Știri
Știri din categoria Companii
Atari mizează pe o relansare „lentă și stabilă” a brandului, cu ambiția de a deveni un reper global în jocuri retro, potrivit IT之家, care citează declarații ale CEO-ului Wade Rosen într-un interviu preluat de publicația de profil Insider Gaming.
Unghiul ales de Rosen este unul operațional: reconstruirea treptată a companiei, nu o repoziționare rapidă sau o strategie de „împachetare” pentru revânzare. CEO-ul, în vârstă de 41 de ani, spune că își dorește ca Atari „să facă viața oamenilor mai bună”, nu să fie pregătită pentru a fi vândută altcuiva, iar obiectivul este „revigorarea Atari” ca firmă care „există cu adevărat în lume” și continuă să se dezvolte.
Atari este unul dintre numele emblematice ale „epocii de aur” a jocurilor video pentru acasă, însă compania a fost asociată și cu declinul industriei din SUA din 1983, după ce ar fi permis lansarea unor jocuri de calitate slabă, context în care piața americană a fost ulterior dominată de companii japoneze, precum Nintendo, notează materialul citat.
În ultimii ani, direcția Atari s-a schimbat de mai multe ori, iar compania a încercat să capitalizeze pe nostalgie și pe portofoliul istoric, inclusiv prin:
Mesajul transmis de Rosen indică o continuare a strategiei centrate pe retro, dar cu accent pe consistență și construcție pe termen lung. IT之家 nu oferă detalii despre un calendar, ținte financiare sau lansări specifice, astfel că rămâne neclar cum va fi tradusă această ambiție în produse și rezultate comerciale pe termen scurt.
Recomandate
Ministerul Economiei pregătește conduceri definitive și indicatori de performanță mai duri pentru companiile de stat din subordine, după ce ministrul interimar Irineu Darău spune că a găsit „situații foarte grele”, de la active lăsate în degradare până la lipsa planificării pentru comenzi noi, potrivit Digi24 . Darău a declarat, la emisiunea „În fața ta”, că în unele companii s-a confruntat cu „nepăsare” și „indolență” și că schimbarea de abordare va fi aplicată viitorilor manageri, prin contractele de mandat. Ce schimbare anunță ministerul: conduceri definitive și ținte „foarte ambițioase” Ministrul interimar spune că, în primele trei luni de mandat, până la 31 martie, a urmărit să se asigure că „într-un număr de luni”, conform procedurilor legale și „vitezei AMEPIP ”, toate companiile de stat vor avea conduceri definitive. În etapa următoare, miza este negocierea contractelor de mandat, unde, potrivit lui Darău, managerii vor avea atât „putere de negociere”, cât și „indicatori de mandat foarte ambițioși”. „Vom schimba total abordarea pentru viitorii manageri: ai şi putere de negociere, dar ai şi nişte indicatori de mandat foarte ambiţioşi.” Problemele invocate: insolvențe previzibile, comenzi vechi, active degradate Darău afirmă că a găsit „situații foarte grele” la multe companii de stat și a oferit câteva exemple de tipuri de disfuncționalități: cazul șantierului de la Mangalia, despre care spune că a fost lăsat „ani de zile” să ajungă în insolvență, „predictibil”; companii, „în special în industria de apărare”, care au avut comenzi pentru produse vechi, dar nu au pregătit tranziția către comenzi noi pentru produse noi, ceea ce ar explica de ce „acum nu sunt performante”; active lăsate „într-o stare deplorabilă”, ceea ce, în opinia sa, înseamnă atât pierdere de active, cât și scăderea capacității de a atrage investiții. „Mai e şi o zonă de nepăsare spre inconştienţă, de lăsare a unor active într-o stare deplorabilă, ceea ce e grav în sine, pentru că pierzi active, dar e grav şi pentru că pierzi atragerea de investiţii.” De ce contează pentru companii și economie Mesajul ministrului indică o înăsprire a guvernanței corporative (setul de reguli după care sunt conduse și controlate companiile) în zona companiilor de stat: conduceri definitive și obiective de performanță mai ridicate, pe fondul unor probleme operaționale care, potrivit descrierii sale, afectează direct capacitatea de producție, atractivitatea pentru investiții și, în unele cazuri, continuitatea activității. Ce urmează, conform declarațiilor, este etapa de numire a conducerilor definitive și negocierea contractelor de mandat, unde vor fi fixați indicatorii de performanță pentru viitorii manageri. [...]
Samsung riscă o oprire a producției de cipuri din 21 mai, cu pierderi estimate de guvern la până la 1 trilion won pe zi , în condițiile în care compania și cel mai mare sindicat al său reiau luni negocierile într-o ultimă încercare de a evita o grevă de 18 zile, potrivit The Next Web . Dacă discuțiile eșuează, sindicatul spune că are 41.000 de participanți confirmați, iar numărul ar putea depăși 50.000, care ar urma să intre în grevă pe 21 mai. Miza: de la conflict de muncă la risc economic național Premierul sud-coreean Kim Min-Seok a avertizat duminică faptul că impactul economic ar fi „de neimaginat” și a estimat costul la până la 1 trilion won (668 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) pentru fiecare zi în care fabricile de cipuri ale Samsung ar fi închise. El a indicat, pentru prima dată, că guvernul ar putea recurge la puteri de urgență dacă greva ar amenința economia națională. Escaladarea este susținută și de participarea șefului Comisiei Naționale pentru Relații de Muncă la negocierile de luni, ceea ce ridică disputa la nivel de intervenție directă a statului. O rundă anterioară de negocieri mediate de guvern s-a blocat pe 12 mai, după 17 ore de discuții, pe care un reprezentant sindical le-a descris drept „16 ore de așteptare și o oră de negociere”. Ce cer sindicatul și compania Conflictul se concentrează pe modul în care Samsung distribuie către angajați profiturile asociate boomului din inteligența artificială: Sindicatul cere eliminarea plafonului existent pentru bonusuri, alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri și includerea acestor termeni în contractele de muncă. Samsung propune alocarea a 10% din profitul operațional pentru bonusuri, plus un pachet unic de compensații, despre care compania afirmă că depășește standardele din industrie. Conducerea companiei susține că solicitările sindicatului ar fi greu de susținut pe termen lung. Context financiar: profituri record și presiune pe distribuirea câștigurilor În T1 2026, Samsung a raportat venituri de 133,9 trilioane won (aprox. 90 miliarde dolari, aprox. 414 miliarde lei) și un profit operațional de 57,2 trilioane won, de opt ori mai mare față de anul anterior și cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei. Divizia de semiconductori a generat 53,7 trilioane won, adică aproximativ 94% din total, pe fondul cererii pentru cipuri de memorie HBM (high-bandwidth memory), folosite în infrastructura pentru inteligență artificială. În același timp, angajații susțin că remunerația nu a ținut pasul cu performanța companiei, invocând și comparația cu rivalul SK Hynix, precum și nemulțumiri legate de acordul salarial din 2025. Președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee , a avut în weekend o intervenție publică rară, cerând scuze pentru „problemele interne” care creează îngrijorare. Ce urmează: negocierile de luni și presiunea guvernului Negocierile de luni sunt prezentate ca decisive pentru a reduce diferența dintre 10% și 15% din profitul operațional alocat bonusurilor. Pe baza cifrelor din T1, diferența ar echivala cu aproximativ 2,9 trilioane won (1,9 miliarde dolari, aprox. 8,7 miliarde lei) anual. Dincolo de companie, miza este și macroeconomică: semiconductorii au reprezentat 37% din exporturile totale ale Coreei de Sud în aprilie, față de 20% cu un an înainte, potrivit datelor guvernamentale citate. În plus, o oprire prelungită ar putea afecta oferta globală de cipuri DRAM și HBM într-un moment în care, conform articolului, deficitul de memorie pentru AI este așteptat să persiste până în 2027 și după. [...]
Ministerul Economiei a declanșat selecțiile de management la toate cele 47 de companii din subordine , după ce a constatat „foarte multă nepăsare de-a lungul timpului”, potrivit Mediafax . Mesajul ministrului Irineu Darău indică o schimbare de abordare în guvernanța companiilor de stat, unde coexistă mandate „betonate” și conduceri interimare. Ministrul spune că instituția are în subordine 47 de companii și descrie o situație neuniformă: unele societăți au manageri numiți „de acum câțiva ani”, cu mandate pe patru ani și indicatori de performanță care „nu înseamnă mare lucru”, iar altele sunt conduse de interimari, din cauza concursurilor nefinalizate. „O concluzie de-a mea, la acest moment, este că a fost foarte multă nepăsare de-a lungul timpului.” Ce se schimbă: selecții declanșate pentru toate companiile Darău afirmă că până la finalul lunii martie a reușit să declanșeze „toate selecțiile la toate companiile de stat” din subordine. În logica prezentată de ministru, miza este reducerea dependenței de decizii luate „din pix” în cazul conducerilor interimare și trecerea la numiri prin proceduri de selecție. Problemele invocate: interimate, active degradate și lipsă de produse noi Ministrul a indicat mai multe tipuri de disfuncționalități pe care spune că le-a găsit în companiile din subordine: conduceri interimare prelungite, pe fondul concursurilor nefinalizate; contracte de mandat cu indicatori de performanță considerați nerelevanți; active lăsate „într-o stare deplorabilă”; în industria de apărare, existența de comenzi, dar fără pregătirea tranziției către „produse noi”, în condițiile în care multe produse sunt concepute de zeci de ani. Exemplul Mangalia: insolvență „predictibilă” Ca exemplu, Darău a invocat șantierul naval din Mangalia, despre care a spus că „s-au întors ochii ani de zile” și că degradarea era previzibilă, în contextul unui parteneriat care „a început să scârțâie” și al apariției unui litigiu internațional. Ministrul afirmă că nu înțelege cum s-a ajuns ca șantierul să intre în insolvență „într-un mod foarte predictibil”. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul selecțiilor, criteriile de evaluare sau companiile vizate punctual, dincolo de numărul total aflat în subordinea ministerului. [...]
Elon Musk își apără „super-controlul” asupra SpaceX , iar mesajul pentru investitori este că guvernanța companiei va rămâne construită în jurul lui, chiar și în perspectiva unei listări , potrivit IT之家 . Musk le-a transmis vineri, pe platforma X, potențialilor acționari că o investiție ar putea aduce randamente mari, dar „nu va fi un drum lin” și că trebuie să i se permită să rămână concentrat pe „misiunea finală” de a transforma umanitatea într-o specie multiplanetară. Ce înseamnă, concret, „controlul suprem” în guvernanța SpaceX Textul trece în revistă o relatare Reuters (menționată de IT之家) despre arhitectura de guvernanță pregătită la SpaceX, care ar face foarte dificilă înlăturarea lui Musk din funcțiile de CEO și președinte al consiliului de administrație. Elementele-cheie: compania ar urma să emită acțiuni pe clase, cu drepturi de vot diferite; acțiunile de tip B ar avea un drept de vot de zece ori mai mare decât acțiunile de tip A; toate acțiunile de tip B ar fi controlate de Musk; documente de ofertă citate de Reuters ar indica faptul că doar acționarii cu acțiuni B ar putea vota pentru îndepărtarea lui Musk din consiliu și din pozițiile executive; cât timp Musk deține un volum mare de acțiuni B, ar putea controla numirile și revocările majorității locurilor din consiliu, ceea ce i-ar permite să blocheze practic orice tentativă de demitere. IT之家 notează că, deși acțiunile fără drept de vot nu sunt o raritate, situația în care inclusiv consiliul își pierde capacitatea reală de control este neobișnuită. Publicația îl citează pe Lucian Bebchuk, expert în guvernanță corporativă la Harvard, care a spus pentru Reuters: „De obicei, decizia de a-l demite pe CEO aparține consiliului de administrație, iar persoana care deține puterea reală se bazează pe această putere pentru a reconfigura consiliul.” Răspunsul lui Musk: misiunea „multiplanetară” justifică structura Musk a reacționat la un articol din Financial Times care critica modelul de guvernanță al SpaceX. În postarea sa, el a susținut că are nevoie de control pentru a se asigura că SpaceX rămâne concentrată pe obiectivul de a face umanitatea „multiplanetară”, nu pe stimulente pe termen scurt. IT之家 redă declarația lui Musk în termeni duri, inclusiv ideea că, dacă SpaceX reușește un obiectiv atât de dificil, valoarea companiei ar putea depăși economia Pământului, dar investitorii nu ar trebui să se aștepte la o evoluție fără obstacole. Context: o linie de argument repetată în conflicte cu politicieni și autorități IT之家 mai arată că Musk a folosit argumentul „misiunii” și în alte controverse: în 2021, în replici la Bernie Sanders pe tema inegalității veniturilor, în discuții cu miniștri europeni îngrijorați de un posibil monopol în lansările de sateliți și în dispute cu Administrația Federală a Aviației (FAA) privind reglementarea și aprobările. Separat, publicația menționează că unii din industrie anticipează că, după o eventuală listare, evaluarea SpaceX ar putea crește semnificativ, ceea ce ar putea împinge averea netă a lui Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari, însă materialul nu oferă o estimare sau un calendar pentru o astfel de listare. [...]
Guvernul sud-coreean avertizează că o grevă la Samsung ar putea bloca producția de semiconductori și ar genera pierderi de până la 100.000 de miliarde de won , într-un moment în care industria locală încearcă să-și consolideze revenirea, potrivit IT之家 . Executivul de la Seul cere sindicatelor și conducerii companiei să renunțe la „măsuri extreme” și să revină la negocieri, invocând riscuri pentru exporturi, piețele financiare și ocuparea forței de muncă. Cu patru zile înainte de greva generală planificată la Samsung Electronics , guvernul a convocat o a doua reuniune de urgență la nivel de miniștri pentru a evalua efectele în lanț asupra întregului lanț industrial. Sâmbătă, 17 mai (ora locală), premierul Kim Min-sik a susținut un discurs național de urgență la sediul guvernului din Seul, alături de șeful biroului de politici, ministrul muncii și ministrul industriei. Miza economică: pierderi zilnice și risc de blocaj prelungit Premierul a avertizat că oprirea chiar și pentru scurt timp a liniilor de semiconductori poate duce la pierderi directe majore, din cauza complexității proceselor de fabricație. În evaluarea prezentată de guvern: o oprire de o zi ar putea însemna pierderi directe de până la 1.000 de miliarde de won ; dacă producția ar ajunge „complet paralizată”, pierderile ar putea urca până la 100.000 de miliarde de won . Kim Min-sik a susținut că liniile de producție implică „sute de etape” de precizie foarte înaltă, iar o întrerupere ar putea duce la casarea produselor aflate în lucru. În plus, repornirea și stabilizarea producției ar putea dura luni, ceea ce ar extinde impactul economic. De ce tratează Seul cazul ca pe o problemă de securitate economică Guvernul a legat explicit disputa de rolul Samsung în economie și de competiția globală din semiconductori pentru inteligență artificială. Potrivit datelor citate în material, Samsung Electronics: reprezintă 22,8% din exporturile totale ale Coreei de Sud; are o capitalizare echivalentă cu 26% din capitalizarea totală a bursei sud-coreene; are 120.000 de angajați și lucrează cu peste 1.700 de companii partenere. În acest context, premierul a avertizat că o întrerupere a producției ar putea provoca scăderea exporturilor, volatilitate pe piețele financiare și deteriorarea situației pe piața muncii. Ce urmează: negocieri pe 18 mai și posibilă intervenție a statului Guvernul a indicat că pe 18 mai ar urma să fie reluate negocierile de mediere sub coordonarea Comisiei Centrale pentru Relații de Muncă, după o intervenție de conciliere a ministrului muncii. Kim Min-sik a numit această rundă „ultima șansă” de a opri greva și a cerut ambelor părți concesii: sindicatului să renunțe la grevă, iar conducerii să răspundă revendicărilor și să propună o soluție acceptabilă social. În paralel, executivul a transmis că, dacă greva se produce și este estimată ca având efecte economice majore, statul ar putea recurge la măsuri legale de control, inclusiv la „dreptul de ajustare de urgență” (un instrument de intervenție în conflicte de muncă, invocat în situații considerate critice pentru economie). [...]
Metodele informale de interviu pot funcționa ca un filtru operațional pentru „potrivirea” în echipă , nu doar pentru competențe, iar exemplul atribuit lui Steve Jobs arată de ce unele companii încearcă să scoată candidații din scenariile standardizate. Potrivit Antena 3 , cofondatorul Apple folosea uneori așa-numitul „test al berii” ca să evalueze dacă ar putea avea o conversație relaxată cu un candidat, dincolo de CV și răspunsurile pregătite. Ideea, așa cum este prezentată în material, nu era despre alcool, ci despre capacitatea candidatului de a renunța la „masca profesională” și de a purta o discuție naturală. În unele situații, Jobs ar fi scos candidații la o conversație informală, tocmai pentru a vedea dacă relaționarea ar funcționa și în afara cadrului rigid de birou. Cum ar fi arătat „testul berii” în practică Conform relatărilor citate, Jobs pornea discuția cu întrebări simple, de tipul „Ce ai făcut vara trecută?”, menite să deschidă conversația. Nu exista un răspuns „corect”, însă un semnal negativ era dacă dialogul devenea stânjenitor sau aproape inexistent. La final, criteriul se reducea la o întrebare de compatibilitate interpersonală: dacă i-ar fi plăcut să „bea o bere” cu acea persoană și să vorbească relaxat, inclusiv în timp ce se plimbă. Dacă răspunsul era „nu”, acesta era un indiciu pe care un CV nu îl putea oferi. De ce conta, în viziunea lui Jobs: „instinctul” ca limită a interviului clasic Materialul amintește un interviu acordat Fortune în 2008, în care Jobs compara recrutarea cu „căutarea acului în carul cu fân” și spunea că tratează procesul „foarte în serios”. Tot acolo, el afirma că intervievase peste 5.000 de candidați și că simpla competență nu era suficientă pentru a-l convinge. „Așa că, în cele din urmă, totul se bazează pe instinct.” Jobs mai spunea că, dintr-un interviu standard de o oră, există limite privind ce poți afla despre un om, inclusiv cum reacționează „când este pus sub presiune”. Exemple similare: de la „când poți începe?” la testarea comportamentului în situații obișnuite Articolul notează că Jobs nu ar fi fost singurul lider care a ieșit din formatul tradițional al interviurilor. Gary Shapiro, fost CEO al Consumer Technology Association, își întreabă candidații când pot începe, iar un răspuns de tipul „imediat”, în condițiile în care persoana este încă angajată, este interpretat ca semnal de alarmă (ar sugera disponibilitatea de a-și lăsa angajatorul actual „într-o situație dificilă”). Sunt menționate și alte practici neobișnuite folosite de unii directori, cu același scop: observarea comportamentului când dispare cadrul formal, de la modul în care candidatul se poartă cu recepționera până la invitații la cină sau situații în care ospătarul ar greși intenționat comanda. În același registru, Chanel ar pune accent pe personalitate înaintea abilităților, potrivit unei declarații atribuite lui Claire Isnard, fost director de resurse umane al casei de lux, care ar fi spus că persoanele cu „ego-uri mari” nu sunt angajate. Materialul mai amintește și o observație atribuită CEO-ului Amazon, Andy Jassy, potrivit căreia o parte importantă din succes, mai ales în jurul vârstei de 20 de ani, ține de atitudine și de capacitatea de a atrage susținători și mentori. În ansamblu, mesajul comun al acestor exemple este că, în unele organizații, recrutarea urmărește explicit și „compatibilitatea” de lucru — un criteriu greu de cuantificat în testele standard, dar cu efect direct asupra colaborării zilnice. [...]
