Știri
Știri din categoria Companii
Google scumpește YouTube Premium în Germania, iar majorările lovesc toate abonamentele, inclusiv pachetul de familie și varianta „Lite”, potrivit WinFuture. Noile tarife se aplică imediat pentru clienții noi, în timp ce abonații existenți vor plăti mai mult după o perioadă de grație de cel puțin 30 de zile, anunțată prin e-mail.
Creșterea este prima din 2023 pentru piața germană și vine după ce Google a majorat prețurile în SUA în aprilie. Pentru utilizatori, efectul este o factură lunară mai mare, iar pentru Google semnalul este că încearcă să-și protejeze veniturile din abonamente într-un context de costuri operaționale mai ridicate.
Conform publicației, scumpirile diferă în funcție de plan. Cele mai importante modificări:
WinFuture notează că Premium Lite nu include acces la YouTube Music, iar eliminarea reclamelor se aplică doar clipurilor „obișnuite”, nu și conținutului muzical.
Pentru noii abonați, tarifele crescute se aplică „de acum”. Pentru clienții existenți, YouTube/Google trimite notificări prin e-mail, iar noile prețuri devin valabile în următoarea perioadă de facturare, după un preaviz de minimum 30 de zile, conform condițiilor de utilizare menționate în articol.
Un detaliu operațional cu impact direct în costul final: publicația avertizează că abonarea prin aplicațiile de iPhone sau Android poate fi mai scumpă, din cauza comisioanelor percepute de operatorii magazinelor de aplicații, față de abonarea direct pe site, în browser.
Ca justificare pentru scumpiri sunt invocate costurile mai mari cu infrastructura de servere și ajustarea la inflație. În același timp, WinFuture subliniază că, potrivit regulilor platformei, abonamentul rămâne „singura” cale de a folosi legal YouTube fără reclame, ceea ce limitează alternativele pentru utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi.
Ce urmează: pentru abonații existenți din Germania, decizia practică va fi dacă acceptă noul nivel de preț sau renunță, în condițiile în care toate planurile au fost ajustate în sus, iar „Lite” a avut cea mai abruptă creștere procentuală.
Recomandate
Google a primit 60 de zile să își schimbe practicile în UE , după amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei), potrivit Stirile Pro TV . Miza nu este doar suma, ci obligația de conformare: dacă nu elimină practicile vizate, compania riscă penalități suplimentare de până la 5% din cifra de afaceri mondială. Comisia Europeană a concluzionat că Google și-a favorizat propriile servicii și a limitat accesul utilizatorilor la oferte mai ieftine. Investigația a durat doi ani și a inclus peste 80 de discuții cu reprezentanții companiei, conform materialului. Două sancțiuni distincte: căutări și Google Play Amenzile sunt prezentate ca două decizii separate, care însumează 890 de milioane de euro: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) : pentru modul în care Google și-ar fi afișat propriile servicii (cumpărături, hoteluri, transport) mai vizibil decât serviciile concurenților. Exemplul dat: la căutări pentru zboruri sau cazare, primele rezultate ar fi cele ale serviciilor Google, ceea ce ar dezavantaja competiția. 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) : pentru Google Play , unde Comisia spune că dezvoltatorii ar fi fost împiedicați să le comunice utilizatorilor că pot găsi oferte mai ieftine în alte magazine de aplicații sau pe alte site-uri. În context, corespondentul PRO TV notează și ponderea Google în piață: 90% dintre căutările online din Uniunea Europeană ar fi făcute prin Google, ceea ce amplifică efectul acestor practici asupra concurenței și a prețurilor. Poziția Google și riscul de escaladare Potrivit materialului, Google susține că decizia europeană îi afectează produsele și serviciile. Comisia răspunde că nu țintește companii americane, ci aplică aceleași reguli tuturor firmelor care operează pe piața europeană. Dacă Google nu elimină practicile în termenul de 60 de zile , compania poate primi penalități suplimentare care pot ajunge la 5% din cifra de afaceri mondială , conform aceleiași surse. [...]
Amenda record de 890 milioane euro (aprox. 4,45 miliarde lei) aplicată de UE Google riscă să tensioneze relația comercială cu SUA chiar în momentul în care administrația Trump se pregătește să decidă un nou regim de tarife, odată cu expirarea vineri a unei taxe temporare de 10% pe importuri, potrivit Politico . Sancțiunea, descrisă drept cea mai mare aplicată până acum pentru încălcarea Digital Markets Act (DMA) – legislația UE care reglementează marile platforme digitale – vine într-un context în care Donald Trump a criticat în trecut amenzile europene impuse companiilor americane de tehnologie. La Bruxelles există temerea că decizia ar putea fi interpretată la Washington ca un gest „ochi pentru ochi” într-un război comercial. Amenda este împărțită în două componente: 460 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii de căutare și 430 milioane euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru modul considerat incorect în care Play Store este instalat pe smartphone-uri. Comisia Europeană susține că măsura ține de aplicarea normală a legislației UE și nu are legătură cu politica comercială, punctând și că sancțiunea ar reprezenta circa 0,22% din cifra de afaceri anuală globală a Alphabet, compania-mamă a Google. „Am prefera să avem o relație foarte prietenoasă cu toți partenerii noștri, dar nu ne vom abține să acționăm pentru că unuia dintre parteneri nu-i place legea noastră”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru politica de concurență. De ce contează pentru companii: riscul de tarife și incertitudinea pentru exporturi Miza imediată nu este doar amenda în sine, ci posibilul răspuns al SUA într-un moment sensibil: expirarea vineri a taxei temporare de 10% deschide calea pentru reconfigurarea tarifelor americane față de Europa prin alte mecanisme legale. În paralel, rămâne întrebarea dacă Washingtonul va respecta plafonul de 15% pentru tarifele aplicate exporturilor UE, stabilit într-un armistițiu comercial fragil convenit anul trecut, la un summit în Scoția. Șeful comerțului din Parlamentul European, Bernd Lange, a lăudat Comisia pentru că a mers înainte cu sancțiunea, dar a avertizat că nu ar trebui să devină pretext pentru represalii tarifare din partea SUA. Ce semnale vin din SUA și ce investighează Washingtonul În SUA, reacțiile politice au legat explicit reglementarea europeană a tehnologiei de stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „Țarul” american al comerțului, Jamieson Greer, a spus că acțiunile recente ale UE „prezintă un risc real” pentru stabilitatea comercială, iar ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a numit amenda „cel mai recent exemplu” de folosire a reglementării ca instrument împotriva inovației americane. În același timp, administrația americană analizează posibile noi taxe vamale pe mai multe piste, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind lipsa de acțiune a Europei împotriva importurilor realizate cu muncă forțată, al suspiciunilor de supracapacitate industrială în Europa și al unei investigații privind politicile de preț la medicamente (în prezent concentrată pe Germania, dar care ar putea fi extinsă). Ce urmează: opțiuni legale, dar și risc de litigii Potrivit Politico , Washingtonul are mai multe variante pentru a evita un „gol” după expirarea taxei temporare, inclusiv reemiterea tarifului de 10% pentru încă 150 de zile sau stabilirea retroactivă a intrării în vigoare a unor noi tarife de la 25 iulie. Totuși, aceste opțiuni sunt descrise ca fiind fragile din punct de vedere juridic, în condițiile în care o instanță americană de comerț a decis deja că folosirea măsurii legale invocate pentru actualul tarif de 10% este ilegală. La Bruxelles, Comisia spune că menține contacte regulate cu omologii americani, însă, dincolo de diplomație, presiunea crește: unii oficiali europeni consideră chiar că amenda ar fi trebuit să fie mai mare, iar o eurodeputată germană, Alexandra Geese, a criticat sancțiunea ca fiind „performativă”. Pentru companii, combinația dintre aplicarea mai dură a DMA și incertitudinea tarifară din SUA amplifică riscul de costuri suplimentare și volatilitate în comerțul UE–SUA în următoarele săptămâni. [...]
Mercedes mută presiunea pe costurile cu personalul , iar pachetul de economii ajunge direct la programul de lucru, plățile speciale și regulile de muncă de acasă, pe fondul unei profitabilități considerate prea mici pentru un producător „premium”, potrivit Focus . Deși Mercedes-Benz „nu este un caz de restructurare”, compania a intrat într-o fază de reducere a costurilor după ce performanța financiară s-a deteriorat: în 2025 a raportat un rezultat operațional de 8,2 miliarde euro (aprox. 41 miliarde lei), iar în primul trimestru din 2026 rezultatul înainte de dobânzi și taxe (EBIT) a coborât la 1,9 miliarde euro (aprox. 9,5 miliarde lei). Marja ajustată a diviziei de autoturisme a ajuns la 4,1%. În același timp, la final de martie, activitatea industrială avea o lichiditate netă de 33,8 miliarde euro (aprox. 169 miliarde lei), semn că problema imediată nu este lipsa banilor, ci randamentul. Ce tăieri sunt discutate în Germania În cadrul programului „ Next Level Performance ”, Mercedes vrea să își micșoreze permanent baza de costuri, inclusiv prin reducerea costurilor de producție pe vehicul cu 10% până în 2027 (față de 2024). Pe zona de personal, compania are în vedere mai puține poziții de management, externalizarea unor activități necentrale și achiziții mai mari din țări cu costuri mai mici. Pentru Germania, Focus enumeră patru măsuri aflate în prim-plan: Plată specială amânată: circa 90.000 de angajați nu vor primi în iulie 2026 „componenta de transformare” prevăzută în contractul colectiv; plata de 18,4% dintr-un salariu lunar este împinsă pentru anul următor. Program de lucru: managementul vrea discuții despre extinderea săptămânii de 35 de ore la 40 de ore , fără creștere salarială corespunzătoare. Muncă de acasă: potrivit informațiilor consiliului angajaților, se analizează revenirea la cinci zile pe săptămână la birou . Locații și funcții: compania verifică noi relocări și vrea să „subțieze” procesele, administrația și structurile de conducere. Argumentul conducerii este că, în comparație internațională, costurile cu forța de muncă sunt ridicate, iar mai multe ore lucrate la același salariu lunar ar reduce „prețul” pe oră. Publicația notează însă că efectul asupra producției nu este garantat și depinde de gradul de încărcare al fabricilor și al zonelor de dezvoltare. Conflictul cu IG Metall și limitele negocierii IG Metall tratează disputa ca pe un atac la drepturi contractuale, iar la începutul lui iulie, potrivit sindicatului, peste 33.000 de angajați au protestat în unități Mercedes din Germania. Șefa IG Metall, Christiane Benner, a criticat distribuția poverii între acționari și angajați: „Salut, management: așa nu merge! În timp ce acționarii profită mai mult decât bine, angajații ar trebui să-și sacrifice drepturile fixate contractual? Nicidecum!” Și consiliul angajaților respinge o prelungire „la grămadă” a timpului de lucru fără bani în plus, invocând inclusiv încărcarea parțial redusă a unor fabrici din Germania. În plus, Focus subliniază o limită importantă: o deteriorare permanentă a timpului de lucru stabilit prin contract colectiv nu poate fi convenită doar la nivel de consiliu al angajaților; sunt necesare sindicatul și asociația patronală. De ce contează: China apasă pe marje, iar rețeaua de producție se rearanjează Tensiunea internă este alimentată de problema economică majoră: China . În trimestrul al doilea din 2026, Mercedes-Benz Cars a vândut 417.800 de vehicule la nivel global, cu 8% mai puțin decât în perioada similară din 2025, iar în China scăderea a fost de 30% . În Europa vânzările au crescut cu 4%, iar în SUA cu 10%, dar nu suficient pentru a compensa reculul din piața chineză, unde competiția vine de la producători care dezvoltă mai rapid, integrează mai puternic software-ul și adesea vând mai ieftin. În paralel, Mercedes își întărește competiția internă între uzine: capacitatea fabricilor de autoturisme din Germania ar urma să fie, „în perspectivă”, în jur de 900.000 de vehicule , în timp ce uzina din Kecskemét (Ungaria) ar putea ajunge la 400.000 de vehicule , avantajată de costuri mai mici și alocări flexibile de modele. În acest context, discuția despre orele de lucru devine și o discuție despre poziția Germaniei în rețeaua de producție. Ce urmează Mercedes va publica pe 28 iulie rezultatele complete pentru trimestrul al doilea, cu atenția pe marja diviziei de autoturisme, fluxul de numerar liber și costurile lansărilor de modele noi. Focus concluzionează că reducerea costurilor poate ajuta pe termen scurt, dar nu rezolvă automat problemele-cheie: revenirea la competitivitate în China, accelerarea lansărilor fără întârzieri și încărcarea uzinelor din Germania — altfel, conflictul cu angajații riscă să continue. [...]
Huawei ia în calcul o investiție majoră pentru a-și securiza accesul la memorii DRAM , prin construirea unei fabrici proprii care ar urma să reducă dependența Chinei de furnizori sud-coreeni și americani, potrivit Gadget . În prezent, piața globală de memorii DRAM este puternic concentrată: patru producători ( Samsung Electronics , SK Hynix, Micron Technology și CXMT) controlează împreună peste 97% din piață, iar cererea pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la recorduri de venituri trimestriale, conform articolului. Pe acest fond, Huawei ar urmări să intre în zona de producție DRAM printr-un proiect realizat împreună cu producătorul local SwaySure, pentru o fabrică de wafere de 12 inci (aprox. 30,5 cm), cu sprijinul statului chinez, potrivit unor „surse neoficiale” citate de publicație. Capacitate vizată și obiectivul proiectului Fabrica ar putea ajunge la o capacitate de 140.000 de wafere pe lună, adică aproape jumătate din capacitatea CXMT estimată pentru 2026, mai notează sursa. În faza inițială, primele unități nu ar urma să fie dintre cele mai performante, iar obiectivul nu ar fi profitabilitatea „cu orice scop”, ci reducerea dependenței companiilor chineze de importuri. Ce urmează și care sunt limitele informației Proiectul este descris ca dificil și de durată, cu perspectiva că „vor mai trece ani buni” până când fabrica ar deveni operațională la parametri relevanți. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial, iar articolul indică drept sursă secundară xda-developers.com (fără un link disponibil în textul furnizat). [...]
Warner Bros. Discovery a deschis un proces împotriva Amazon, acuzând „concurență neloială” prin recrutarea unor directori aflați sub contract , într-un demers care poate ridica costurile și riscurile juridice ale „vânătorii” de talente între marii jucători media și streaming, potrivit IT之家 . Acțiunea în instanță vizează, conform informațiilor preluate de publicație dintr-un material TechCrunch, plecarea mai multor angajați despre care Warner Bros. susține că aveau contracte pe durată determinată. Un exemplu menționat este Pia Barlow, șefa de marketing pentru HBO Max, care a ajuns recent la Amazon MGM Studios . Warner Bros. afirmă că în cazul ei contractul ar fi urmat să expire abia la 31 octombrie 2027. În plângerea citată, Warner Bros. susține că Amazon ar fi „ignorat în mod vădit” legislația din California, încercând să convingă angajați cu contracte pe termen fix să își încalce obligațiile contractuale. Compania mai afirmă că Amazon le-ar fi oferit acestora asigurări că îi va apăra și va acoperi eventuale despăgubiri dacă ar fi trași la răspundere pentru astfel de încălcări. Potrivit aceleiași surse, Warner Bros. mai acuză că Amazon ar fi încercat să determine și un alt angajat să își încalce contractul, însă acesta ar fi ales, în final, să rămână la Warner Bros. Discovery. Publicația nu oferă detalii despre valoarea pretențiilor sau despre calendarul procedural al litigiului. [...]
Nothing recunoaște o reorganizare cu reduceri de posturi, dar neagă ieșirea din piețe , într-un moment în care scumpirea componentelor pune presiune pe segmentul de telefoane midrange în care compania concurează, potrivit The Verge . Compania spune că zvonurile privind retragerea din 12 piețe sunt „știri false” și că cifrele raportate despre concedieri ar fi „mult exagerate”. Reacția vine după un raport care susținea că Nothing ar urma să „iasă din 12 piețe pe fondul scăderii livrărilor globale”. Cofondatorul Nothing, Akis Evangelidis, a declarat că firma „se reorganizează” și că va concedia o parte din personal, fără să confirme însă amploarea reducerilor. Ce schimbă Nothing operațional Evangelidis afirmă că Nothing nu închide operațiuni în nicio piață, ci își „consolidează” activitatea în hub-uri regionale pentru a funcționa „mai eficient”. În paralel, compania spune că introduce unități de business dedicate, inclusiv una „AI-native” (adică o structură construită în jurul produselor și proceselor bazate nativ pe inteligență artificială). În același mesaj, Nothing precizează că nu poate oferi detalii despre posturile afectate, invocând „conformitatea cu reglementările” și „procese locale de consultare” aflate în derulare. „FAKE NEWS... Nu închidem nicio piață. [...] Cifrele raportate sunt mult exagerate.” Presiunea costurilor: contextul din spatele reorganizării Publicația notează că segmentul de telefoane midrange este afectat de creșterea prețurilor componentelor, fără semne de relaxare pe termen scurt. În acest context, luna trecută Evangelidis a anunțat că brandul buget CMF al Nothing nu va lansa un nou telefon anul acesta, din cauza penuriei de componente. Tot luna trecută, CEO-ul Nothing, Carl Pei , a spus că prețurile memoriei pentru Phone 4A s-au dublat de la lansarea de la începutul anului și a susținut că RAM-ul poate ajunge să reprezinte jumătate din costul unui telefon nou. Vânzările Phone 4B, folosite ca argument Nothing contestă și ideea unor vânzări slabe pentru Phone 4B. Evangelidis spune că modelul a vândut 29.537 de unități în prima zi, „stabilind recorduri” în segmentul său de preț. Pentru piață, mesajul companiei indică o ajustare de structură și costuri, nu o retragere, însă amploarea exactă a concedierilor rămâne neclară, deoarece Nothing nu a comunicat un număr. [...]
