Știri
Știri din categoria Companii
BraveX Aero și Romaero au semnat un memorandum pentru a construi în România o capacitate de producție și scalare de drone, cu țintă explicită piața europeană de apărare și securitate, într-un moment în care Europa își accelerează investițiile în tehnologii de apărare și extinderea producției locale, potrivit G4Media.
Memorandumul de Înțelegere a fost încheiat în cadrul Black Sea Defense & Aerospace (BSDA) 2026 și vizează explorarea unei colaborări industriale și tehnologice în domeniul sistemelor aeriene fără pilot și al structurilor aerospațiale din materiale compozite (materiale ușoare și rezistente folosite frecvent în aviație). Informația este transmisă de Agerpres, pe baza unui comunicat.
Colaborarea are ca obiectiv definirea unui cadru de cooperare pentru producția și industrializarea unor componente și structuri destinate aeronavelor fără pilot dezvoltate de BraveX Aero, precum și identificarea unor oportunități comune în industria aerospațială și de apărare.
În discuțiile dintre cele două companii sunt analizate, potrivit comunicatului, mai multe direcții:
Miza economică și industrială este poziționarea unei producții locale într-un context european în care statele membre urmăresc reducerea dependențelor externe și dezvoltarea unor lanțuri regionale pentru tehnologii critice de apărare, inclusiv platforme autonome și sisteme aerospațiale cu utilizare duală (civilă și militară).
CEO-ul BraveX Aero, Răzvan Costea-Bărluțiu, leagă parteneriatul de nevoia de creștere a startup-urilor și de oportunități precum programul SAFE:
„Potențialul local există și este mult prea mare pentru a fi ignorat. Firme startup precum BraveX Aero trebuie să crească inteligent, să identifice resursele acolo unde există și să le fructifice. Un asemenea parteneriat conduce natural la creșterea și maturizarea industriei românești într-un spațiu competitiv aglomerat, susținut de oportunități reale precum programul SAFE”.
Din partea Romaero, administratorul special Speranța Munteanu indică rolul companiei în susținerea industriei prin colaborări cu firme inovatoare și folosirea infrastructurii existente:
„Romaero își propune să susțină dezvoltarea industriei aerospațiale românești prin colaborări cu companii inovatoare și prin valorificarea experienței și infrastructurii industriale existente. Considerăm că parteneriatele dintre companiile consacrate și noile generații de dezvoltatori de tehnologie reprezintă un pas important pentru consolidarea capabilităților naționale”.
În aceeași săptămână, BraveX Aero a semnat și un acord de colaborare cu o companie franceză din industria echipamentelor militare de antrenament, prin care platformele UAV ale BraveX sunt integrate în soluții de instruire, simulare și evaluare pentru aplicații de apărare.
Potrivit informațiilor din articol, portofoliul de clienți vizat de BraveX include în principal administrații publice și operatori instituționali din Europa și structuri din sectorul de apărare al țărilor NATO, precum și companii private din domeniul securității. Piețele internaționale menționate includ, pe lângă Europa, Africa, Canada și America de Sud.
BraveX Aero este prezentată ca o companie românească specializată în proiectarea și dezvoltarea de sisteme aeriene fără pilot avansate, cu aripă fixă și propulsie cu reacție, pentru aplicații dual-use și de apărare (inclusiv misiuni ISR – informații, supraveghere și recunoaștere, monitorizarea infrastructurii critice, instruire militară și căutare-salvare). Romaero este descrisă drept un actor istoric al industriei aerospațiale românești, cu experiență în producția, integrarea și mentenanța structurilor și sistemelor aerospațiale pentru programe civile și militare.
Recomandate
Declarația premierului interimar Ilie Bolojan despre un posibil proiect industrial al grupului Schwarz ridică, deocamdată, mai multe necunoscute decât certitudini pentru economie , în lipsa unor detalii despre tipul investiției, tehnologie și calendar, potrivit Ziarul Financiar . Bolojan a spus că grupul german Schwarz, proprietarul Lidl, Kaufland și „mai nou, La Cocoș”, ar fi interesat să construiască o fabrică în România. Afirmația a fost făcută într-un interviu video pentru HotNews.ro, unde premierul interimar a argumentat că, atunci când companii mari sunt interesate să investească local și să aducă tehnologie, „nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă”. „Așadar, atunci când astfel de companii sunt interesate să investească în România, să facă o fabrică, să aducă o anumită tehnologie, nu mi se pare anormal să verifici dacă este fezabilă.” Ce lipsește din anunț și de ce contează pentru companii Miza economică a unei investiții de tip „fabrică” poate fi semnificativă (lanțuri de aprovizionare, locuri de muncă, substituirea importurilor), însă declarația nu precizează elementele care ar permite evaluarea impactului: despre ce fabrică este vorba și ce tehnologie ar urma să fie adusă în România. În lipsa acestor informații, rămâne neclar dacă discuția vizează: o unitate de producție pentru bunuri de larg consum (inclusiv alimente/băuturi), având în vedere profilul de retail al grupului; sau un proiect din zona de infrastructură digitală, cum ar fi un centru de date (data center), în contextul extinderii diviziei IT a grupului. Context: dimensiunea grupului și planurile pe IT Grupul Schwarz este prezentat ca cel mai mare jucător din retailul european, cu afaceri anuale de peste 175 mld. euro, potrivit celor mai recente date publice citate de ZF. Grupul are și 23 de fabrici proprii de dulciuri, băuturi și patiserie în Germania (22) și Marea Britanie (1). Pe componenta IT, ZF notează că Schwarz Digits (divizia sub care operează grupul în zona digitală) „nu este în topul celor mai mari jucători europeni” și că nu este lider, așa cum a sugerat Bolojan, conform informațiilor publice. Totuși, grupul se extinde rapid și a anunțat investiții de 11 mld. euro în zona centrelor de date. În 22 mai 2025, Schwarz a comunicat că veniturile Schwarz Digits pe anul anterior au fost de 1,9 mld. euro. România: investitor major în retail și imobiliare, cu discuții anterioare despre producție locală În luna martie, Bolojan s-a întâlnit cu Gerd Chrzanowski , CEO-ul Schwarz Group, companie cu afaceri anuale de 175 mld. euro, echivalentul a aproape 45% din PIB-ul anual al României, potrivit ZF. Local, grupul deține trei retaileri alimentari din top 10: Lidl (lider după rezultatele din 2024), Kaufland (numărul 2) și La Cocoș (10). ZF mai arată că nemții sunt și printre cei mai mari proprietari imobiliari locali, cu proprietăți estimate la peste 20 mld. lei (4 mld. euro), și au în România și un centru de IT. La solicitarea ZF, reprezentanții Schwarz au confirmat întâlnirea din martie, dar au spus că nu comentează subiectele discutate, invocând caracterul confidențial al întâlnirii. Guvernul a comunicat atunci că discuțiile au vizat investiții în producția alimentară din România și promovarea producătorilor români pe piețele europene, fiind menționată și zona de IT. Ce urmează Deocamdată, informația rămâne la nivel de intenție exprimată public, fără detalii despre proiect. Pentru mediul de afaceri, relevanța va depinde de clarificarea rapidă a câtorva puncte: domeniul investiției (producție vs. infrastructură digitală), amplasamentul, dimensiunea și calendarul, respectiv dacă proiectul presupune facilități sau parteneriate cu statul. [...]
Cris-Tim își accelerează câștigurile peste ritmul vânzărilor , cu un avans de 53% al profitului net în T1 2026, în condițiile în care veniturile au crescut cu 7%, potrivit Profit . Cris-Tim Family Holding a raportat pentru primul trimestru din 2026 o EBITDA (profit operațional înainte de dobânzi, taxe, depreciere și amortizare) de 50,7 milioane de lei, în creștere cu 30% față de anul precedent. Profitul net a urcat la 30,9 milioane de lei, plus 53% comparativ cu anul anterior. Marje în creștere, pe fondul unor prețuri stabile Veniturile companiei au fost de 268,8 milioane de lei, în creștere cu 7% față de anul precedent. Publicația notează că evoluția a fost susținută de creșterea segmentelor principale de business, în timp ce prețul mediu de vânzare pe tonă a rămas „în linii mari” stabil față de T1 2025, ceea ce indică faptul că dinamica a venit în principal din volume. Mezelurile rămân motorul vânzărilor În structura veniturilor, segmentul Mezeluri a avut în continuare contribuția dominantă în T1 2026: venituri de 235,6 milioane de lei, în creștere cu 8% față de anul precedent; aproximativ 88% din veniturile totale ale companiei. Totodată, segmentul Ready Meals a înregistrat o creștere de 3%, în pofida sezonalității din primul trimestru. De ce contează Diferența mare dintre ritmul de creștere al profitului și cel al veniturilor sugerează o îmbunătățire a profitabilității (marje mai bune) într-un context în care prețurile medii au rămas relativ stabile, iar avansul a fost împins de volume și de performanța segmentelor principale. În lipsa altor detalii financiare în extrasul disponibil, nu reiese din ce componente (costuri, mix de produse, eficiență operațională) provine integral această accelerare a profitului. [...]
Samsung a început să reducă din timp producția de cipuri, într-o mișcare de limitare a pierderilor înaintea unei greve de 18 zile anunțate pentru 21 mai, potrivit Tom's Hardware . Compania ar fi intrat într-un „mod de gestionare de urgență”, iar materialul indică faptul că pierderile zilnice ar putea ajunge la 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei). Ce schimbă Samsung în fabrici și de ce contează operațional Înaintea acțiunii sindicale legate de nemulțumiri privind bonusurile, Samsung ar fi început să „frâneze” producția de semiconductori prin reducerea introducerii de noi plachete (wafer) în fluxul de fabricație și prin trecerea în așteptare a unor echipamente-cheie, inclusiv pentru litografie, gravare și curățare. Ajustările sunt descrise drept „mod de gestionare de urgență” și urmăresc să limiteze pierderile în unități care, în mod normal, funcționează non-stop. Consecința imediată este că producția de cipuri începe să scadă cu zile înainte de data programată a grevei, ceea ce mută impactul operațional mai devreme decât ar sugera calendarul oficial al conflictului de muncă. Greva din 21 mai: amploare și risc de oprire de facto Potrivit informațiilor citate de publicație din Korea Herald și Seoul Economic Daily , până pe 14 mai peste 43.000 de angajați s-ar fi înscris pentru a participa la grevă, apropiindu-se de ținta sindicatului de 50.000. O sursă citată de Seoul Economic Daily susține că, „chiar și la nivelul actual”, ar participa „mai mult de jumătate” din forța de muncă a diviziei de semiconductori (DS), iar compania ar evalua că o oprire „de facto” este iminentă. „Chiar și la nivelul actual, mai mult de jumătate din întreaga forță de muncă a diviziei de semiconductori (DS) participă, iar compania apreciază că o oprire de facto este iminentă.” Miza: reducerea pierderilor, cu prețul unei scăderi anticipate a producției Decizia de a reduce din timp alimentarea liniilor cu plachete și de a pune echipamente pe standby indică o abordare defensivă: compania încearcă să-și controleze costurile și riscul de pierderi într-un scenariu în care operațiunile ar putea fi perturbate semnificativ. Ce urmează depinde de desfășurarea negocierilor și de amploarea efectivă a participării la grevă începând cu 21 mai; sursa nu oferă detalii suplimentare despre un calendar de reluare a producției la capacitate normală. [...]
Samsung își schimbă conducerea la Visual Display pentru a accelera transformarea diviziei de televizoare , într-o mișcare cu impact operațional asupra uneia dintre liniile sale de business orientate direct către consumatori, potrivit Samsung News . Won-Jin Lee a fost numit noul director al diviziei Visual Display Business, după ce a condus anterior Global Marketing Office. În același timp, Seok Woo Yong , care a condus până acum divizia, va prelua rolul de consilier al șefului diviziei Device eXperience (DX). Ce profil aduce noul șef al Visual Display Samsung îl descrie pe Won-Jin Lee drept un specialist în conținut, servicii și marketing, cu un rol important în dezvoltarea și consolidarea fundației business-urilor de televizoare și servicii mobile ale companiei. Pe baza experienței și a înțelegerii pieței, compania spune că acesta este așteptat să accelereze transformarea business-ului și să identifice noi oportunități de creștere, pentru întărirea competitivității diviziei Visual Display. Ce urmează pentru fostul șef al diviziei Seok Woo Yong va avea un rol de consultanță strategică în cadrul diviziei DX, unde Samsung indică drept arii de interes „tehnologiile-cheie ale viitorului”, inclusiv inteligența artificială și robotica. Compania precizează că acesta își va folosi expertiza în cercetare și dezvoltare, precum și experiența de business, în noua poziție. [...]
Acțiunile Samsung au scăzut cu până la 7,6% după ce cel mai mare sindicat a refuzat negocieri înaintea unei greve de 18 zile , potrivit The Next Web . Deși compania a renunțat la condițiile prealabile și a cerut reluarea discuțiilor, National Samsung Electronics Union (NSEU) spune că ar accepta noi oferte abia din 7 iunie, la trei zile după încheierea grevei pe care intenționează să o înceapă pe 21 mai. Propunerea Samsung, confirmată de sindicat și recunoscută de companie într-o declarație scurtă, a venit la două zile după ce negocierile mediate de guvern au eșuat la National Labor Relations Commission. Reacția pieței a fost negativă: titlurile Samsung au fost tranzacționate cu până la 7,6% mai jos vineri dimineață pe Korea Exchange, în timp ce indicele de referință KOSPI scădea cu 1,1%, înainte ca pierderile să se mai reducă pe parcursul ședinței. Miza: formula bonusurilor, nu salariul de bază Disputa nu este centrată pe salarii, ci pe modul de calcul al bonusurilor. NSEU cere: eliminarea plafonului actual de 50% din salariul de bază pentru bonusurile de performanță; introducerea în contract a unui mecanism de împărțire a profitului, la nivelul a 15% din profitul operațional al diviziei de cipuri. Samsung a propus o plată unică pentru 2026 și o cotă de împărțire a profitului „de aproximativ 13%”, însă fără angajamentul unei schimbări structurale permanente. Ca termen de comparație, SK Hynix a convenit în septembrie anul trecut să elimine plafonul de bonus și să aloce 10% din profitul operațional anual către angajați, pentru zece ani. De ce contează operațional: riscul de oprire a liniilor de memorii pentru AI Momentul tensionării conflictului este sensibil pentru Samsung, deoarece divizia de cipuri a fost principalul motor al capitalizării bursiere de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), prag depășit la începutul lunii, iar sindicatul amenință cu oprirea liniilor de HBM și server DRAM — produse-cheie în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura de inteligență artificială. JPMorgan estimează că o oprire de 18 zile ar costa Samsung peste 4.000 miliarde won (aprox. 12,8 miliarde lei) în venituri directe din semiconductori. Estimarea sindicatului este mai ridicată, de până la 30.000 miliarde won, iar publicația notează că cifrele nu sunt direct comparabile. Presiune și dinspre autorități Guvernul sud-coreean și-a exprimat public îngrijorarea: semiconductorii au reprezentat aproximativ 37% din exporturile totale ale țării în aprilie, potrivit datelor ministerului comerțului, iar premierul și ministrul de finanțe au spus că o grevă la cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume ar trebui evitată. Ministrul muncii nu a recurs, deocamdată, la arbitrajul de urgență — un mecanism rar folosit care ar îngheța acțiunea sindicală pentru 30 de zile. Samsung a transmis că rămâne deschisă dialogului și regretă decizia sindicatului de a continua. NSEU, care are aproximativ 36.000 de membri și reprezintă circa 30% din forța de muncă, spune că va analiza orice propunere nouă în scris înainte de 21 mai, dar nu va amâna greva pentru a negocia; data de 7 iunie este, în formularea sindicatului, „calendarul”, nu o poziție de deschidere. [...]
Digi Communications face pași operaționali pentru intrarea pe piața din Regatul Unit , după ce în martie a cumpărat 51% din Whyfibre Limited , potrivit Profit . Mișcarea deschide un nou front de creștere pentru grup, într-o piață matură și competitivă, cu implicații directe asupra investițiilor și execuției operaționale. Digi Communications a reiterat că a lansat demersurile pentru a intra pe piața britanică, indicând că procesul a trecut de faza de intenție și a intrat în zona de pregătire efectivă a operațiunilor. Ce înseamnă tranzacția cu Whyfibre Conform informațiilor publicate, achiziția pachetului majoritar (51%) din Whyfibre Limited, realizată în martie, este elementul central al intrării Digi într-o „nouă țară” și funcționează ca bază pentru pașii operaționali către piața din Regatul Unit. De ce contează pentru business Intrarea într-o piață precum Regatul Unit ridică miza pe două planuri: execuție operațională , pentru că presupune construirea și coordonarea unei prezențe locale; alocare de capital , întrucât extinderea într-o piață nouă implică, de regulă, investiții și integrarea unei companii achiziționate (în acest caz, Whyfibre Limited). Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre calendarul comercial, dimensiunea investițiilor sau țintele de acoperire, astfel că amploarea exactă a planului rămâne deocamdată neprecizată. [...]
