Știri
Știri din categoria Companii
Google scumpește YouTube Premium în Germania, iar majorările lovesc toate abonamentele, inclusiv pachetul de familie și varianta „Lite”, potrivit WinFuture. Noile tarife se aplică imediat pentru clienții noi, în timp ce abonații existenți vor plăti mai mult după o perioadă de grație de cel puțin 30 de zile, anunțată prin e-mail.
Creșterea este prima din 2023 pentru piața germană și vine după ce Google a majorat prețurile în SUA în aprilie. Pentru utilizatori, efectul este o factură lunară mai mare, iar pentru Google semnalul este că încearcă să-și protejeze veniturile din abonamente într-un context de costuri operaționale mai ridicate.
Conform publicației, scumpirile diferă în funcție de plan. Cele mai importante modificări:
WinFuture notează că Premium Lite nu include acces la YouTube Music, iar eliminarea reclamelor se aplică doar clipurilor „obișnuite”, nu și conținutului muzical.
Pentru noii abonați, tarifele crescute se aplică „de acum”. Pentru clienții existenți, YouTube/Google trimite notificări prin e-mail, iar noile prețuri devin valabile în următoarea perioadă de facturare, după un preaviz de minimum 30 de zile, conform condițiilor de utilizare menționate în articol.
Un detaliu operațional cu impact direct în costul final: publicația avertizează că abonarea prin aplicațiile de iPhone sau Android poate fi mai scumpă, din cauza comisioanelor percepute de operatorii magazinelor de aplicații, față de abonarea direct pe site, în browser.
Ca justificare pentru scumpiri sunt invocate costurile mai mari cu infrastructura de servere și ajustarea la inflație. În același timp, WinFuture subliniază că, potrivit regulilor platformei, abonamentul rămâne „singura” cale de a folosi legal YouTube fără reclame, ceea ce limitează alternativele pentru utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi.
Ce urmează: pentru abonații existenți din Germania, decizia practică va fi dacă acceptă noul nivel de preț sau renunță, în condițiile în care toate planurile au fost ajustate în sus, iar „Lite” a avut cea mai abruptă creștere procentuală.
Recomandate
Presiunea competitivă a Chinei erodează rapid baza industrială a Germaniei , iar producătorii din „Mittelstand” – companii medii specializate în utilaje și componente – ajung să taie comenzi, să trimită oameni în șomaj tehnic și, în unele cazuri, să mute producția, inclusiv în China, potrivit Economedia , care citează o analiză din Wall Street Journal . Miza depășește o simplă pierdere de piață: este pus sub presiune chiar modelul economic care a susținut prosperitatea Germaniei în ultimele decenii. De ce contează: „Mittelstand” intră în defensivă, inclusiv pe piața internă Segmentul „Mittelstand” (rețeaua de producători de dimensiuni medii, orientați spre export, în special bunuri de capital și intermediare) a prosperat pe baza unui avantaj tradițional: calitate greu de egalat. Acest avantaj se reduce, pe măsură ce China „închide” decalajul de calitate și vine cu prețuri care pot fi chiar la jumătate față de cele ale concurenților europeni. Un semnal de schimbare structurală este că, pentru prima dată în ultimele decenii, Germania importă din China mai multe bunuri de capital avansate decât exportă către această țară. În acest context, companiile germane nu mai pierd doar în China sau pe alte piețe externe, ci sunt presate și acasă. Efecte operaționale: comenzi în scădere, șomaj tehnic și relocări Pe fondul „panicii” descrise în rândul producătorilor, apar concedieri și măsuri de reducere a activității în comunități industriale care nu au mai traversat un declin de generații. Multe firme își trimit angajații în șomaj tehnic, reduc locuri de muncă sau își mută producția. Un exemplu din industrie este Aura , producător de utilaje din sud-vestul Germaniei. Directorul general Patric Burkhart spune că presiunea concurenței chineze a crescut puternic în ultimele șase luni, iar comenzile s-au redus drastic, după intrarea pe piață a unui concurent chinez care a intensificat presiunea pe prețuri. Indicatori: locuri de muncă pierdute și deteriorarea balanței pe bunuri de capital Materialul citează mai multe repere care sugerează o deteriorare accelerată: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună, potrivit unui raport EY publicat în mai; producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum intensiv de energie au înregistrat un declin de peste 15%; balanța comercială a Germaniei cu China la bunuri de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între jumătatea lui 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni), potrivit Apollo Global Management; exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent. Ce urmează: presiune pentru măsuri europene mai ferme În analiză apare și un risc de accelerare a declinului dacă Europa nu întărește răspunsul de politică industrială și comercială. Noah Barkin (Rhodium Group) avertizează că, fără măsuri mai ferme de protejare a industriei, „am putea asista la un declin foarte rapid al Mittelstand-ului german”. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice noi pentru a răspunde Chinei, pe fondul creșterii exporturilor chineze: livrările totale de bunuri ale Chinei către Germania au urcat cu 17% în acest an până în mai, iar către Uniunea Europeană cu 16%, potrivit datelor în dolari ale autorităților vamale chineze. Contextul mai larg, potrivit aceleiași analize, este pivotarea Chinei spre industrie pentru a susține creșterea economică după prăbușirea pieței imobiliare, ceea ce a dus la intensificarea vânzărilor externe și la un excedent comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 5.520 de miliarde de lei). [...]
ING deschide 20 de locuri pentru ONG-uri în platforma de donații din Home’Bank , într-o nouă rundă de selecție care mizează pe digitalizarea strângerii de fonduri și pe diversificarea surselor de finanțare ale sectorului neguvernamental, potrivit Banking News . Banca a relansat competiția pentru programul „Donează în Home’Bank” (Donations Hub), prin care clienții persoane fizice pot dona către proiecte cu impact în comunitate. Din 2023 până în prezent, 54 de organizații au fost incluse în platformă, iar prin campaniile derulate au fost mobilizate aproximativ 700.000 de euro (aprox. 3,5 milioane lei), sumă care include și contribuțiile suplimentare ale ING Bank România . Înscrierile sunt deschise în perioada 9–30 iulie 2026, iar organizațiile selectate vor derula campanii de strângere de fonduri în aplicație între decembrie 2026 și decembrie 2027. Programul vizează, explicit, creșterea rezilienței și sustenabilității financiare a ONG-urilor pentru care donațiile individuale sunt o sursă importantă de finanțare. Ce tip de ONG-uri sunt vizate și de ce contează În ediția 2026–2027, ING invită să aplice organizații active în educație, sănătate, mediu, situații de urgență și programe pentru grupuri vulnerabile. Un accent separat este pus pe organizațiile mici, cu bugete anuale sub 500.000 de euro (aprox. 2,5 milioane lei), pentru care accesul la donații recurente și la canale digitale de fundraising este, de regulă, mai limitat. „Donează în Home’Bank este unul dintre instrumentele prin care ne propunem să sprijinim sănătatea financiară a sectorului neguvernamental din România, oferind organizațiilor acces la un canal digital de fundraising și facilitând conectarea acestora cu comunitatea de donatori.” În edițiile recente, ING a suplimentat donațiile atrase prin platformă cu contribuții totale de peste 230.000 de euro (aprox. 1,15 milioane lei), conform informațiilor din comunicatul citat de publicație. Condiții de eligibilitate Pot aplica ONG-urile care îndeplinesc, între altele, următoarele criterii: activează într-unul dintre domeniile eligibile; au minimum doi ani de activitate; au implementat cel puțin două proiecte cu rezultate demonstrate; pot demonstra transparență financiară; au colaborări relevante și o bună reputație; sunt aliniate principiilor de incluziune și respect promovate de ING. Organizațiile pot înscrie și proiecte deja în implementare, cu o vechime de minimum un an și impact demonstrabil. Calendarul selecției și pașii următori Procesul este structurat pe etape, inclusiv un vot intern al angajaților ING: 9–30 iulie 2026 – înscrierea organizațiilor; 31 iulie–7 august 2026 – evaluarea și selecția semifinaliștilor; 12–21 august 2026 – votul angajaților ING pentru selectarea finaliștilor; 25 august 2026 – anunțarea organizațiilor selectate; 26 august–30 noiembrie 2026 – verificare și onboarding; decembrie 2026 – lansarea campaniilor în Home’Bank. Înscrierea se face printr-un formular disponibil pe site-ul ING, transmis la adresa [email protected] până la 30 iulie 2026, ora 18:00, iar proiectele sunt evaluate în funcție de impact, relevanță, potențial și sustenabilitate. [...]
Samsung își extinde capacitatea de formare a instalatorilor HVAC în Europa prin deschiderea, la Schiphol (lângă Amsterdam), a celui mai mare centru de training Samsung Climate Solutions de pe continent, cu obiectivul de a pregăti „sute de instalatori” încă din acest an, potrivit Samsung News . Miza operațională este creșterea rapidă a competențelor din lanțul de instalare și service, într-o piață în care cererea pentru soluții de încălzire eficiente energetic este în creștere. Noul centru are o suprafață de 750 m² și este gândit pentru cursuri care combină partea practică cu pregătirea teoretică, astfel încât instalatorii să poată instala și întreține tehnologii Samsung din zona pompelor de căldură, a sistemelor de climatizare și a soluțiilor inteligente de control. De ce contează pentru piață: instalarea devine „gâtul de sticlă” Prin poziționarea centrului drept „hub global” pentru pregătirea instalatorilor, Samsung încearcă să reducă un risc frecvent în industriile tehnice cu creștere accelerată: lipsa forței de muncă specializate care poate implementa corect echipamentele. În practică, capacitatea de instalare și mentenanță influențează direct ritmul de adopție al tehnologiilor HVAC (încălzire, ventilație și aer condiționat) și calitatea serviciilor post-vânzare. Ce include centrul și cum sunt structurate cursurile Conform informațiilor din sursă, centrul din Schiphol oferă infrastructură dedicată atât instruirii, cât și lucrului aplicat: acces la gama de produse Samsung Climate Solutions; zonă dedicată unităților de exterior; săli de întâlnire și spații de lucru; componentă de prezentare a ecosistemului „One Samsung” și a inovațiilor de conectivitate. Vicepreședintele și Head of Team al Samsung Climate Solutions, Xavier Feys, pune accent pe instruirea practică la fața locului și pe rolul companiei în suportul de proiectare, planificare și punere în funcțiune. „Trainingurile desfășurate la fața locului permit acumularea cunoștințelor într-un mod natural și intuitiv.” Context: operațiunile Samsung pentru climatizare în Europa Samsung Electronics Air Conditioner Europe B.V. (SEACE), entitatea înființată în 2017 în Amsterdam, coordonează activitățile din peste 30 de țări europene și oferă training tehnic continuu, precum și suport tehnic și after-sales pentru parteneri, mai arată materialul. Pentru detalii despre oferta Samsung Climate Solutions, compania indică pagina dedicată B2B: https://samsung-climatesolutions.com/ro/b2b.html . [...]
Bruxellesul pregătește reguli care pot schimba accesul companiilor la licitațiile publice , prin posibilitatea de a exclude din procedurile mari ofertele cu mai puțin de 50% conținut european și printr-o mutare a evaluării de la „cel mai mic preț” spre criterii de calitate și securitate, potrivit Agronet . Miza este reducerea dependenței de furnizori din afara UE și întărirea industriei europene în sectoare considerate strategice. Inițiativa, relatată de Digi24 pe baza unui proiect de document consultat de Reuters, nu introduce o obligație explicită de tip „Buy European”, dar ar oferi autorităților contractante instrumente suplimentare pentru a limita participarea unor furnizori non-UE în licitațiile de valoare mare. În paralel, criteriile de atribuire ar urma să acorde o pondere mai mare calității și securității, nu doar prețului. Ce se schimbă pentru companii la licitațiile publice Proiectul ar permite excluderea de la licitațiile mari a companiilor ale căror oferte includ sub 50% produse, servicii sau componente provenite din spațiul european. În plus, autoritățile ar putea analiza mai detaliat profilul de risc al ofertanților, inclusiv: structura acționariatului și sursele de finanțare; posibile influențe externe care ar putea afecta executarea contractelor sau securitatea infrastructurilor esențiale; dacă legislația din țara de origine obligă compania să transmită informații sensibile către autorități străine. Mutarea de la „preț minim” la „preț–calitate” și criterii de securitate Contractele ar urma să fie atribuite pe baza celui mai bun raport între preț și calitate. Componenta de calitate ar trebui să reprezinte cel puțin 30% din punctajul final, iar pentru contractele cu o componentă ridicată de forță de muncă, ponderea calității ar crește la minimum 50%. Digitalizarea achizițiilor: platforme interoperabile și autentificare electronică Documentul mai prevede digitalizarea sistemului european de achiziții publice, prin: platforme interoperabile; spații comune de date; mecanisme de autentificare electronică pentru companii. Obiectivul este îmbunătățirea transparenței, supravegherii și accesului transfrontalier la contractele publice. De ce contează și ce urmează Achizițiile publice reprezintă aproximativ 15% din PIB-ul Uniunii Europene, adică circa 2.500 de miliarde de euro anual (aprox. 12.500 de miliarde de lei). Propunerea ar putea fi prezentată oficial în septembrie, însă va trebui negociată și aprobată de toate cele 27 de state membre înainte de a intra în vigoare. [...]
Sphera Franchise Group testează un format sezonier Taco Bell la Costinești, cu o investiție de peste 1,2 milioane euro (aprox. 6,1 milioane lei) în unități Taco Bell și KFC din Nibiru , într-o mișcare care combină extinderea rețelei cu validarea unor modele operaționale noi în vârf de sezon, potrivit Economedia . Restaurantul sezonier Taco Bell funcționează în complexul de entertainment Nibiru din Costinești în perioada 8 iulie – 30 august și vizează atât vizitatorii complexului, cât și participanții la festivalul Beach, Please !. Este al doilea restaurant Taco Bell deschis de grup în 2026 și a șasea inaugurare realizată de Sphera Franchise Group în acest an. Ce presupune proiectul, operațional Unitatea va funcționa zilnic, între orele 18:00 și 03:00, pe durata sezonului estival și ar urma să creeze aproximativ 30 de locuri de muncă. Pe lângă restaurant, Taco Bell va amenaja în cadrul festivalului Beach, Please! un spațiu de aproximativ 100 de metri pătrați, cu zone dedicate muzicii, relaxării și jocurilor interactive. De ce contează pentru Sphera: extindere și „test” de format Sphera Franchise Group, operatorul francizelor KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, indică proiectul ca parte din strategia de extindere a rețelei și de testare a unor noi formate de dezvoltare pe piața locală — un pariu pe trafic sezonier mare și pe intervale de operare adaptate consumului de seară/noapte. Grupul operează peste 180 de restaurante în România, Republica Moldova și anumite regiuni din Italia, are peste 5.000 de angajați și este listat la Bursa de Valori București sub simbolul SFG. [...]
Blocajele și lipsa de transparență în selecția conducerii Portului Constanța au ținut compania ani la rând în interimat , cu efect direct asupra capacității de a-și asuma obiective strategice pe termen lung, potrivit Economedia , care citează o postare a vicepremierului interimar Oana Gheorghiu. Gheorghiu susține că procedura de selecție a Consiliului de Administrație al Administrației Porturilor Maritime Constanța a durat peste patru ani, depășind chiar durata mandatului pentru care sunt desemnați administratorii (maximum patru ani, conform legii). În acest interval, Portul Constanța – descris drept „un activ strategic pentru toată România” – ar fi fost condus de administratori interimari. Unde s-a blocat procedura și de ce contează Potrivit vicepremierului, selecția a fost declanșată în septembrie 2021, însă consultarea și aprobarea „Scrisorii de Așteptări” (document necesar pentru începerea selecției) ar fi întârziat aproape un an, iar întregul proces până la publicarea scrisorii s-ar fi prelungit cu încă trei ani. Gheorghiu afirmă că scrisoarea a fost publicată abia în decembrie 2024. În acest context, ea indică un impact operațional: conducerea interimară, prin definiție, are o marjă mai mică de asumare pentru decizii și obiective pe termen lung, ceea ce poate afecta direcția strategică a companiei care administrează cel mai mare port al țării. Acuzații de opacitate instituțională: documente cerute, documente refuzate Gheorghiu mai afirmă că, în martie 2026, cabinetul său a cerut documentele privind procedura de selecție, dar Ministerul Transporturilor (condus atunci de Ciprian Șerban) ar fi refuzat să le transmită, invocând confidențialitatea și protecția datelor personale. Documentele ar fi fost puse la dispoziție abia în iunie 2026, după preluarea interimatului la minister de către Radu Miruță și intervenția directă a acestuia, conform aceleiași relatări. „Semne serioase de întrebare” asupra evaluărilor candidaților Vicepremierul susține că documentele primite ridică întrebări privind modul de evaluare a candidaților: expertul independent contractat de minister ar fi respins mai mulți candidați pentru neîndeplinirea criteriilor minime de vechime; comisia de selecție ar fi reevaluat șase dintre aceștia „fără nicio notă de fundamentare” în documente și fără o evaluare a activității expertului; unul dintre candidații respinși inițial ar fi ajuns ulterior să obțină cel mai mare punctaj în clasamentul final; documentele procedurii nu ar fi fost identificate ca publicate nici pe site-ul companiei, nici pe cel al ministerului, deși „legea cere transparență”, potrivit vicepremierului. În acest context, Gheorghiu spune că a transmis Ministerului Transporturilor o nouă adresă oficială, cu solicitări de clarificare, și așteaptă răspunsul instituției. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas este răspunsul Ministerului Transporturilor la solicitarea de clarificări. Gheorghiu plasează cazul în cadrul mai larg al reformei companiilor de stat, susținând că sunt necesare selecții „rapide, transparente, publice și corecte”, pentru a evita prelungirea interimatului și opacitatea în deciziile de guvernanță corporativă. [...]
