția a identificat în aprilie circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat, care ar urma să fie verificați „pas cu pas pe teren”. „Nu ne cunoaștem contribuabilii. În aprilie am identificat circa 12.000 de contribuabili cu profil de risc ridicat. Vom verifica pas cu pas pe teren și vom împărții contribuabilii onești și cei pe altă cale. E îngrijorător.” Totodată, Nica a indicat că ANAF vrea să introducă mai multe modele de inteligență artificială (adică sisteme informatice care analizează date pentru a semnala tipare de risc) pentru detectarea contribuabililor cu risc, a evaziunii fiscale și pentru zona de asistență, unde, potrivit lui, răspunsurile pot întârzia luni. În plus, directorul ANAF a susținut că, după intrarea României în spațiul Schengen, instituția nu reușește să culeagă informațiile din celelalte state membre, deși România schimbă informații cu acestea și are acces la plățile realizate cu cardul. [...]
ANAF anunță intensificarea controalelor la persoane cu avere și venituri nedeclarate , iar șeful instituției spune că vrea „instrumente” noi pentru verificări mai ferme la persoane fizice, inclusiv opriri în trafic pentru a verifica dacă bunurile scumpe sunt susținute de venituri declarate, potrivit HotNews . Președintele ANAF, Adrian Nica , a transmis că instituția își va concentra eforturile „în perioada următoare” pe zona persoanelor cu avere care nu corespunde veniturilor declarate, iar controalele vor crește. Ce se schimbă în abordarea ANAF Mesajul central al conducerii ANAF este orientarea mai accentuată către verificarea discrepanțelor dintre stilul de viață/active și veniturile raportate, cu o intensificare a controalelor pe această linie. Nica a indicat explicit că urmărește obținerea unor noi instrumente de control „în zona persoanelor fizice”, care ar necesita sprijin politic. Exemplele invocate: de la firmă de salubritate la opriri în stradă Șeful ANAF a dat două exemple pentru a ilustra tipul de verificări vizate: un caz în care, pornind de la monitorizarea achiziției unei mașini, inspectorii au constatat că un cetățean și-a cumpărat un Ferrari „pe firmă”, deși firma era de salubritate; controlul extins ar fi dus la identificarea unei evaziuni fiscale de 18 milioane de lei, iar Nica a spus că ANAF ar putea vinde mașina; un exemplu relatat de un „celebru fotbalist român” (numele nu a fost menționat), care ar fi fost oprit de trei ori în Italia de „garda de finanțe” după ce și-a cumpărat un Aston Martin, pentru a i se verifica veniturile aferente. În acest context, Nica a susținut: „Cred că şi Antifrauda trebuie în curând să facă asta. Dacă nu vom avea astfel de măsuri dure, nu putem înainta” Context: declarațiile, la lansarea IFA România Declarațiile au fost făcute la evenimentul de lansare oficială a IFA România, organizație afiliată la International Fiscal Association (IFA Global), prezentată ca o platformă de dialog între autorități și mediul privat pe teme de fiscalitate internațională. [...]
Majorarea TVA a fost „inevitabilă” și asumată politic , a declarat premierul interimar Ilie Bolojan , justificând decizia prin recomandările primite de la economiști, potrivit Mediafax . Mesajul său pune accent pe logica de consolidare fiscală: măsura nu ar fi fost una „populară”, dar ar fi fost necesară. Declarația a fost făcută miercuri seara, într-un interviu la Antena 1, după ce Bolojan a fost întrebat de ce a ales să majoreze TVA chiar la începutul mandatului său la Palatul Victoria. „Era inevitabilă, mi-am asumat măsura.” Bolojan a spus că decizia a venit pe fondul „sfaturilor economiștilor” și a insistat că nu a urmărit un câștig de imagine. „Nu am făcut ce dă bine, am făcut ce trebuie.” Ce semnal transmite Guvernul prin această decizie Dincolo de explicația politică, poziționarea premierului interimar indică o abordare în care creșterea veniturilor bugetare este tratată ca prioritate, chiar cu riscul costurilor de acceptare publică. În același context, el a susținut că românii „au văzut că se poate guverna și altfel”, invocând reguli „pentru toată lumea”, transparență și lipsa „aroganței”. Relația cu președintele Nicușor Dan , în contextul TVA Bolojan a comentat și tensiunile publice legate de măsură, după ce președintele Nicușor Dan s-a opus majorării TVA și, în campania electorală, a promis că nu va accepta o astfel de decizie. Premierul interimar a afirmat că nu crede că majorarea TVA „a stricat” relația cu șeful statului. [...]
RO e-Transport a ajuns să genereze amenzi pentru firme fără intenție de fraudă , iar miza pentru antreprenori este cum contestă sancțiunile și ce riscuri fiscale rămân în practică, potrivit HotNews . Sistemul RO e-Transport este folosit de ANAF pentru monitorizarea transporturilor de bunuri, cu obiectivul declarat de a combate evaziunea fiscală. Într-o analiză citată de HotNews , o avocată din București susține însă că, „de la o vreme”, mecanismul ajunge „în loc să prindă fraudatori” să producă amenzi pentru contribuabili care „nu au intenții de fraudă” și „nu prejudiciază în niciun fel”. Analiza a fost transmisă comunității antreprenoriale prin StartupCafe, iar cazul invocat în titlul materialului vizează patroni amendați de ANAF cu „mii de euro pe firmă” după ce și-au adus mașini din străinătate. HotNews nu detaliază în fragmentul disponibil cuantumul exact al sancțiunilor sau pașii concreți de apărare, trimițând cititorii către materialul integral publicat de StartupCafe. [...]
Sorin Grindeanu cere reducerea taxării pe muncă , într-un mesaj de 1 Mai care readuce în prim-plan presiunea fiscală asupra salariilor și miza unei reforme cu impact direct asupra costurilor cu forța de muncă, potrivit Mediafax . Liderul PSD spune că este nevoie de o reformă fiscală „pentru a diminua presiunea pe salariați”, într-un context pe care îl descrie drept „un climat economic plin de incertitudini”. Mesajul a fost publicat pe Facebook. Ce propune, concret, liderul PSD În finalul mesajului, Sorin Grindeanu indică direcția dorită pentru schimbarea fiscală, fără a oferi detalii despre măsuri, calendar sau impact bugetar: „Este timpul să vorbim aplicat de o reducere a taxării pe muncă, o reformă pe care o considerăm necesară pentru a diminua presiunea pe salariați.” Din informațiile disponibile în material, nu reiese ce taxe ar urma vizate (de exemplu contribuții sociale sau impozit pe venit), nici dacă există o propunere legislativă în lucru. Context politic: atac la adresa premierului Ilie Bolojan În același mesaj, Grindeanu îl critică pe premierul Ilie Bolojan în legătură cu reforma administrației publice, susținând că „sacrificarea a milioane de angajați” nu ar fi „calea social-democraților”. Pentru mediul de afaceri și angajați, tema reducerii taxării muncii rămâne relevantă prin efectul potențial asupra costului total al salariilor și asupra veniturilor nete, însă, în acest stadiu, mesajul nu conține elemente operaționale care să permită evaluarea unei eventuale schimbări fiscale. [...]
ANAF întărește regimul de distribuire a banilor către acționari în firmele cu capital erodat , prin restricții și sancțiuni care vizează dividendele interimare și împrumuturile între societate și acționari/persoane afiliate, potrivit Economedia . Miza este una de reglementare: companiile cu activ net sub pragul legal nu mai pot folosi la fel de ușor mecanisme de „scoatere” a lichidității, iar încălcările pot aduce amenzi mari și, în anumite situații, răspundere solidară pentru acționari. Pragul care declanșează restricțiile: activ net sub 50% din capitalul social Legea nr. 239/2025 introduce restricții pentru firmele care vor să distribuie dividende sau să returneze bani către acționari/asociați atunci când activul net (diferența dintre total active și total datorii) scade sub jumătate din capitalul social. ANAF reamintește că, potrivit Legii 31/1990, dacă se constată o pierdere a activului net sub acest prag, capitalul trebuie reîntregit la valoarea minimă sau redus înainte de orice repartizare/distribuire de profit. În plus, pentru societățile care au profit în anul curent, dar au pierdere contabilă reportată, distribuirea dividendelor din profitul curent este permisă doar după: constituirea rezervelor legale; acoperirea pierderii contabile reportate; constituirea rezervelor cerute de statut. Patru reguli noi: dividende interimare, împrumuturi și obligații de recapitalizare ANAF prezintă patru reguli aplicabile distribuirii dividendelor și împrumuturilor către acționari/asociați sau persoane afiliate, introduse prin Legea nr. 239/2025. Dividende interimare: se suspendă împrumuturile către acționari/afiliați până la regularizare Dacă o firmă distribuie dividende interimare în cursul anului, nu mai poate acorda împrumuturi acționarilor/asociaților sau persoanelor afiliate până la regularizarea dividendelor (aprobarea situațiilor financiare anuale). Încălcarea este contravenție, cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără posibilitatea de a achita jumătate din minim în 15 zile. Dacă societatea are și obligații bugetare restante, ANAF arată că se poate dispune atragerea răspunderii solidare a acționarului/asociatului beneficiar, în limita sumelor împrumutate. Activ net sub 50%: interdicție la restituirea împrumuturilor primite de la acționari/afiliați Societățile care, conform situațiilor financiare anuale aprobate, au activul net sub jumătate din capitalul social subscris nu au dreptul să restituie împrumuturile primite de la acționari/asociați sau persoane afiliate. Și aici, sancțiunea este amendă între 10.000 lei și 200.000 lei, fără plata a jumătate din minim în 15 zile. ANAF precizează că va verifica respectarea regulii pentru societățile care au termen legal de depunere a situațiilor financiare în 2026 și va sancționa restituirile efectuate după aprobarea situațiilor financiare anuale. Dacă există obligații bugetare restante, poate interveni răspunderea solidară a acționarului/asociatului căruia i s-au restituit împrumuturi, în limita sumelor restituite. Obligație de reconstituire a activului net, cu amendă dacă nu este respectată Când activul net scade sub limita legală, societatea este obligată să îl reconstituie până la un nivel cel puțin egal cu jumătate din capitalul social până la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea obligației este contravenție, sancționată cu amendă între 10.000 lei și 200.000 lei (tot fără mecanismul de reducere la jumătate în 15 zile). ANAF anunță că va începe în 2027 controalele pentru această măsură, raportat la situațiile financiare anuale aferente exercițiului financiar care începe la 1 ianuarie 2025 sau ulterior. Conversia datoriilor către acționari în capital social, dacă activul net nu este refăcut Dacă activul net a scăzut sub jumătate din capitalul social, se convoacă AGA extraordinară pentru a decide dacă societatea trebuie dizolvată. Dacă firma are datorii față de acționari (din împrumuturi sau alte finanțări) și încalcă obligația de reconstituire a activului net, este obligată să majoreze capitalul social prin conversia acelor creanțe, în termen de 2 ani de la încheierea exercițiului financiar ulterior celui în care au fost constatate pierderile. Nerespectarea acestei reguli se sancționează cu amendă între 40.000 lei și 300.000 lei, fără posibilitatea achitării a jumătate din minim în 15 zile. Exemplul ANAF: calendar de obligații și riscuri de sancțiuni ANAF oferă exemplul unei entități „ALFA” care, la 31 decembrie 2025, are activ net sub 50% din capitalul social și are în datorii o creditare de la asociatul unic. Dacă AGA nu decide dizolvarea, societatea trebuie fie să reducă capitalul social, fie să majoreze activul net astfel încât să ajungă la cel puțin 50% din capital, până la 31 decembrie 2027; altfel, riscă amendă între 10.000 lei și 200.000 lei. Dacă după 1 ianuarie 2028 activul net nu este reconstituit, societatea trebuie să majoreze capitalul social din creditarea existentă până la 31 decembrie 2029, în caz contrar riscând amendă între 40.000 lei și 300.000 lei. De ce contează pentru companii Pachetul de reguli mută accentul de la recomandări și proceduri interne (decizii AGA) la interdicții explicite și sancțiuni , inclusiv cu potențial de răspundere solidară pentru acționari în anumite condiții. Practic, firmele cu activ net erodat trebuie să își reordoneze prioritățile: recapitalizare/reîntregire activ net înainte de distribuiri și, în unele cazuri, acceptarea conversiei finanțărilor acționarilor în capital social. [...]
