Știri
Știri din categoria Politică
PSD ridică miza pe tema manipulării online, după ce Sorin Grindeanu a acuzat PNL că își promovează mesajele în spațiul public prin mecanisme digitale similare celor folosite în campania din 2024 a lui Călin Georgescu, potrivit Antena 3. Într-o conferință de presă, liderul PSD a vorbit despre activarea pe rețelele sociale a „unei armate de boți, roboți și tiriboți”, într-un context în care disputa politică se mută tot mai mult în zona comunicării online.
Grindeanu a susținut că în spațiul public ar exista informații despre identitatea consultanților implicați și a făcut trimitere la relatări din presă privind echipele de comunicare din spatele acestor acțiuni. El a afirmat că firma care s-ar fi ocupat de componenta online a campaniei lui Călin Georgescu în 2024 ar fi, potrivit celor citite „în presă”, consultant și pentru PNL în prezent.
„Păi nu tot ei au făcut-o și pe a lui Călin Georgescu atunci? Ia aduceți-vă aminte. (...) Eu am spus că am văzut în presă cum cei care s-au ocupat online de campania lui Călin Georgescu în 2024 sunt aceeași firmă, o știți, care acum e consultant iarăși la PNL. Ce? E vreun secret?”
Întrebat dacă pune semnul egal între Ilie Bolojan și Călin Georgescu, Grindeanu a respins această interpretare și a spus că se referă strict la metodele de promovare și la folosirea unor profiluri „artificiale”.
„Nu. M-ați auzit pe mine să spun? Nu-mi puneți în gură ceva ce n-am spus. (...) Asta nu înseamnă că trebuie să accept tot felul de mașinării și de roboți care-și fac treaba foarte bine și și-au făcut treaba foarte bine în aceste săptămâni”
Liderul PSD a mai afirmat că este deschis criticilor „constructive” venite de la oameni reali, dar a susținut că „mașinăriile digitale” ar fi fost folosite pentru a acoperi ceea ce el numește „realitatea dezastrului” generat de Ilie Bolojan.
Informațiile și declarațiile sunt atribuite de Antena 3 agenției Agerpres, care relatează despre conferința de presă a lui Sorin Grindeanu.
Recomandate
Sorin Grindeanu susține că România este „în criză economică” și că scăderea deficitului s-a făcut „prin artificii” , acuzând că măsurile Guvernului condus de Ilie Bolojan au împins economia într-o zonă de risc, cu efecte directe asupra firmelor și locurilor de muncă, potrivit Antena 3 . Într-o conferință de presă, președintele PSD a afirmat că „premierul demis Bolojan lasă până la urmă România într-un deșert economic” și a descris situația drept „criză economică”, invocând scădere economică, inflație ridicată și o deteriorare pe care a comparat-o cu episoadele din pandemie și criza financiară din 2009–2010. „Deficitul” și riscul de amânare a plăților Grindeanu a susținut că reducerea deficitului bugetar nu ar fi rezultat din reforme sau măsuri economice „credibile”, ci dintr-o mutare contabilă: „S-a făcut printr-un artificiu contabil, amânând plăți, punând povară pe bugetul de anul acesta.” În aceeași intervenție, liderul PSD a afirmat că „ INS-ul ” l-ar fi „demis” pe Bolojan, fără a detalia indicatorii statistici la care se referă. Scenariu de impact asupra pieței muncii și IMM-urilor În declarațiile citate de Antena 3, Grindeanu a avansat un scenariu privind consecințele continuării actualei „viziuni” de guvernare pentru încă 10 luni, menționând: „vreo 300.000 de șomeri”; „120.000 de IMM-uri românești” care „pun lacătul pe ușă”; efecte negative asupra tinerilor, cu „mai bine de o treime” care „ar rămâne șomeri”. Aceste cifre sunt prezentate ca estimări politice în discurs, fără metodologie sau surse statistice explicate în material. Acuzații de integritate și numiri politice Pe lângă componenta economică, Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că și-ar fi „trimis finul” în Parlament, referindu-se la deputatul de Bihor Dumitru Țiplea, despre care a spus că „a fost condamnat” pentru falsificarea unor legitimații de student. Totodată, a invocat și alte cazuri de persoane din PNL despre care a afirmat că ar avea probleme penale sau măsuri judiciare. Ce urmează: consultări și „soluții economice” pentru viitorul guvern Grindeanu a mai spus că PSD va merge la consultările de la Cotroceni „cu multe opțiuni pe masă” pentru o soluție rapidă și că partidul va prezenta „în zilele următoare” soluții economice pentru viitorul guvern. În același timp, a indicat că un guvern minoritar cu premier PSD „nu e o variantă” dorită și a avertizat că o formulă „de conjunctură” ar putea duce la o nouă moțiune de cenzură în septembrie. [...]
Dezbaterea din Senat pe interzicerea cumulului pensiei speciale cu salariul la stat este blocată din lipsa raportului comisiilor de fond, iar PNL acuză PSD că întârzie deliberat procedura, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare cu efect direct asupra cheltuielilor și practicilor de angajare din sectorul public și companiile de stat: proiectul inițiat de Guvernul Ilie Bolojan ar limita posibilitatea ca beneficiarii de pensii speciale să încaseze simultan venituri salariale din bani publici. Ce spune PNL că se întâmplă în Parlament Senatoarea PNL Gabriela Horga susține că proiectul, înregistrat la Senat în procedură de urgență, nu poate intra la dezbatere în plen deoarece lipsește raportul comisiilor sesizate pe fond. Ea afirmă că proiectul figurează de o săptămână pe ordinea de zi, dar nu poate fi discutat fără acest document. În același timp, Horga precizează că avizul Comisiei pentru buget (pe care o conduce) a fost dat pe 4 mai, chiar în ziua sesizării, în timp ce raportul comisiilor de muncă și juridică ar fi întârziat deja cu o săptămână față de termenul de 5 mai. Potrivit acesteia, cele două comisii sunt conduse de reprezentanți ai PSD. Ce prevede proiectul Guvernului Bolojan Conform proiectului descris în material, dacă un beneficiar de pensie specială se angajează în sectorul public, Guvernul propune ca acesta să poată cumula doar 15% din pensia specială cu salariul de la stat. Actul normativ îi vizează pe pensionarii speciali care lucrează în sistemul bugetar sau în companiile de stat, iar argumentul invocat este că aceste pensii „nu se bazează pe contributivitate”. Proiectul include și excepții: sunt exceptate persoanele alese în funcții publice și persoanele numite în instituții sau autorități publice prin hotărâre a Camerei Deputaților, a Senatului ori a camerelor reunite ale Parlamentului, care pot cumula pensia cu salariul pe durata mandatului. Context: proiectul a plecat de la Guvern la final de aprilie Guvernul a aprobat la finalul lunii aprilie proiectul de lege privind interzicerea cumulului pensiilor speciale cu salariul în administrația publică, iar premierul Ilie Bolojan a anunțat că documentul va fi trimis Parlamentului cu solicitarea de adoptare în procedură de urgență. În lipsa raportului comisiilor de fond, următorul pas procedural rămâne blocat: proiectul nu poate fi dezbătut în plenul Senatului, conform explicațiilor din articol. [...]
Întârzierea desemnării premierului riscă să blocheze reformele și controlul cheltuielilor publice , avertizează Theodor Stolojan , care îi cere președintelui Nicușor Dan să urmeze pașii prevăzuți de Constituție în formarea Guvernului, potrivit Digi24 . Fostul lider PNL susține că șeful statului „nu poate irosi timpul” așteptând ca viitorul candidat la funcția de prim-ministru să vină la consultări cu o majoritate deja negociată, în condițiile în care, spune el, PSD „a demonstrat” că a avut o majoritate în Parlament la votul moțiunii de cenzură care a demis Guvernul Bolojan. De ce contează: reforme „în așteptare” și presiune pe disciplina bugetară Stolojan afirmă că prelungirea incertitudinii politice menține România într-o „băltire” care afectează direct capacitatea statului de a pune în practică reforme, inclusiv în administrația publică și în companiile de stat. În intervenția sa, el leagă întârzierea deciziilor de riscul ca „să renunțăm să mai punem ordine în cheltuielile publice ale țării” și descrie companiile de stat ca funcționând într-un cadru de „delăsare”, cu indicatori de performanță „de râsul lumii”. Scenarii politice: guvern minoritar, a doua încercare și anticipatele Stolojan exclude ca PNL să susțină la vot un guvern minoritar PSD-UDMR, pe care îl consideră o formulă ce „ar cădea la vot”. În această logică, el avansează ideea că, după un prim eșec, „al doilea guvern” ar putea fi construit în jurul lui Ilie Bolojan. Totodată, Stolojan amintește miza procedurală: dacă și a doua propunere de guvern este respinsă, Constituția deschide calea alegerilor anticipate. Tehnocrat, variantă cu șanse mici În privința unui premier tehnocrat, Stolojan spune că PNL nu ar sprijini o asemenea soluție și argumentează că un guvern tehnocrat, pus în fața reformelor care trebuie adoptate cu sprijin parlamentar, „n-ar avea șanse prea mari”, în contextul în care niciun partid nu deține singur majoritatea absolută. Poziția președintelui: fără „experimente” la votul din Parlament Nicușor Dan a declarat că va chema partidele la consultări joi sau lunea viitoare și că va cere delegațiilor o clarificare privind existența unei majorități negociate pentru orice propunere de guvern. Șeful statului a spus că nu vrea „experimente”, adică să nominalizeze un premier fără să existe, în prealabil, o susținere parlamentară suficientă. În perioada următoare, consultările de la Cotroceni ar urma să arate dacă partidele pot contura rapid o majoritate sau dacă România intră într-o succesiune de încercări de învestire, cu costul întârzierii reformelor invocate de Stolojan. [...]
PNL și USR își coordonează pozițiile înaintea consultărilor pentru formarea unei majorități , într-o mișcare care poate scurta sau, dimpotrivă, prelungi perioada de incertitudine politică după căderea Guvernului Bolojan, potrivit Digi24 . Conducerile grupurilor parlamentare PNL și USR se reunesc marți, de la ora 16:00, în biroul președintelui Senatului, Mircea Abrudean . Întâlnirea are loc înaintea consultărilor de la Cotroceni, anunțate de președintele Nicușor Dan pentru joi sau luni. De ce contează: consultările vor fi despre „majoritate negociată”, nu despre testarea în Parlament Miza imediată este capacitatea partidelor de a veni la consultări cu o formulă de guvernare care are deja susținere parlamentară. Nicușor Dan a transmis că va întreba delegațiile dacă au „negociată o majoritate” și că nu intenționează să nominalizeze un premier „ca experiment”, fără șanse reale de a trece de votul Parlamentului. „Întrebarea mea va fi dacă are sau nu are negociată o majoritate. (...) Eu nu o să fac experimente, să propun premier și să vedem dacă există sau nu majoritate.” În acest context, o poziționare comună sau măcar compatibilă între PNL și USR poate influența direct rapiditatea cu care se conturează o majoritate și, implicit, calendarul instalării unui nou guvern. Context: acord PNL–USR în criza declanșată de moțiunea de cenzură PNL și USR au semnat recent un acord prin care au stabilit că vor acționa coordonat în criza politică declanșată de moțiunea de cenzură care a dus la căderea Guvernului Bolojan. Întâlnirea de marți se înscrie în această logică de coordonare, înainte ca partidele să intre în runda oficială de consultări cu președintele. [...]
PNL și USR își coordonează agenda legislativă pe PNRR și OCDE , într-un prim test de funcționare a noului bloc parlamentar anunțat de conducerile celor două partide, cu miza de a susține „direcția de reformă” a guvernului Bolojan, potrivit Stirile Pro TV . Marți, la Parlament, liderii celor două grupuri au avut prima ședință comună după anunțul colaborării, pentru a stabili o strategie de coordonare a acțiunilor în perioada următoare. La final, Mircea Abrudean (președintele Senatului și lider PNL) a susținut că blocul PNL–USR ar reprezenta „cea mai puternică forță” din Parlament. Ce urmăresc PNL și USR în Parlament Din declarațiile făcute după întâlnire, prioritățile invocate țin de continuarea reformelor și de proiecte asociate angajamentelor externe ale României, cu accent pe: PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) , unde Abrudean a spus că există „9 proiecte de lege” legate de adoptarea unor „jaloane” (ținte asumate în schimbul finanțării); programul SAFE; aderarea la OCDE; continuarea reformelor începute de guvern. „Am avut o întâlnire cu colegii de la USR pentru a ne coordona strategia parlamentară pentru următoarea perioadă. Pe PNRR, avem 9 proiecte de lege care prevăd adoptarea unor jaloane. Al doilea element important, accesarea programului SAFE, aderarea la OCDE, și continuarea reformelor începute de guvern”, a declarat Mircea Abrudean. Căutarea de majorități și următorii pași Abrudean a indicat că PNL și USR vor încerca să atragă sprijin și din afara celor două partide pentru proiectele legislative pe care le consideră necesare. „Noi discutăm despre ceea ce ne propunem noi să facem. Împreună suntem cea mai puternică forță din Parlament. Încercăm să aducem lângă noi oameni responsabili din parlament, din toate partidele”, a mai declarat Abrudean. Din partea USR, deputatul Diana Stoica a descris întâlnirea drept începutul colaborării parlamentare și a spus că la următoarea reuniune ar urma să fie stabilit „un set de inițiative legislative” asumate împreună. Totodată, participanții au fost întrebați și despre posibilitatea unui „front comun” în negocierile de la Cotroceni pentru desemnarea unui nou premier, după demiterea lui Ilie Bolojan, însă materialul nu indică o decizie concretă pe acest subiect. [...]
UDMR împinge negocierile spre un guvern „de tranziție” cu premier acceptat de toate partidele , mizând pe refacerea coaliției ca soluție pentru deblocarea deciziilor urgente legate de PNRR, programul SAFE , bugetul pe 2027 și ținta de deficit, potrivit Agerpres . Discuțiile despre criza politică au continuat marți în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, care s-a întâlnit cu liderul UDMR, Kelemen Hunor . Acesta a spus că „prima variantă” rămâne refacerea coaliției de guvernare, cu un premier „independent” în sensul de persoană „acceptabilă pentru toată lumea”, nu neapărat un „tehnocrat”. Kelemen Hunor a indicat că a luat în calcul declarațiile președintelui României, Nicușor Dan, potrivit cărora „toate variantele sunt pe masă” și este căutată o „variantă sigură”, adică una care are majoritate parlamentară în spate. Liderul UDMR a mai afirmat că președintele ar avea „două, trei nume în cap”, care ar urma să fie cunoscute după consultări. Mandat „flexibil” și un singur scenariu de lucru Liderul UDMR a anunțat că, la reuniunea de vineri a Consiliului Reprezentanților Uniunii (CRU), va cere un „mandat flexibil” pentru consultări, argumentând că un mandat rigid poate duce la blocaje. În acest moment, spune el, merge pe varianta „Guvernului care a fost până acum”, adică o coaliție majoritară „stabilă”. Întrebat despre un posibil scenariu PSD–UDMR–grupul minorităților naționale, care să obțină măcar votul de validare al USR și PNL, Kelemen Hunor a respins ipoteza, afirmând că „nu există acest scenariu” și că, în viziunea sa, există „un singur scenariu”. De ce contează: calendarul scurt și presiunea pe țintele fiscale Kelemen Hunor a susținut că viitorul premier trebuie să fie o persoană capabilă să gestioneze criza politică și guvernamentală, „nu trebuie să fie macroeconomist” și nici neapărat lider de partid, ci „o personalitate” care poate conduce într-un context complicat. În același timp, el a estimat că următorul guvern ar avea o durată limitată, de „8–9–10 luni”, cu obiective punctuale: trecerea de PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență); trecerea de SAFE; pregătirea bugetului pentru 2027; menținerea deficitului la „ținta asumată”. Liderul UDMR a mai spus că nu i-a „plăcut” că guvernul a fost „dat jos”, dar a încadrat situația în „jocul democratic”, insistând că, înainte de a dispersa discuția în mai multe opțiuni, ar trebui încercată „varianta cea mai bună” pentru momentul actual. [...]
