Știri
Știri din categoria Companii
Declarația premierului interimar Ilie Bolojan despre un posibil proiect industrial al grupului Schwarz ridică, deocamdată, mai multe necunoscute decât certitudini pentru economie, în lipsa unor detalii despre tipul investiției, tehnologie și calendar, potrivit Ziarul Financiar.
Bolojan a spus că grupul german Schwarz, proprietarul Lidl, Kaufland și „mai nou, La Cocoș”, ar fi interesat să construiască o fabrică în România. Afirmația a fost făcută într-un interviu video pentru HotNews.ro, unde premierul interimar a argumentat că, atunci când companii mari sunt interesate să investească local și să aducă tehnologie, „nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă”.
„Așadar, atunci când astfel de companii sunt interesate să investească în România, să facă o fabrică, să aducă o anumită tehnologie, nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă.”
Miza economică a unei investiții de tip „fabrică” poate fi semnificativă (lanțuri de aprovizionare, locuri de muncă, substituirea importurilor), însă declarația nu precizează elementele care ar permite evaluarea impactului: despre ce fabrică este vorba și ce tehnologie ar urma să fie adusă în România.
În lipsa acestor informații, rămâne neclar dacă discuția vizează:
Grupul Schwarz este prezentat ca cel mai mare jucător din retailul european, cu afaceri anuale de peste 175 mld. euro, potrivit celor mai recente date publice citate de ZF. Grupul are și 23 de fabrici proprii de dulciuri, băuturi și patiserie în Germania (22) și Marea Britanie (1).
Pe componenta IT, ZF notează că Schwarz Digits (divizia sub care operează grupul în zona digitală) „nu este în topul celor mai mari jucători europeni” și că nu este lider, așa cum a sugerat Bolojan, conform informațiilor publice. Totuși, grupul se extinde rapid și a anunțat investiții de 11 mld. euro în zona centrelor de date. În 22 mai 2025, Schwarz a comunicat că veniturile Schwarz Digits pe anul anterior au fost de 1,9 mld. euro.
În luna martie, Bolojan s-a întâlnit cu Gerd Chrzanowski, CEO-ul Schwarz Group, companie cu afaceri anuale de 175 mld. euro, echivalentul a aproape 45% din PIB-ul anual al României, potrivit ZF.
Local, grupul deține trei retaileri alimentari din top 10: Lidl (lider după rezultatele din 2024), Kaufland (numărul 2) și La Cocoș (10). ZF mai arată că nemții sunt și printre cei mai mari proprietari imobiliari locali, cu proprietăți estimate la peste 20 mld. lei (4 mld. euro), și au în România și un centru de IT.
La solicitarea ZF, reprezentanții Schwarz au confirmat întâlnirea din martie, dar au spus că nu comentează subiectele discutate, invocând caracterul confidențial al întâlnirii. Guvernul a comunicat atunci că discuțiile au vizat investiții în producția alimentară din România și promovarea producătorilor români pe piețele europene, fiind menționată și zona de IT.
Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție exprimată public, fără detalii despre proiect. Pentru mediul de afaceri, relevanța va depinde de clarificarea rapidă a câtorva puncte: domeniul investiției (producție vs. infrastructură digitală), amplasamentul, dimensiunea și calendarul, respectiv dacă proiectul presupune facilități sau parteneriate cu statul.
Recomandate
Romatsa va contesta în Belgia poprirea cerută de Pfizer, pentru a evita blocaje în fluxurile de numerar din EUROCONTROL , în timp ce Guvernul spune că negociază o soluție „sustenabilă” pentru bugetul de stat, potrivit HotNews . Premierul Ilie Bolojan a declarat că Romatsa, asistată de avocații Guvernului, va ataca în instanța din Belgia măsura de poprire instituită la solicitarea Pfizer. El a susținut că activitatea companiei nu va fi perturbată și că supravegherea și dirijarea zborurilor pe teritoriul României nu vor fi afectate. Miza imediată este una operațional-financiară: poprirea vizează sume care vin către Romatsa de la EUROCONTROL (organismul european care gestionează, între altele, fluxuri financiare legate de serviciile de navigație aeriană). Bolojan a spus că suma care revine anual Romatsa din aceste fluxuri este de aproximativ 300 de milioane de euro (aprox. 1,5 miliarde lei), în timp ce hotărârea invocată de Pfizer împotriva României este de 600 de milioane de euro (aprox. 3 miliarde lei). De ce a apărut poprirea și ce urmărește Pfizer Poprirea a fost impusă după ce Pfizer a apelat la un executor pentru recuperarea unui prejudiciu legat de vaccinurile anti-Covid comandate și ulterior refuzate de România, conform explicațiilor premierului. În paralel cu demersurile în instanță, Guvernul spune că vrea să continue discuțiile cu compania farmaceutică pentru a ajunge la un acord privind modalitatea de plată. „Vom continua negocieri cu firma Pfizer pentru a găsi o soluție (…) într-o formulă sustenabilă pentru bugetul de stat”, a precizat Bolojan. Premierul a mai afirmat că, în baza acordului încheiat de Ministerul de Finanțe cu Pfizer, autoritățile nu vor putea comenta conținutul negocierilor. Notificarea EUROCONTROL și sumele invocate Romatsa a anunțat că a fost notificată de EUROCONTROL privind instituirea, la 30 iunie 2026, a unei „popriri asigurătorii-executorii” în cadrul unei executări silite inițiate de Pfizer Romania SRL împotriva statului român, potrivit news.ro. Compania indică o sumă totală de 3.419.721.100,56 lei (principal și dobânzi), la care se adaugă cheltuieli de recuperare de 18.564.777,07 euro (aprox. 92,8 milioane lei). Romatsa spune că a contactat o casă de avocatură din Belgia pentru analizarea opțiunilor legale, inclusiv posibilitatea suspendării executării măsurii. Romatsa susține, totodată, că serviciile de navigație aeriană se desfășoară „în condiții normale”, fără impact asupra siguranței sau continuității serviciilor de trafic aerian. [...]
Un cec de 10 dolari semnat de Steve Jobs în 1976 a ajuns la aproape 22.000 de dolari la licitație , un nou exemplu despre cum obiectele cu proveniență verificabilă din istoria timpurie a Apple se transformă în active de colecție cu prețuri disproporționate față de valoarea lor nominală, potrivit IT Home . Documentul, scos la vânzare de casa RR Auction , are o valoare înscrisă de 10 dolari, însă cea mai mare ofertă consemnată înainte de publicarea articolului era de 21.962 de dolari (aprox. 101.000 lei). Licitația urmează să se încheie pe 16 iulie 2026, iar până atunci se înscriseseră 14 participanți. De ce contează: „proveniența” bate valoarea nominală Interesul economic al piesei vine din combinația dintre semnătura lui Jobs și contextul istoric al cecului. Este datat 4 iulie 1976 și este emis pe numele „ Apple Computer Company ”, cu beneficiar „People's Computer Company”. Data coincide cu perioada în care SUA marca bicentenarul. Un alt detaliu care susține valoarea de colecție este adresa tipărită pe cec – „770 Welch Rd., Ste. 154, Palo Alto” – indicată în articol drept primul sediu oficial al Apple. Ce indică detaliile de pe cec Pe document apare și abrevierea „DDJ”, iar publicația notează că aceasta ar sugera o plată către Dr. Dobb's Journal, o revistă de programare, pentru un abonament pe un an. În lipsa altor informații financiare despre obiect (de exemplu, estimări oficiale sau un preț de rezervă), nivelul ofertelor rămâne principalul indicator al cererii din piața de memorabilia tech, iar evoluția până la 16 iulie va arăta dacă interesul se menține sau se accelerează spre finalul licitației. [...]
Apple își ridică ținta de producție pentru iPhone-ul pliabil la 10 milioane de unități, un semnal că mizează pe volum chiar și la un preț „ultra-premium”. Potrivit 9to5Mac , compania le-a cerut furnizorilor să se pregătească pentru fabricarea a circa 10 milioane de iPhone-uri pliabile în acest an, peste estimările anterioare. Informația vine dintr-un material Nikkei Asia , care susține că Apple a majorat ținta de producție de la un interval de 7–8 milioane de unități la aproximativ 10 milioane. Creșterea este relevantă pentru lanțul de aprovizionare, deoarece implică rezervări mai mari de componente într-un context de „memory crunch” (tensiuni pe piața memoriilor), menționat în raport. Ce înseamnă pentru planul de producție din 2026 Conform aceleiași surse, Apple ar urma să comande în total 80 de milioane de unități din noile modele iPhone introduse în a doua jumătate a lui 2026, ceea ce ar duce totalul comenzilor pe întreg anul la 220 de milioane de unități. În paralel, IDC ar fi prognozat livrări de aproape 240 de milioane de iPhone-uri în 2026, ceea ce sugerează că nivelul comenzilor ar rămâne sub nivelul livrărilor estimate (diferența poate reflecta ajustări de stoc, mix de modele sau revizuiri ulterioare ale planurilor). Raportul mai indică și o variantă mai ridicată a așteptărilor pentru semestrul al doilea: Apple ar fi transmis unor furnizori să se aștepte la până la 85 de milioane de comenzi pentru iPhone-uri noi în a doua jumătate a lui 2026 și să rezerve componente comune folosite în seria iPhone 17 pentru viitoarea serie „premium” iPhone 18, pe fondul penuriilor de componente. Prețul: iPhone Ultra pliabil, poziționat la 2.500 de dolari Pe partea comercială, IDC ar fi estimat că iPhone Ultra pliabil va avea un preț mediu de vânzare de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), cu opțiuni de stocare care ar putea urca până la 3.000 de dolari (aprox. 13.800 lei). Dacă aceste niveluri se confirmă, Apple ar încerca să extindă segmentul de top al portofoliului, dar cu o țintă de producție care indică ambiții de volum, nu doar un produs de nișă. Calendarul de lansare și schimbări în ritmul de actualizare Nikkei Asia mai notează că Apple ar urma să prezinte iPhone 18 Pro, iPhone 18 Pro Max și iPhone Ultra pliabil în septembrie. Totuși, iPhone-ul pliabil ar putea ajunge pe piață după modelele Pro, deși ar fi așteptat tot în acest an. Separat, compania nu ar urma să înlocuiască iPhone 17 standard cu iPhone 18 până în primăvară, ceea ce ar extinde ciclul de viață al iPhone 17 de la 12 luni la aproximativ 18 luni. În același registru, Apple ar fi așteptată să actualizeze iPhone Air (introdus în septembrie 2025) cu un nou model în primăvara lui 2026. [...]
Micron își leagă o investiție de 250 milioane dolari (aprox. 1,15 miliarde lei) de un program promovat de administrația Trump, într-un moment în care compania este vizată de acuzații de coordonare a prețurilor pe piața de memorii , potrivit Wccftech . Unghiul relevant pentru companii și investitori este riscul de reglementare: gestul poate fi interpretat ca o încercare de a reduce presiunea politică și juridică într-un dosar care ar putea forța scăderea prețurilor la DRAM. În centrul contextului se află un proces colectiv federal în SUA care pune Samsung, SK hynix și Micron „în același bazin” al acuzațiilor de coluziune legate de penuria de DRAM, conform materialului. În acest cadru, Micron a anunțat o investiție de 250 milioane dolari în „Trump Accounts”, despre care compania spune că ar urma să ajungă la 1 milion de copii. Ce a anunțat Micron și cum își justifică investiția În comunicatul companiei (citat de publicație), Micron descrie angajamentul drept „cea mai mare contribuție corporativă de acest tip” și afirmă că majoritatea fondurilor vor merge către copii și familii din comunitățile în care operează, pentru a extinde oportunitățile financiare pe termen lung. CEO-ul Micron, Sanjay Mehrotra , leagă investiția de obiective sociale și de competitivitatea industriei americane de semiconductori și mulțumește explicit președintelui Donald Trump și secretarului Bessent pentru crearea acestor conturi: „La Micron, credem că investiția în oameni este la fel de importantă ca investiția în tehnologie. (...) Apreciem pe președintele Trump și pe secretarul Bessent pentru stabilirea acestor conturi, care oferă Micron o altă modalitate semnificativă de a sprijini copiii și familiile pe măsură ce își planifică viitorul.” De ce contează: presiunea juridică poate lovi direct în prețurile DRAM Wccftech susține că sincronizarea dintre investiție, proces și poziția financiară recentă a Micron nu ar fi „simple coincidențe”. Miza economică este directă: dacă acțiunea în instanță ar duce la măsuri care să împingă producătorii să reducă prețurile DRAM „la niveluri acceptabile”, rezultatul ar fi nedorit pentru Micron, conform analizei. Publicația amintește și un precedent de „strategie” similară atribuit Apple, care ar fi anunțat o investiție masivă în SUA în contextul discuțiilor despre tarife. Context: acuzații de coluziune și istoricul volatilității prețurilor Materialul reia ideea că Micron a trecut printr-o perioadă în care ar fi fost „forțată” să vândă memoria la o treime din prețurile anterioare. Este menționat și un interviu cu CEO-ul Micron în care acesta ar fi sugerat că Apple a împins prețurile în jos în 2023, afectând capacitatea de investiții, în timp ce compania ar fi continuat să investească (inclusiv o injecție de 10 miliarde dolari, menționată în articol). În concluzia analizei, Wccftech interpretează investiția de 250 milioane dolari drept un „scut” menit să țină procesul la distanță. Această interpretare rămâne o opinie a publicației, nu o constatare juridică, iar efectul concret asupra litigiului nu este demonstrat în material. [...]
Microsoft pregătește o nouă rundă de concedieri de până la 5.500 de oameni, pentru a elibera buget de investiții în infrastructura de inteligență artificială , potrivit WinFuture , care citează relatări din presa americană și confirmări din partea unor angajați. Conform informațiilor publicate de Business Insider , Microsoft ar urma să anunțe săptămâna viitoare disponibilizarea a „mai puțin de 2,5%” din cei aproximativ 220.000 de angajați ai companiei la nivel global, ceea ce ar însemna până la 5.500 de posturi. Momentul exact al anunțului se poate schimba, însă, potrivit aceleiași surse, planul este ca decizia să fie comunicată în perioada imediat următoare. Ce zone ar fi vizate Dincolo de divizia de jocuri Xbox, despre care au circulat în ultimele săptămâni indicii și zvonuri, concedierile ar urma să afecteze și alte funcții, inclusiv: vânzările; consultanța. În cazul Xbox, în piață s-a vorbit recent și despre închiderea a cel puțin cinci studiouri de jocuri, notează publicația. De ce contează: controlul costurilor pentru finanțarea investițiilor în AI Mesajul implicit al acestei runde de tăieri este unul operațional și financiar: Microsoft încearcă să își țină costurile sub control pentru a redirecționa resurse către investiții, în special către extinderea infrastructurii necesare proiectelor de inteligență artificială. WinFuture mai arată că momentul ales se înscrie într-un tipar: Microsoft a mai anunțat concedieri în anii recenți la scurt timp după încheierea exercițiului financiar, în jurul datei de 30 iunie. Context: mai puține decât anul trecut, dar pe același model Comparativ cu 2025, amploarea pare mai redusă: anul trecut, Microsoft a tăiat inițial circa 6.000 de posturi în mai, urmate de încă 9.000 în iulie, potrivit datelor citate în material. De această dată, chiar dacă numărul este mai mic, direcția rămâne aceeași: economiile rezultate din reducerea personalului ar urma să susțină accelerarea investițiilor în infrastructura de AI. [...]
Pachetele de compensații ale CEO-ilor din SUA au urcat cu 5,9% în 2025, până la 17,7 milioane de dolari (aprox. 80,6 milioane lei), ceea ce împinge și mai mult diferența față de salariile angajaților și față de veniturile din România, potrivit Newsweek . Creșterea este pusă pe seama recompensării performanței (profituri și randamente pentru acționari) și a stimulentelor pentru păstrarea directorilor în funcție, într-un context în care companiile încearcă să mențină ritmul de creștere și în anii următori. Diferența față de angajați: „200 de ani” pentru un an de CEO La jumătate dintre companiile incluse într-un sondaj realizat de AP , unui angajat aflat la mijlocul grilei salariale i-ar trebui 200 de ani pentru a câștiga cât a câștigat CEO-ul într-un singur an, față de 192 de ani în sondajul anterior. Datele indică o adâncire a decalajului, nu o stabilizare. Vârfurile: 821 milioane dolari la Welltower, 205 milioane dolari la Broadcom În topul veniturilor apare CEO-ul Welltower Inc., Shankh S. Mitra, cu 821 milioane de dolari (aprox. 3,74 miliarde lei) pe an, sumă care, potrivit articolului, nu este „salariu net”, ci este formată în proporție de 99% din acțiuni. Pe locurile următoare, la mare distanță, este menționat Hock E. Tan (Broadcom), cu 205 milioane de dolari (aprox. 935 milioane lei), descris în principal ca pachet de compensații. Newsweek notează că astfel de sume reflectă stimulente legate de performanța pe termen lung și de expansiunea în zona de inteligență artificială. Comparația cu veniturile obișnuite din SUA și cu România Pentru „americanul de rând”, Newsweek indică: venit median anual pe gospodărie: aproximativ 86.000–88.500 dolari (aprox. 392.000–404.000 lei); venit mediu individual anual (normă întreagă): aproximativ 62.000–66.600 dolari (aprox. 283.000–304.000 lei). Articolul argumentează că astfel de valori sunt mai relevante decât media brută, deoarece nu sunt „distorsionate” de veniturile foarte mari ale celor mai bogați. În România, Newsweek folosește ca reper un venit mediu net de 5.843 lei pe lună, adică 70.000 lei pe an (aprox. 15.215 dolari), pe care îl compară cu veniturile din SUA și cu pachetele de compensații ale CEO-ilor menționați. [...]
