Știri
Știri din categoria Companii
Acționarii Apple au respins auditul privind dependența de China, menținând poziția conducerii companiei în fața unei propuneri considerate prea intruzive, potrivit relatărilor din Reuters. Decizia a fost luată în cadrul adunării anuale virtuale din 24 februarie 2026, condusă de directorul general Tim Cook.
Propunerea, denumită „China Entanglement Audit”, a fost înaintată de National Legal and Policy Center (NLPC), un think tank conservator american. Inițiatorii au solicitat un raport independent și detaliat privind riscurile financiare și operaționale generate de expunerea Apple la China. Argumentele au vizat:
China generează aproximativ 20% din veniturile globale ale Apple și rămâne un centru esențial pentru producție, în pofida eforturilor recente de diversificare către India și Vietnam.
Consiliul de administrație al Apple a recomandat respingerea propunerii, argumentând că societatea oferă deja informații ample în documentele depuse la autoritatea americană de reglementare a pieței de capital și că un audit suplimentar ar fi „prea prescriptiv” și costisitor. Conducerea a susținut că riscurile sunt monitorizate prin mecanisme interne și că flexibilitatea managerială nu trebuie limitată prin obligații suplimentare de raportare, potrivit Finance Yahoo.
Rezultatul votului a confirmat poziția oficială a companiei: propunerea a fost respinsă cu o majoritate clară. În același timp, acționarii au aprobat pachetele de compensații executive, realegerea consiliului de administrație și reconfirmarea auditorului extern.
Pe termen scurt, decizia menține strategia actuală a Apple, fără obligații suplimentare de transparență privind operațiunile din China. Pe termen lung, însă, subiectul rămâne sensibil, în contextul tensiunilor comerciale dintre SUA și China și al eventualelor politici protecționiste care ar putea afecta costurile de producție și prețurile produselor companiei.
Recomandate
Succesiunea la vârful Apple intră în linie dreaptă , după ce viitorul CEO John Ternus a transmis, într-o conferință cu investitorii, că grupul are un „plan incredibil” de produse și servicii și că, odată cu preluarea mandatului în septembrie, vizează să „schimbe din nou lumea”, potrivit iThome . Ternus a vorbit în cadrul teleconferinței pe rezultatele Apple pentru trimestrul al doilea al anului fiscal 2026 (corespunzător primului trimestru calendaristic, încheiat la 28 martie), într-un moment descris drept „istoric” de publicație: a fost prima sa apariție oficială alături de actualul CEO Tim Cook și de directorul financiar Kevan Parekh, după confirmarea planului de tranziție a conducerii. Continuitate financiară, dar promisiuni mari pe produs În intervenția sa, Ternus a spus că va continua linia de decizii financiare „riguroase și prudente” asociată perioadei Cook. În același timp, fără să ofere detalii despre viitoarele lansări, a susținut că Apple a stabilit o „foaie de parcurs” ambițioasă și că acesta este „cel mai entuziasmant” moment din cei 25 de ani ai săi în companie în ceea ce privește construirea de produse și servicii. Mesajul are relevanță pentru investitori prin prisma riscului de tranziție: Apple încearcă să semnalizeze că schimbarea de leadership nu implică o schimbare bruscă de disciplină financiară, în timp ce menține așteptările privind inovația ca motor de creștere. Context: rezultate trimestriale și începutul tranziției „post-Cook” Apple a raportat venituri de 111,2 miliarde de dolari (aprox. 500 miliarde lei), în creștere cu 17% față de aceeași perioadă a anului trecut, conform datelor prezentate în conferință. Tim Cook a deschis discuția confirmând planul de predare a conducerii și l-a elogiat pe Ternus. La rândul său, viitorul CEO i-a mulțumit lui Cook și echipei de management pentru încredere și a transmis un mesaj de apreciere către acționari, arătându-se optimist în privința oportunităților viitoare. Apariția marchează, potrivit sursei, intrarea Apple într-o etapă de tranziție către „era post-Cook”, cu următorul reper major în septembrie, când Ternus ar urma să preia oficial funcția. [...]
Apple ar putea menține prețurile de pornire la iPhone 18 Pro, în ciuda scumpirii memoriei , mizând pe o strategie de „prețuri agresive” care să limiteze impactul asupra cererii și să susțină câștigul de cotă de piață în fața Android, potrivit 9to5Mac . Într-o notă de cercetare văzută de publicație, analistul Jeff Pu anticipează că Apple va aplica o „strategie de preț agresiv” pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max , cel puțin pentru versiunile de bază. Contextul este unul nefavorabil industriei: cererea pentru aplicații de inteligență artificială a împins în sus costurile memoriei, pe fondul constrângerilor de ofertă, iar unii producători de telefoane Android au început deja să majoreze prețurile. Ce înseamnă „prețuri agresive” în scenariul discutat Concret, raportul indică faptul că Apple ar urmări să păstreze prețurile de intrare la nivelul generației anterioare, ceea ce ar însemna: iPhone 18 Pro: 1.099 dolari (aprox. 5.100 lei) preț de pornire iPhone 18 Pro Max: 1.199 dolari (aprox. 5.600 lei) preț de pornire Această direcție este prezentată ca fiind în linie cu estimări anterioare, inclusiv unele atribuite analistului Ming-Chi Kuo, potrivit cărora Apple ar vrea să țină prețurile modelelor „entry” (de intrare) la același nivel ca anul trecut. Cum ar putea Apple să protejeze marjele Deși prețurile de pornire ar rămâne neschimbate, nota citată sugerează că Apple ar putea compensa prin scumpiri la versiunile cu stocare mai mare. O astfel de abordare ar permite companiei să evite o deteriorare mai amplă a marjelor (profitabilitatea pe unitate), păstrând în același timp pragul de acces la gama Pro. De ce contează pentru piață Pe o piață în care costurile componentelor cresc și unii producători Android au început să transfere presiunea în prețul final, menținerea prețurilor de intrare la iPhone 18 Pro ar putea deveni un avantaj competitiv. 9to5Mac notează că o astfel de mișcare ar putea ajuta iPhone să câștige cotă de piață de la Android, „ceea ce s-a întâmplat deja” în primele luni ale anului. Apple urmează să prezinte în toamnă iPhone 18 Pro și Pro Max, alături de iPhone Ultra , despre care publicația anticipează că va avea un preț ridicat. În lipsa unor informații oficiale de la companie, rămâne neclar cât de mult ar putea varia prețurile în funcție de configurații (în special stocare) și de evoluția costurilor la memorie până la lansare. [...]
Samsung a revenit pe primul loc în piața globală de smartphone-uri în T1 2026 , însă restul marilor producători Android din top 5 au intrat pe scădere anuală, un semnal de presiune pe segmentul de volum și pe modelele ieftine, potrivit Android Authority , care citează datele firmei de monitorizare Omdia . În raportul Omdia pentru T1 2026, Samsung este lider după livrări, cu 22% din piață, urmată de Apple cu 20%. Ambele companii au raportat creșteri anuale ale livrărilor: 8% pentru Samsung și 10% pentru Apple. Scăderi pentru ceilalți jucători Android din top 5 Dincolo de duelul Samsung–Apple, datele indică o deteriorare a dinamicii pentru ceilalți producători din top 5, toți pe minus față de anul anterior: Xiaomi (locul 3): livrări în scădere cu 19% ; OPPO (locul 4): livrări în scădere cu 6% (la un punct procentual în spatele Xiaomi ca pondere); vivo (locul 5): livrări în scădere cu 7% . Unghiul important pentru companii este că presiunea nu pare uniform distribuită: liderii cresc, în timp ce o parte din ecosistemul Android orientat spre volum pierde teren. De ce contează: vulnerabilitatea segmentului sub 200 de dolari Omdia pune declinul Xiaomi, în special, pe seama mixului de produse: peste jumătate din livrările companiei ar fi fost telefoane sub 200 de dolari (aprox. 920 lei). Segmentul „buget” este descris ca fiind mai expus la creșterea accelerată a prețurilor componentelor, pe fondul unei „crize” a memoriei RAM asociate cererii generate de inteligența artificială, conform aceleiași surse. Excepția din top 10: HONOR crește rapid, dar nu intră în top 5 Cel mai rapid producător în creștere din top 10 a fost HONOR , care a urcat la +19% anual, deși a fost doar pe locul 7. Omdia atribuie evoluția vânzărilor în creștere din Orientul Mijlociu și Africa, în timp ce compania ar fi avut scăderi ale livrărilor pe piața de origine. În perspectivă, autorul materialului notează că nu ar fi surprinzător ca OPPO să depășească Xiaomi pentru locul 3 în T2 , însă aceasta rămâne o estimare, nu o concluzie din datele deja publicate. [...]
Viitorul CEO Apple, John Ternus , va trebui să decidă rapid dacă iPhone-ul se scumpește pe fondul unei creșteri puternice a costurilor cu memoria, într-un context în care compania își recalibrează și strategia de producție între China, India și SUA, potrivit 9to5Mac , care citează un raport Financial Times. Miza imediată este presiunea pe marje: Financial Times arată că prețurile memoriei cresc accelerat, iar costurile Apple cu RAM ar urma să urce cu peste 400% până anul viitor. În același timp, memoria – care până recent ar fi reprezentat circa 10% din costul materialelor unui iPhone – ar putea ajunge la până la 45% anul viitor. În acest scenariu, Ternus ar avea de ales între a absorbi creșterea (cu efect direct în reducerea marjelor) sau a majora prețurile, cu riscul de a frâna vânzările. Subiectul este suficient de sensibil încât ar putea deveni o temă centrală pentru analiști la următoarea conferință de rezultate a Apple , menționată în material ca fiind programată „mâine”. Costul memoriei, din avantaj de negociere în vulnerabilitate Financial Times notează că Apple a fost obișnuită să impună condiții furnizorilor, datorită poziției sale dominante. Însă cererea mare de memorie pentru servere dedicate inteligenței artificiale schimbă raportul de forțe, reducând capacitatea companiei de a controla prețurile de achiziție. Pentru Apple, implicația economică este directă: o creștere a ponderii memoriei în costul total al materialelor comprimă spațiul de manevră dintre preț și profit, exact într-o categorie (iPhone) care rămâne esențială pentru venituri. Producția între China, India și SUA: decizii cu efect pe termen lung A doua decizie majoră indicată de raport vizează reconfigurarea producției între China, India și SUA. Materialul amintește că Tim Cook a reușit anterior să evite presiunea politică pentru producția de iPhone în SUA, argumentând că nu este realistă, în timp ce a oferit „victorii de imagine” prin alte investiții în producție pe piața americană. În paralel, Apple ar fi nevoită să gestioneze tensiunile legate de mutarea asamblării iPhone din China către India. 9to5Mac amintește un raport anterior potrivit căruia autoritățile chineze ar fi încercat să îngreuneze producția de iPhone în India „în trei moduri diferite”. Raportul citat mai arată că Ternus va trebui să ia decizii de lanț de aprovizionare care vor influența compania „mulți ani de acum înainte”, inclusiv unde își produce dispozitivele, cum își securizează componentele și când lansează produse noi. „Investițiile în SUA vor fi unul dintre factorii critici ai strategiei Apple în următorii ani. Pentru John Ternus, întrebarea este: cum poziționez compania astfel încât să fie de partea bună atât la Washington, cât și la Beijing?”, a declarat Samik Chatterjee, JPMorgan, citat de Financial Times. În lectura 9to5Mac, o parte din „negocierile delicate” cu administrațiile din SUA și China ar putea rămâne în sarcina lui Tim Cook, odată cu trecerea acestuia din rolul de CEO în cel de președinte executiv, ceea ce i-ar permite lui Ternus să se concentreze mai mult pe produse. [...]
Averea familiei Lee, care controlează Samsung, s-a dublat într-un an până la 45,5 mld. dolari (aprox. 205 mld. lei), iar tensiunile sociale din companie cresc odată cu cererile de împărțire a profiturilor. Potrivit The Next Web , aproximativ 30.000 de angajați au cerut un mecanism de participare la câștiguri și amenință cu o grevă de 18 zile, pe fondul boomului de cipuri pentru inteligență artificială (IA) care a împins puternic acțiunile Samsung Electronics . Creșterea averii familiei Lee – de la 22,7 mld. dolari la 45,5 mld. dolari în 12 luni, conform Bloomberg Billionaires Index – este legată în principal de avansul de 186% al acțiunilor Samsung Electronics, alimentat de cererea globală pentru memorii „high-bandwidth” (HBM), folosite în centrele de date pentru IA. În acest interval, familia a urcat de pe locul 10 pe locul 3 în clasamentul celor mai bogate familii din Asia. Motorul financiar: memorii HBM4 pentru infrastructura de IA Redresarea financiară a Samsung este atribuită unei singure categorii de produse: memorii HBM, un tip specializat de DRAM integrat în modulele GPU utilizate la antrenarea și rularea modelelor mari de IA. Publicația notează că sistemele server Nvidia B300 necesită HBM4, iar Samsung ar fi intrat în producția de masă a HBM4 înaintea rivalului SK Hynix, după ani în care a rămas în urmă tehnologic. În primul trimestru, profitul operațional al Samsung a ajuns la 57,2 trilioane woni, de circa opt ori mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut, iar divizia de semiconductori ar fi generat cea mai mare parte a saltului de profitabilitate. Totodată, concentrarea pe un singur produs cu marje ridicate este prezentată ca o vulnerabilitate: lanțul de aprovizionare pentru cipuri destinate IA este volatil, iar cererea depinde de ciclurile Nvidia, de ritmul investițiilor în centre de date ale marilor jucători (Amazon, Google, Meta, Microsoft) și de restricțiile geopolitice privind exporturile de cipuri către China. Miza sindicală: 15% din profitul diviziei de semiconductori În interiorul companiei, creșterea accelerată a valorii de piață și a profiturilor a alimentat revendicări fără precedent ca amploare. În martie, circa 30.000 de membri ai National Samsung Electronics Union au protestat în fața campusului de semiconductori din Hwaseong, în ceea ce este descris drept cea mai mare demonstrație sindicală din istoria companiei. Sindicatul cere un bonus legat de 15% din profitul operațional al diviziei de semiconductori. Conform calculelor din material, 15% din profitul operațional de 57,2 trilioane woni din T1 ar însemna aproximativ 8,6 trilioane woni (aprox. 6,3 mld. dolari, adică aproximativ 28 mld. lei) pentru un singur trimestru. Sindicatul a amenințat cu o grevă de 18 zile începând cu 21 mai, dacă solicitările nu sunt acceptate. Publicația precizează că managementul Samsung nu a răspuns public cererii specifice de împărțire a profitului. Context: presiunea fiscală a moștenirii și controlul de tip „chaebol” Materialul plasează creșterea averii într-un moment important pentru finanțele familiei Lee: moștenitorii fostului președinte Lee Kun-hee (decedat în octombrie 2020) au avut de achitat un impozit pe moștenire de aproximativ 12 trilioane woni (circa 9 mld. dolari, aprox. 41 mld. lei), eșalonat în șase rate anuale, ultima scadentă în aprilie 2026. Raliul bursier ar fi redus presiunea ca plata taxei să ducă la o restructurare care să dilueze controlul familiei. Samsung este descris ca „chaebol” – conglomerat industrial controlat de familie – unde controlul este exercitat printr-o rețea de dețineri încrucișate între subsidiare. Deși participația directă a familiei Lee în Samsung Electronics este menționată ca fiind în jur de 5% din acțiunile în circulație, influența ar fi consolidată prin entități din grup precum Samsung C&T și Samsung Life Insurance. Ce urmează: risc operațional și risc de reputație Pe termen scurt, escaladarea conflictului de muncă ridică un risc operațional într-un moment în care Samsung încearcă să capitalizeze cererea pentru HBM4. În paralel, dependența de un singur val de investiții în infrastructura de IA amplifică riscul de piață: dacă ritmul construcției de centre de date încetinește, aceeași „pârghie” care a împins acțiunile în sus poate funcționa în sens invers, cu efect direct asupra profitabilității și asupra averii „pe hârtie” a familiei care controlează grupul. [...]
Digi își fixează România și Spania ca piețe prioritare , în timp ce caută soluții pentru o finanțare mai bună pe termen lung, potrivit Ziarul Financiar . Direcția contează pentru investitori deoarece vine într-un moment în care grupul raportează creștere de venituri, dar rămâne pe pierdere și, în paralel, a amânat listarea (IPO) a operațiunilor din Spania din cauza instabilității piețelor. În raportul anual pe 2025, compania arată că veniturile totale ale grupului au urcat la 2,2 miliarde euro (aprox. 11,3 miliarde lei), de la 1,924 miliarde euro în 2024. Totodată, Digi indică intenția de a distribui în 2026 dividende de 0,5 lei/acțiune, cu un randament de 1,1%, deși a încheiat 2025 pe pierdere. România și Spania, baza de creștere a grupului Digi își justifică prioritizarea celor două piețe prin potențialul de extindere, în special pe segmentul de servicii mobile în România, respectiv prin faptul că dezvoltarea din Spania a ajuns „la un punct semnificativ”, dar încă oferă oportunități de creștere. „Vom continua să ne concentrăm asupra României şi Spaniei, accelerând în acelaşi timp dezvoltarea pe alte pieţe existente şi explorând oportunităţi noi de extindere.” La nivel operațional, grupul raportează pentru 2025 următoarele volume de RGU (unități generatoare de venit – adică numărul de servicii/abonamente): România: 19,856 milioane RGU-uri, din care 7,88 milioane mobile și 11,972 milioane fixe Spania: 10,839 milioane RGU-uri, din care 7,269 milioane mobile și 3,570 milioane fixe Italia: 524.000 RGU-uri mobile Finanțarea pe termen lung și amânarea IPO-ului din Spania Pe lângă focusul comercial, Digi spune că analizează opțiuni pentru îmbunătățirea structurii de capital și a finanțării pe termen lung la nivelul filialelor, pe fondul unei prezențe geografice în „diferite stadii de dezvoltare”. În același timp, compania a anunțat recent amânarea IPO-ului din Spania, invocând instabilitatea piețelor, ceea ce mută atenția investitorilor către alternativele de finanțare și către capacitatea grupului de a susține investițiile din fluxuri operaționale și din structura actuală de capital. Digi are o capitalizare de 12,7 miliarde lei, iar de la începutul anului acțiunile companiei au crescut cu 15,22%, conform datelor citate. [...]
