Știri
Știri din categoria Companii
Acțiunile Samsung au scăzut cu până la 7,6% după ce cel mai mare sindicat a refuzat negocieri înaintea unei greve de 18 zile, potrivit The Next Web. Deși compania a renunțat la condițiile prealabile și a cerut reluarea discuțiilor, National Samsung Electronics Union (NSEU) spune că ar accepta noi oferte abia din 7 iunie, la trei zile după încheierea grevei pe care intenționează să o înceapă pe 21 mai.
Propunerea Samsung, confirmată de sindicat și recunoscută de companie într-o declarație scurtă, a venit la două zile după ce negocierile mediate de guvern au eșuat la National Labor Relations Commission. Reacția pieței a fost negativă: titlurile Samsung au fost tranzacționate cu până la 7,6% mai jos vineri dimineață pe Korea Exchange, în timp ce indicele de referință KOSPI scădea cu 1,1%, înainte ca pierderile să se mai reducă pe parcursul ședinței.
Disputa nu este centrată pe salarii, ci pe modul de calcul al bonusurilor. NSEU cere:
Samsung a propus o plată unică pentru 2026 și o cotă de împărțire a profitului „de aproximativ 13%”, însă fără angajamentul unei schimbări structurale permanente.
Ca termen de comparație, SK Hynix a convenit în septembrie anul trecut să elimine plafonul de bonus și să aloce 10% din profitul operațional anual către angajați, pentru zece ani.
Momentul tensionării conflictului este sensibil pentru Samsung, deoarece divizia de cipuri a fost principalul motor al capitalizării bursiere de 1.000 miliarde dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), prag depășit la începutul lunii, iar sindicatul amenință cu oprirea liniilor de HBM și server DRAM — produse-cheie în lanțul de aprovizionare pentru infrastructura de inteligență artificială.
JPMorgan estimează că o oprire de 18 zile ar costa Samsung peste 4.000 miliarde won (aprox. 12,8 miliarde lei) în venituri directe din semiconductori. Estimarea sindicatului este mai ridicată, de până la 30.000 miliarde won, iar publicația notează că cifrele nu sunt direct comparabile.
Guvernul sud-coreean și-a exprimat public îngrijorarea: semiconductorii au reprezentat aproximativ 37% din exporturile totale ale țării în aprilie, potrivit datelor ministerului comerțului, iar premierul și ministrul de finanțe au spus că o grevă la cel mai mare producător de cipuri de memorie din lume ar trebui evitată.
Ministrul muncii nu a recurs, deocamdată, la arbitrajul de urgență — un mecanism rar folosit care ar îngheța acțiunea sindicală pentru 30 de zile.
Samsung a transmis că rămâne deschisă dialogului și regretă decizia sindicatului de a continua. NSEU, care are aproximativ 36.000 de membri și reprezintă circa 30% din forța de muncă, spune că va analiza orice propunere nouă în scris înainte de 21 mai, dar nu va amâna greva pentru a negocia; data de 7 iunie este, în formularea sindicatului, „calendarul”, nu o poziție de deschidere.
Recomandate
Digi Communications face pași operaționali pentru intrarea pe piața din Regatul Unit , după ce în martie a cumpărat 51% din Whyfibre Limited , potrivit Profit . Mișcarea deschide un nou front de creștere pentru grup, într-o piață matură și competitivă, cu implicații directe asupra investițiilor și execuției operaționale. Digi Communications a reiterat că a lansat demersurile pentru a intra pe piața britanică, indicând că procesul a trecut de faza de intenție și a intrat în zona de pregătire efectivă a operațiunilor. Ce înseamnă tranzacția cu Whyfibre Conform informațiilor publicate, achiziția pachetului majoritar (51%) din Whyfibre Limited, realizată în martie, este elementul central al intrării Digi într-o „nouă țară” și funcționează ca bază pentru pașii operaționali către piața din Regatul Unit. De ce contează pentru business Intrarea într-o piață precum Regatul Unit ridică miza pe două planuri: execuție operațională , pentru că presupune construirea și coordonarea unei prezențe locale; alocare de capital , întrucât extinderea într-o piață nouă implică, de regulă, investiții și integrarea unei companii achiziționate (în acest caz, Whyfibre Limited). Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre calendarul comercial, dimensiunea investițiilor sau țintele de acoperire, astfel că amploarea exactă a planului rămâne deocamdată neprecizată. [...]
Grupul UMB a cumpărat fostul combinat ArcelorMittal Hunedoara cu 12,5 milioane de euro (aprox. 62,5 milioane lei) și a început igienizarea amplasamentului , un prim pas operațional care pregătește terenul pentru o posibilă reluare a activității industriale în următorii doi ani, potrivit Adevărul . Tranzacția, finalizată la începutul lui 2026, vizează activele ArcelorMittal Hunedoara, întinse pe o suprafață totală de 250 de hectare. Documentul citat în articol indică o structură detaliată a terenurilor incluse în vânzare: aproximativ 1.060.000 mp în perimetrul amplasamentului industrial, 494.000 mp în afara lui și 928.000 mp aferenți haldei de zgură. Ce se întâmplă acum pe platforma industrială În prezent, intervențiile descrise sunt de natură operațională: defrișare și igienizare a zecilor de hectare de teren viran din jurul secțiilor, zonă care ajunsese „o adevărată junglă”, pe fondul lipsei investițiilor din ultimii ani. Un fost salariat citat de publicație spune că instalațiile au fost lăsate să se degradeze, iar terenurile au rămas neîngrijite. Lucrările se desfășoară zilnic, inclusiv în weekend, în așteptarea reactivării fostului combinat, estimată de sursă la un orizont de aproximativ doi ani. Context: închiderea și schimbarea de proprietar Combinatul din Hunedoara și-a încetat activitatea în vara lui 2025. În toamna lui 2025, compania a anunțat închiderea uzinei și disponibilizarea salariaților, după ce Oțelăria și Laminorul mai aveau „puțin peste 500 de salariați” și produceau ultimele cantități de oțel din perioada ArcelorMittal. Unitatea are o istorie industrială îndelungată: primele furnale au început activitatea în 1884, iar după extinderile din anii ’50 a funcționat în flux continuu până la finalul anilor ’90, când au urmat închideri și demolări ale unor capacități considerate neviabile. De ce contează pentru mediul de afaceri Achiziția și lucrările de pregătire indică o intenție de repunere în funcțiune a unei platforme industriale mari, într-un moment în care UMB își extinde prezența în siderurgie: aceeași companie controlată de familia lui Dorinel Umbrărescu cumpărase la finalul lui 2024 uzinele de la Oțelu Roșu, unde este în derulare un proiect de modernizare ce vizează un laminor cu o capacitate de circa 700.000 de tone de oțel pe an, integrat în complexul existent. Pentru Hunedoara, miza imediată rămâne trecerea de la „curățenie” și securizarea amplasamentului la un plan industrial concret; articolul nu oferă, deocamdată, detalii despre investițiile tehnologice sau despre capacitățile de producție vizate la relansare. [...]
Acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4% după ce președintele SUA, Donald Trump , a spus că China a acceptat să comande 200 de avioane, într-un anunț cu puține detalii care a amplificat incertitudinea investitorilor, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News, în timpul vizitei oficiale a lui Trump în China, iar Reuters notează că o astfel de comandă ar marca prima achiziție a Beijingului de avioane comerciale fabricate în SUA în aproape un deceniu. Totuși, până acum nu au fost prezentate elemente esențiale ale tranzacției (calendar, tipuri de aeronave, condiții comerciale), iar reacția de pe bursă a fost negativă. De ce a reacționat piața: lipsă de confirmări și diferență față de așteptări Scăderea de peste 4% a acțiunilor Boeing a venit după difuzarea comentariilor lui Trump, într-un context în care în piață circulaseră anterior informații potrivit cărora producătorul ar fi aproape de o tranzacție pentru 500 sau mai multe avioane către China. În acest cadru, cifra de 200, anunțată fără detalii, a fost percepută ca sub așteptări. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind dacă Trump se referea la întreaga comandă Boeing sau doar la anumite categorii de aeronave (cu fuselaj îngust ori larg). Nici Boeing nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit aceleiași relatări. Ce se știe despre discuțiile din vizita la Beijing Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la un anunț privind o comandă importantă de la Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta a avut discuții cu liderul chinez Xi Jinping . Trump a formulat astfel în interviul citat de Fox News: „Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane... Boeing voia 150, au primit 200.” În lipsa unor confirmări oficiale și a parametrilor tranzacției, rămâne neclar când și în ce formă ar putea fi formalizată comanda și dacă aceasta se va reflecta în contracte ferme sau doar în intenții de achiziție. [...]
Apariția lui Lei Jun alături de Elon Musk la un dineu oficial indică un nou nivel de vizibilitate pentru Xiaomi în cercurile politico-economice SUA–China , într-un moment în care liderii marilor companii tehnologice americane au fost reuniți în delegația care l-a însoțit pe Donald Trump, potrivit CNMO . La „petrecerea de bun venit” organizată în cadrul vizitei, fondatorul Xiaomi, Lei Jun, s-a apropiat de CEO-ul Tesla, Elon Musk, iar cei doi au apărut într-un selfie. În același context, CEO-ul Apple, Tim Cook, a participat la dineu și ar fi discutat cu Musk înainte de începerea evenimentului. În sală s-a aflat și Jensen Huang, CEO-ul Nvidia. Context: un gest cu încărcătură pentru ambițiile Xiaomi în auto Publicația amintește că nu este prima întâlnire publică între Lei Jun și Elon Musk. În 2014, Lei Jun a vizitat Tesla în Silicon Valley și s-a fotografiat atunci cu Musk. Ulterior, în martie 2021, Lei Jun a prezentat public acea fotografie în cadrul unui eveniment Xiaomi, când a anunțat intrarea companiei în industria auto, cu un plan de investiții pe 10 ani de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei). În această cheie, reapariția lor „în același cadru” este prezentată ca o continuitate simbolică: fotografia din 2014 a fost asociată cu începutul „poveștii” Xiaomi în zona auto, iar întâlnirea de acum are loc într-un cadru diplomatic în care sunt prezenți și șefi ai unor giganți tehnologici americani. De ce contează: delegație de business de prim rang, cu efecte potențiale asupra relațiilor comerciale CNMO notează că vizita lui Donald Trump în China este prima după o pauză de nouă ani și prima vizită de stat în China din al doilea mandat, incluzând întâlniri bilaterale, o vizită la Templul Cerului și un dineu oficial. În delegația americană s-ar fi aflat 17 directori de top, descriși drept o parte semnificativă a elitei din Silicon Valley și Wall Street. Casa Albă ar fi publicat anterior o listă a participanților, care i-ar include pe: Tim Cook (Apple), Elon Musk (Tesla), Jensen Huang (Nvidia); directori din Goldman Sachs, Blackstone, Boeing, Qualcomm și Micron. Potrivit altor relatări media citate de CNMO, în dimineața aceleiași zile Musk, Cook, Huang și alți reprezentanți ai mediului de afaceri au intrat, ghidați de personal, în zona întâlnirii dintre liderii SUA și China, urmând să participe apoi la dineul de seară. În lipsa unor anunțuri concrete despre acorduri sau decizii, informația rămâne la nivel de semnal: prezența și interacțiunile publice dintre lideri ai unor companii-cheie sugerează că miza economică a vizitei a inclus și un canal de dialog cu marile grupuri tehnologice, într-un cadru cu vizibilitate maximă. [...]
Google a urcat pe locul 1 în clasamentul global Kantar BrandZ , cu o creștere anuală de 57% , într-un moment în care accelerarea inteligenței artificiale împinge în sus valorile de brand, inclusiv pentru companiile chineze, care au avansat în medie cu 32%, potrivit Stirile Pro TV . Schimbarea de lider contează dincolo de simbolistică: ediția a 21-a a analizei Kantar arată o concentrare tot mai mare a valorii în jurul marilor platforme tehnologice, pe fondul investițiilor și utilizărilor comerciale ale AI. Pragul de 1.000 de miliarde de dolari, depășit simultan de trei branduri În clasamentul Kantar BrandZ Top 100 Most Valuable Global Brands, trei branduri au trecut în același timp de pragul de un trilion de dolari, o premieră în istoria topului: Google – locul 1, 1,5 trilioane de dolari Microsoft – locul 3, 1,1 trilioane de dolari Amazon – locul 4, 1 trilion de dolari Apple rămâne în imediata apropiere, pe locul 2, cu o valoare de 1,4 trilioane de dolari. Creșterea de 57% a valorii brandului Google i-a adus companiei prima poziție pentru prima dată din 2018 și a întrerupt seria de patru ani în care Apple a fost liderul clasamentului. China: creșteri puternice și revenirea Tencent în Top 10 Pe fondul aceluiași val de AI, brandurile chinezești au înregistrat, în medie, un avans de 32% în perioada de referință. În rândul celor cu cele mai mari creșteri sunt menționate Agricultural Bank of China (+54%), Alibaba (+51%), ICBC (+49%), Xiaomi (+48%), Tencent (+45%) și Ping An (+41%). Tencent revine în Top 10, pe locul 8, cu o valoare a brandului de 251,6 miliarde de dolari. Europa: creștere medie de 14% și puține scăderi Brandurile europene din Top 100 au raportat, în medie, o creștere de 14% în 2026. În același timp, grupul european a avut puține scăderi, doar Louis Vuitton și Chanel fiind menționate cu declin anual, pe fondul unor condiții de piață dificile. În zona de tehnologie, analiza notează că avansurile SAP (+6%), Siemens (+68%) și Booking.com (+33%) plasează Europa înaintea Asiei și Americii de Nord la creșterea medie a valorii brandului în rândul brandurilor tech (atât B2B, cât și B2C) din Top 100. Alte repoziționări pe sectoare: modă, lux și servicii financiare Pe categorii, Zara devine cel mai valoros brand de îmbrăcăminte, depășind Nike, iar Hermes trece înaintea Louis Vuitton, devenind cel mai valoros brand de lux. În servicii financiare, analiza indică o creștere semnificativă, susținută de performanța băncilor tradiționale, precum Chase și HSBC. Kantar BrandZ realizează aceste clasamente prin combinarea datelor financiare cu cercetare de piață privind „capitalul de brand” (brand equity), adică forța mărcii în percepția consumatorilor și capacitatea ei de a susține prețuri și volume. [...]
Nokia își pune divizia Mobile Infrastructure sub o conducere nouă, recrutând din Siemens , într-o mișcare care întărește direcția operațională anunțată de grup pentru rețele „AI-native” (proiectate din start să integreze inteligența artificială) și pentru tranziția de la 5G Advanced la 6G, potrivit Mobile World Live . Emma Falck va deveni, de la 1 septembrie, președinte al unității Mobile Infrastructure și membru al echipei de conducere a Nokia. Ea va fi bazată în Espoo, Finlanda, și îi va raporta direct CEO-ului Justin Hotard, urmând să coordoneze o divizie pe care compania o descrie drept centrală pentru ambițiile sale în rețele „AI-native”, 5G Advanced și viitoarele tehnologii 6G. Ce schimbă numirea în plan operațional Falck vine de la Siemens, unde este în prezent vicepreședinte executiv pentru produse în zona „smart infrastructure buildings” și conduce managementul global de produs, dezvoltarea și operațiunile de lanț de aprovizionare. Conform aceleiași surse, ea a avut și roluri de strategie și conducere în business-uri de dispozitive conectate și automatizări. În declarația citată de publicație, Hotard leagă direct numirea de schimbarea de arhitectură a rețelelor în contextul extinderii utilizării AI: „Pe măsură ce AI se îndreaptă spre AI fizică, rețelele trebuie să devină AI-native prin design atât pentru 5G Advanced, cât și pentru 6G.” Tot el arată că unitatea Mobile Infrastructure urmărește să construiască „o afacere de infrastructură condusă de software”, bazată pe interfețe deschise, standarde și un ecosistem de parteneri, pentru a accelera inovația. Prioritățile anunțate pentru execuție și livrare Falck indică o agendă orientată către execuție și integrarea AI în procesele interne, pe fondul cererii generate de aplicațiile bazate pe inteligență artificială: Clienții au nevoie de parteneri care pot „livra cu viteză și predictibilitate” și pot transforma „foile de parcurs tehnologice în performanță în lumea reală”. Ea mai spune că intenționează să „întărească execuția”, să includă AI în procesele de dezvoltare și livrare și să aducă „următorul val de inovație” către clienți. Context: reorganizarea Nokia sub Justin Hotard Numirea vine după ce, anul trecut, Nokia a prezentat o reorganizare majoră sub Hotard, cu obiectivul de a simplifica modelul operațional și de a capta creșterea asociată așa-numitului „AI supercycle”. În noua structură, compania a trecut de la patru segmente operaționale la două și a făcut schimbări mai largi în echipa de conducere, inclusiv ieșirea din echipa de leadership a lui Tommi Uitto, președinte de lungă durată al Mobile Networks. [...]
