Știri
Știri din categoria Companii
Acțiunile Samsung au scăzut cu până la 7,6% după ce cel mai mare sindicat a refuzat negocieri înaintea unei greve de 18 zile, potrivit The Next Web. Deși compania a renunțat la condițiile prealabile și a cerut reluarea discuțiilor, National Samsung Electronics Union (NSEU) spune că ar accepta noi oferte abia din 7 iunie, la trei zile după încheierea grevei pe care intenționează să o înceapă pe 21 mai.
Propunerea Samsung, confirmată de sindicat și recunoscută de companie într-o declarație scurtă, a venit la două zile după ce negocierile mediate de guvern au eșuat la National Labor Relations Commission. Reacția pieței a fost negativă: titlurile Samsung au fost tranzacționate cu până la 7,6% mai jos vineri dimineață pe Korea Exchange, în timp ce indicele de referință KOSPI scădea cu 1,1%, înainte ca pierderile să se mai reducă pe parcursul ședinței.
Disputa nu este centrată pe salarii, ci pe modul de calcul al bonusurilor. NSEU cere:
Samsung a propus o plată unică pentru 2026 și o cotă de împărțire a profitului „de aproximativ 13%”, însă fără angajamentul unei schimbări structurale permanente.
Ca termen de comparație, SK Hynix a convenit în septembrie anul trecut să elimine plafonul de bonus și să aloce 10% din profitul operațional anual către angajați, pentru zece ani.
Momentul tensionării conflictului este sensibil pentru Samsung, deoarece divizia de cipuri a fost principalul motor al capitalizării bursiere de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), prag depășit la începutul lunii, iar sindicatul amenință cu oprirea liniilor de HBM și server DRAM — produse-cheie în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura de inteligență artificială.
JPMorgan estimează că o oprire de 18 zile ar costa Samsung peste 4.000 miliarde won (aprox. 12,8 miliarde lei) în venituri directe din semiconductori. Estimarea sindicatului este mai ridicată, de până la 30.000 miliarde won, iar publicația notează că cifrele nu sunt direct comparabile.
Guvernul sud-coreean și-a exprimat public îngrijorarea: semiconductorii au reprezentat aproximativ 37% din exporturile totale ale țării în aprilie, potrivit datelor ministerului comerțului, iar premierul și ministrul de finanțe au spus că o grevă la cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume ar trebui evitată.
Ministrul muncii nu a recurs, deocamdată, la arbitrajul de urgență — un mecanism rar folosit care ar îngheța acțiunea sindicală pentru 30 de zile.
Samsung a transmis că rămâne deschisă dialogului și regretă decizia sindicatului de a continua. NSEU, care are aproximativ 36.000 de membri și reprezintă circa 30% din forța de muncă, spune că va analiza orice propunere nouă în scris înainte de 21 mai, dar nu va amâna greva pentru a negocia; data de 7 iunie este, în formularea sindicatului, „calendarul”, nu o poziție de deschidere.
Recomandate
Protestul angajaților Samsung din divizia de electrocasnice scoate la suprafață o fractură internă cu potențial de costuri operaționale și de negociere : mii de oameni ar urma să iasă în stradă după ce bonusurile din 2026 au fost alocate masiv către divizia de semiconductori, potrivit The Next Web . Sindicatul spune că între 2.000 și 3.000 de angajați care lucrează la telefoane, televizoare și mașini de spălat se vor aduna pe 16 iulie lângă sediul companiei din Suwon , pentru a protesta față de diferența de tratament față de colegii din zona cipurilor. Nemulțumirea s-a acumulat după acordul salarial din mai pentru semiconductori, negociat separat. Diferența de bonusuri: de la milioane la sute de milioane de woni Miza imediată este discrepanța dintre bonusurile anunțate pentru 2026: angajații din Device eXperience (divizia care produce produse de consum) ar urma să primească un bonus de circa 6 milioane woni (aprox. 3.900 dolari , plătit în acțiuni de trezorerie); angajații din semiconductori ar urma să încaseze până la 600 milioane woni . Publicația notează că diferența ajunge astfel la aproximativ 100 la 1 între două divizii ale aceluiași angajator, iar explicația „pe hârtie” este greu de acceptat în fabrici. De ce au câștigat semiconductorii și ce cer ceilalți Bonusurile mari din semiconductori vin dintr-un acord considerat neobișnuit în istoria relațiilor de muncă din Coreea de Sud: Samsung a acceptat în scris să pună deoparte o cotă fixă din profitul operațional al diviziei de semiconductori, în jur de 10,5% , pentru bonusuri speciale — doar a doua oară când o companie majoră coreeană își asumă contractual un astfel de angajament de împărțire a profitului. Contextul economic invocat este că divizia de semiconductori generează „majoritatea covârșitoare” a profitului Samsung, alimentată de cipurile de memorie cu lățime mare de bandă folosite în centrele de date pentru inteligență artificială. În același timp, angajații din electrocasnice și electronice de consum nu au aceeași putere de negociere, iar mitingul ar urmări tocmai să evidențieze această asimetrie. Revendicarea protestatarilor: o alocare revizuită, care să trateze câștigurile asociate boomului din AI ca rezultat al întregii companii, nu ca „premiu” al unei singure divizii. Impactul probabil: nu schimbă bonusul din 2026, dar poate complica următoarea rundă Potrivit articolului, mitingul este puțin probabil să modifice plata din 2026, considerată în mare parte stabilită. Miza este, mai degrabă, poziționarea pentru următoarea negociere și semnalul că o forță de muncă „pe două niveluri” devine o problemă de management, nu doar de buget. Disputa a atras atenție și dincolo de companie: factorii de decizie au semnalat dimensiunea bonusurilor din semiconductori ca posibil risc inflaționist într-o țară în care masa salarială a Samsung poate influența indicatorii macroeconomici. În paralel, sindicatul Donghaeng (care reprezintă angajații din afara semiconductorilor) a încercat deja o cale juridică, mergând în instanță la Suwon pentru a opri un vot la nivelul companiei privind aranjamentul de bonusuri; demersul nu a blocat acordul, iar demonstrația este următorul pas. [...]
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum , după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home . Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale. De ce contează pentru producătorii de terminale DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în: presiune pe marjele producătorilor, dacă nu cresc prețurile finale; scumpiri la raft, dacă firmele încearcă să transfere costul către consumatori; ajustări de producție și achiziții mai prudente, dacă cererea finală slăbește. Context: deficit de ofertă, dar cerere de consum mai slabă Publicația amintește și o analiză TrendForce , potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea. În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi. Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract. [...]
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
Nvidia își ține costurile de birou sub control, dar își leagă angajații de creșterea acțiunilor , într-un model care contrastează cu „perks”-urile (beneficiile) clasice din Silicon Valley, potrivit HotNews , care citează o analiză Fortune . Deși compania a ajuns la o evaluare de aproape 5 trilioane de dolari (aprox. 23.000 miliarde lei), angajații plătesc mâncarea la cantina din Santa Clara, California. Diferența față de rivalii din tehnologie este vizibilă în detalii: gustările și cafeaua nu sunt neapărat gratuite, a relatat pe X Gergely Orosz, inginer software și autor al newsletterului „The Pragmatic Engineer”, după o vizită la sediul Nvidia. El spune că practica ar fi neobișnuită pentru marile companii tech, dar nu pare să fie o problemă pentru dezvoltatorii de acolo. Foști angajați citați de Business Insider au descris mesele ca fiind subvenționate, nu gratuite. În timp ce cafeaua este, în general, gratuită, angajații ar plăti pentru unele băuturi îmbuteliate și pentru produsele din cafenelele din incintă. Politica ar exista de peste un deceniu: un blog al unui fost stagiar din 2014 indica un cost mediu de 6 dolari (aprox. 28 lei) pe masă. De ce contează: beneficii mai puține, compensație mai mult „în acțiuni” În locul beneficiilor gratuite, Nvidia mizează pe recompense legate de bursă. Compania are un plan de achiziție de acțiuni pentru angajați care oferă o reducere de 15%, cu o perioadă de referință de doi ani — ceea ce, potrivit articolului, înseamnă că angajații pot cumpăra acțiuni cu 15% sub cel mai mic preț înregistrat în ultimii doi ani. Contextul este important: acțiunile Nvidia au crescut cu aproximativ 1.400% în ultimii cinci ani, iar angajații care și-au păstrat acțiunile ar fi câștigat, ca valoare, mai mult decât ar fi valorat un prânz gratuit. Un semnal mai larg din Silicon Valley Materialul plasează această abordare într-o tendință mai amplă: „era beneficiilor nelimitate” se apropie de final. Meta ar fi trecut la tichete de masă în locul meselor gratuite și a concediat în 2024 două duzini de angajați care au abuzat de acestea, iar X ar fi redus opțiunile culinare după preluarea din 2022 de către Elon Musk. În cazul Nvidia, frugalitatea (o cultură de cheltuieli prudente) este legată și de filosofia CEO-ului Jensen Huang , care a spus că este motivat de teama că Nvidia ar putea da faliment și a descris o stare permanentă de vulnerabilitate. Într-un discurs la Stanford în 2024, el le-a transmis studenților: „Vă doresc doze generoase de durere și suferință.” Pentru piața muncii din tehnologie, mesajul implicit este că tot mai multe companii pot prefera să reducă beneficiile „de confort” și să compenseze prin instrumente financiare, mai ales acolo unde creșterea acțiunilor rămâne principalul magnet de retenție. [...]
Presiunea competitivă a Chinei erodează rapid baza industrială a Germaniei , iar producătorii din „Mittelstand” – companii medii specializate în utilaje și componente – ajung să taie comenzi, să trimită oameni în șomaj tehnic și, în unele cazuri, să mute producția, inclusiv în China, potrivit Economedia , care citează o analiză din Wall Street Journal . Miza depășește o simplă pierdere de piață: este pus sub presiune chiar modelul economic care a susținut prosperitatea Germaniei în ultimele decenii. De ce contează: „Mittelstand” intră în defensivă, inclusiv pe piața internă Segmentul „Mittelstand” (rețeaua de producători de dimensiuni medii, orientați spre export, în special bunuri de capital și intermediare) a prosperat pe baza unui avantaj tradițional: calitate greu de egalat. Acest avantaj se reduce, pe măsură ce China „închide” decalajul de calitate și vine cu prețuri care pot fi chiar la jumătate față de cele ale concurenților europeni. Un semnal de schimbare structurală este că, pentru prima dată în ultimele decenii, Germania importă din China mai multe bunuri de capital avansate decât exportă către această țară. În acest context, companiile germane nu mai pierd doar în China sau pe alte piețe externe, ci sunt presate și acasă. Efecte operaționale: comenzi în scădere, șomaj tehnic și relocări Pe fondul „panicii” descrise în rândul producătorilor, apar concedieri și măsuri de reducere a activității în comunități industriale care nu au mai traversat un declin de generații. Multe firme își trimit angajații în șomaj tehnic, reduc locuri de muncă sau își mută producția. Un exemplu din industrie este Aura , producător de utilaje din sud-vestul Germaniei. Directorul general Patric Burkhart spune că presiunea concurenței chineze a crescut puternic în ultimele șase luni, iar comenzile s-au redus drastic, după intrarea pe piață a unui concurent chinez care a intensificat presiunea pe prețuri. Indicatori: locuri de muncă pierdute și deteriorarea balanței pe bunuri de capital Materialul citează mai multe repere care sugerează o deteriorare accelerată: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună, potrivit unui raport EY publicat în mai; producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum intensiv de energie au înregistrat un declin de peste 15%; balanța comercială a Germaniei cu China la bunuri de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între jumătatea lui 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni), potrivit Apollo Global Management; exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent. Ce urmează: presiune pentru măsuri europene mai ferme În analiză apare și un risc de accelerare a declinului dacă Europa nu întărește răspunsul de politică industrială și comercială. Noah Barkin (Rhodium Group) avertizează că, fără măsuri mai ferme de protejare a industriei, „am putea asista la un declin foarte rapid al Mittelstand-ului german”. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice noi pentru a răspunde Chinei, pe fondul creșterii exporturilor chineze: livrările totale de bunuri ale Chinei către Germania au urcat cu 17% în acest an până în mai, iar către Uniunea Europeană cu 16%, potrivit datelor în dolari ale autorităților vamale chineze. Contextul mai larg, potrivit aceleiași analize, este pivotarea Chinei spre industrie pentru a susține creșterea economică după prăbușirea pieței imobiliare, ceea ce a dus la intensificarea vânzărilor externe și la un excedent comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 5.520 de miliarde de lei). [...]
Selly Media Network a raportat în 2025 afaceri nete de 10,5 milioane de lei și o marjă de profit net de 11,07%, în scădere puternică față de anul anterior , potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza situațiilor financiare ale companiei. Evoluția indică o stagnare a veniturilor, dar o comprimare a profitabilității: cifra de afaceri netă din 2025 este „în creștere nesemnificativă” față de 2024, în timp ce marja de profit net a coborât de la 25,27% în 2024 la 11,07% în 2025, conform calculelor publicației. Profitabilitate în scădere, cu o echipă mică Compania a funcționat în 2025 cu un număr mediu de 3 salariați, cu unul mai mult decât în 2024. În acest context, scăderea marjei sugerează fie costuri mai mari, fie o structură de proiecte mai puțin rentabilă decât în anul precedent (sursa nu detaliază cauzele). Alte participații ale lui Andrei Șelaru , conform ONRC Pe lângă Selly Media Network, Andrei Șelaru mai deține integral firma Beach Please Festival, potrivit informațiilor de la ONRC consultate de Economica în portalul Termene.ro. Compania a fost înființată în ianuarie 2025 și nu are bilanț pe 2025. Tot din datele ONRC consultate prin același portal, Economica notează că Șelaru are: 90% din capitalul social al Hustle Entertainment; jumătate din firma Valiza; 35% din Event Platform Systems. Publicația amintește că urmărește veniturile declarate la ANAF de creatorii digitali, în contextul în care ANAF ar fi transmis că nu are o evidență clară a celor mai urmăriți influenceri și a încasărilor acestora, inclusiv din cauza lipsei unor coduri CAEN specifice. [...]
