Știri
Știri din categoria Companii
Samsung a început să reducă din timp producția de cipuri, într-o mișcare de limitare a pierderilor înaintea unei greve de 18 zile anunțate pentru 21 mai, potrivit Tom's Hardware. Compania ar fi intrat într-un „mod de gestionare de urgență”, iar materialul indică faptul că pierderile zilnice ar putea ajunge la 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei).
Înaintea acțiunii sindicale legate de nemulțumiri privind bonusurile, Samsung ar fi început să „frâneze” producția de semiconductori prin reducerea introducerii de noi plachete (wafer) în fluxul de fabricație și prin trecerea în așteptare a unor echipamente-cheie, inclusiv pentru litografie, gravare și curățare. Ajustările sunt descrise drept „mod de gestionare de urgență” și urmăresc să limiteze pierderile în unități care, în mod normal, funcționează non-stop.
Consecința imediată este că producția de cipuri începe să scadă cu zile înainte de data programată a grevei, ceea ce mută impactul operațional mai devreme decât ar sugera calendarul oficial al conflictului de muncă.
Potrivit informațiilor citate de publicație din Korea Herald și Seoul Economic Daily, până pe 14 mai peste 43.000 de angajați s-ar fi înscris pentru a participa la grevă, apropiindu-se de ținta sindicatului de 50.000.
O sursă citată de Seoul Economic Daily susține că, „chiar și la nivelul actual”, ar participa „mai mult de jumătate” din forța de muncă a diviziei de semiconductori (DS), iar compania ar evalua că o oprire „de facto” este iminentă.
„Chiar și la nivelul actual, mai mult de jumătate din întreaga forță de muncă a diviziei de semiconductori (DS) participă, iar compania apreciază că o oprire de facto este iminentă.”
Decizia de a reduce din timp alimentarea liniilor cu plachete și de a pune echipamente pe standby indică o abordare defensivă: compania încearcă să-și controleze costurile și riscul de pierderi într-un scenariu în care operațiunile ar putea fi perturbate semnificativ.
Ce urmează depinde de desfășurarea negocierilor și de amploarea efectivă a participării la grevă începând cu 21 mai; sursa nu oferă detalii suplimentare despre un calendar de reluare a producției la capacitate normală.
Recomandate
Protestul angajaților Samsung din divizia de electrocasnice scoate la suprafață o fractură internă cu potențial de costuri operaționale și de negociere : mii de oameni ar urma să iasă în stradă după ce bonusurile din 2026 au fost alocate masiv către divizia de semiconductori, potrivit The Next Web . Sindicatul spune că între 2.000 și 3.000 de angajați care lucrează la telefoane, televizoare și mașini de spălat se vor aduna pe 16 iulie lângă sediul companiei din Suwon , pentru a protesta față de diferența de tratament față de colegii din zona cipurilor. Nemulțumirea s-a acumulat după acordul salarial din mai pentru semiconductori, negociat separat. Diferența de bonusuri: de la milioane la sute de milioane de woni Miza imediată este discrepanța dintre bonusurile anunțate pentru 2026: angajații din Device eXperience (divizia care produce produse de consum) ar urma să primească un bonus de circa 6 milioane woni (aprox. 3.900 dolari , plătit în acțiuni de trezorerie); angajații din semiconductori ar urma să încaseze până la 600 milioane woni . Publicația notează că diferența ajunge astfel la aproximativ 100 la 1 între două divizii ale aceluiași angajator, iar explicația „pe hârtie” este greu de acceptat în fabrici. De ce au câștigat semiconductorii și ce cer ceilalți Bonusurile mari din semiconductori vin dintr-un acord considerat neobișnuit în istoria relațiilor de muncă din Coreea de Sud: Samsung a acceptat în scris să pună deoparte o cotă fixă din profitul operațional al diviziei de semiconductori, în jur de 10,5% , pentru bonusuri speciale — doar a doua oară când o companie majoră coreeană își asumă contractual un astfel de angajament de împărțire a profitului. Contextul economic invocat este că divizia de semiconductori generează „majoritatea covârșitoare” a profitului Samsung, alimentată de cipurile de memorie cu lățime mare de bandă folosite în centrele de date pentru inteligență artificială. În același timp, angajații din electrocasnice și electronice de consum nu au aceeași putere de negociere, iar mitingul ar urmări tocmai să evidențieze această asimetrie. Revendicarea protestatarilor: o alocare revizuită, care să trateze câștigurile asociate boomului din AI ca rezultat al întregii companii, nu ca „premiu” al unei singure divizii. Impactul probabil: nu schimbă bonusul din 2026, dar poate complica următoarea rundă Potrivit articolului, mitingul este puțin probabil să modifice plata din 2026, considerată în mare parte stabilită. Miza este, mai degrabă, poziționarea pentru următoarea negociere și semnalul că o forță de muncă „pe două niveluri” devine o problemă de management, nu doar de buget. Disputa a atras atenție și dincolo de companie: factorii de decizie au semnalat dimensiunea bonusurilor din semiconductori ca posibil risc inflaționist într-o țară în care masa salarială a Samsung poate influența indicatorii macroeconomici. În paralel, sindicatul Donghaeng (care reprezintă angajații din afara semiconductorilor) a încercat deja o cale juridică, mergând în instanță la Suwon pentru a opri un vot la nivelul companiei privind aranjamentul de bonusuri; demersul nu a blocat acordul, iar demonstrația este următorul pas. [...]
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum , după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home . Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale. De ce contează pentru producătorii de terminale DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în: presiune pe marjele producătorilor, dacă nu cresc prețurile finale; scumpiri la raft, dacă firmele încearcă să transfere costul către consumatori; ajustări de producție și achiziții mai prudente, dacă cererea finală slăbește. Context: deficit de ofertă, dar cerere de consum mai slabă Publicația amintește și o analiză TrendForce , potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea. În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi. Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract. [...]
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
Unimicron vrea să atragă până la 1,4 mld. dolari (aprox. 6,4 mld. lei) profitând de „fereastra” de finanțare deschisă de AI , printr-o vânzare de global depositary shares (GDS), într-un moment în care investitorii plătesc evaluări mai mari pe tot lanțul de aprovizionare al semiconductorilor, potrivit The Next Web . Compania taiwaneză vinde 50 de milioane de acțiuni la un preț între 26,96 și 27,76 dolari (aprox. 123–127 lei) pe acțiune, cu un discount de circa 3%–6% față de ultima cotație din Taipei, conform Bloomberg, citat de publicație. Miza economică a tranzacției este că Unimicron încearcă să monetizeze rapid apetitul pentru expunere la AI, într-o piață descrisă ca „iertătoare”, în care investițiile în infrastructura de cipuri pentru AI au împins în sus evaluările furnizorilor. De ce contează: „gâtul de sticlă” se mută în substraturi și ambalare avansată Deși este puțin cunoscută consumatorilor, Unimicron ocupă o poziție tot mai importantă în lanțul de producție: fabrică plăci de circuit imprimat și substraturi IC (stratul care conectează cipurile la plăci). Pe măsură ce procesoarele devin mai mari și mai complexe, aceste componente „de infrastructură” ajung să fie un blocaj real. Publicația leagă direct această dinamică de trecerea industriei către „advanced packaging” (ambalare avansată) – tehnici prin care mai multe „dies” (matrițe de siliciu) și straturi de memorie sunt integrate într-un singur modul. Fiecare astfel de modul are nevoie de un substrat de înaltă calitate, iar cererea pentru acest strat s-a înăsprit odată cu cererea pentru cipurile în sine. La ce vor folosi banii: capital de lucru, nu investiții spectaculoase Unimicron spune că intenționează să folosească fondurile pentru a procura materii prime în valute străine – o utilizare „deliberat neglamuroasă”, în formularea sursei. Cu alte cuvinte, este o finanțare de capital de lucru, ambalată de piață în „culorile” AI, într-un moment în care investitorii sunt dispuși să finanțeze inclusiv nevoi operaționale de bază dacă emitentul are o legătură, fie și indirectă, cu boom-ul AI. Alegerea instrumentului – GDS – permite unei companii listate în Taiwan să ajungă la investitori internaționali fără o listare externă completă, păstrând listarea principală acasă. Pentru un producător care cumpără materii prime în valute străine, atragerea de finanțare în acea monedă poate reduce și nepotrivirea dintre încasări și cheltuieli, notează publicația. Semnalul pieței și riscul implicit: finanțare „pe scenariul bun” Discountul relativ mic este prezentat ca un indiciu că emitentul se așteaptă la o cerere suficientă fără concesii mari de preț; într-o piață mai rece, diferența față de cotația din Taipei ar fi, de regulă, mai mare. Totuși, sursa introduce și o notă de prudență: cererea de substraturi depinde de ritmul producției de cipuri high-end, care la rândul lui este influențat de capacitatea de ambalare (inclusiv la TSMC ), de planurile de cheltuieli ale marilor operatori de centre de date și de un ciclu de cerere care „nu va rămâne fierbinte pentru totdeauna”. În acest context, o finanțare făcută la vârful entuziasmului este eficientă pentru companie, dar, prin definiție, este „prețuită” pentru varianta optimistă a pieței. [...]
Blocul Național Sindical acuză Oracle că a blocat negocierile colective și a concediat lideri sindicali , într-un caz care poate atrage verificări ale autorităților de muncă și riscuri de litigii pentru angajator, potrivit Mediafax . Într-un comunicat transmis luni, BNS susține că Oracle Global Services Romania S.R.L. (entitatea locală a grupului Oracle) ar fi refuzat, în practică, să deschidă negocierile pentru contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deși sindicatul nou înființat ar fi cerut acest lucru în mod repetat începând din iulie 2025. Ce reclamă sindicatul: negocieri amânate și concedieri Potrivit BNS, pe parcursul a aproape un an au fost trimise șase notificări formale pentru inițierea negocierii, fără ca angajatorul să convoace părțile, să propună o dată pentru prima ședință sau să furnizeze informațiile necesare negocierii colective. Sindicatul mai reclamă că, în toamna anului 2025, compania ar fi făcut concedieri colective de peste 400 de angajați, „în lipsa unor garanții negociate”. În locul unui cadru colectiv, BNS susține că ar fi fost folosite acorduri individuale condiționate de semnătură, practică pe care o consideră incompatibilă cu principiile dialogului social. Escaladarea către autorități și Comisia Europeană BNS afirmă că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă București , iar ulterior Inspecția Muncii. De asemenea, cazul a fost adus în atenția vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mânzatu. În plus, organizația sindicală susține că președintele și vicepreședintele Sindicatului Angajaților Oracle din România ar fi fost concediați la șase zile după înregistrarea sindicatului, existând litigii pe rolul instanțelor în legătură cu aceste concedieri. Miza pentru companie: risc de control, litigii și presiune pe conformare Din perspectiva companiilor, disputa ridică o problemă de conformare cu obligațiile legale privind dialogul social (negocierea colectivă, informarea și consultarea angajaților, libertatea sindicală). BNS cere Inspecției Muncii și Ministerului Muncii să verifice situația și să ia măsurile necesare și solicită companiei să își respecte obligațiile prevăzute de legislația română și europeană. BNS compară situația din România cu alte state din UE (inclusiv Spania, Franța, Italia, Germania, Austria, Olanda și Belgia), unde, potrivit sindicatului, angajații Oracle ar beneficia de contracte colective negociate, unele fiind publice. [...]
Extinderea flotei Animawings la opt aeronave deschide spațiu pentru creșterea capacității și lansarea de rute noi în Europa, potrivit Economica . Compania a recepționat al șaselea avion nou de tip Airbus A220-300 și ajunge astfel la o flotă totală de opt avioane. Noua aeronavă, Airbus A220-300 cu înmatricularea YR-DUN, are o configurație de 148 de locuri. Compania spune că, de săptămâna viitoare, va inaugura rute noi către Rotterdam, Viena, Frankfurt și Copenhaga. Ținta: 18 aeronave până la finalul lui 2027 Planul de extindere indicat de operator prevede: încă patru aeronave care „ar urma” să fie primite anul viitor; atingerea unui total de 18 aeronave până la sfârșitul lui 2027. În flota actuală se află și două Airbus A320, cu vechimi de 11 ani, respectiv 17 ani. Context: schimbări în acționariat Animawings este o companie aeriană românească, lansată în 2020, parte a Memento Group , alături de touroperatorul Christian Tour. În primăvara acestui an, compania a anunțat vânzarea a 50% din acțiuni către BT Asset Management SAI (parte din Grupul Financiar Banca Transilvania), Winners Holding Investments și Evergent Investments, conform unui material anterior al Economica . [...]
