Știri
Știri din categoria Politică
Sindicatul angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând posibile încălcări ale obligațiilor de transparență privind întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, potrivit Mediafax. Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: respectarea registrului de transparență (RUTI) introdus prin Legea nr. 49/2025.
SAALG susține că cei doi demnitari ar fi folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat.
„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
În comunicat, SAALG face trimitere la Legea nr. 49/2025, care obligă membrii Guvernului să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte, iar cele neplanificate în termen de două zile de la desfășurare.
Sindicatul cere public să se precizeze dacă aceste obligații au fost respectate și să fie indicate înregistrările existente în RUTI.
SAALG semnalează și o „circumstanță suplimentară” legată de conducerea ADR: actualul președinte al instituției, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu, iar numirea sa la ADR ar fi fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul.
„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.
Sindicatul aduce în discuție și programul SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. În comunicat se menționează că presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall, iar SAALG cere lămuriri dacă „contactele guvernamentale cu grupuri germane private”, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau „alte interese”.
Concret, SAALG cere demisia „de onoare” a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Totodată, solicită:
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Recomandate
Președintele Nicușor Dan cere accelerarea pregătirii de apărare a României , argumentând că declarațiile lui Vladimir Putin despre pace nu sunt credibile și că Rusia își continuă ofensiva în Ucraina, potrivit Mediafax . Declarațiile au fost făcute în contextul vizitei la București a președintelui Poloniei, Karol Nawrocki , pe fondul discuțiilor despre securitatea regională, războiul din Ucraina și cooperarea militară, inclusiv în zona producției de drone. În evaluarea șefului statului, afirmațiile liderului de la Kremlin potrivit cărora războiul s-ar apropia de final trebuie privite cu scepticism, invocând precedentul în care Putin a negat intenția de a invada Ucraina. Nicușor Dan a spus că, deși poziția Ucrainei pe front ar fi mai bună în 2026 decât în anii anteriori, Rusia a continuat luptele în ultimele zile, în pofida discursului despre încetarea focului. „Despre ce a spus Vladimir Putin, cred că nu trebuie să-l luăm foarte în serios. Vă aduc aminte că el a spus, de exemplu, că nu va invada Ucraina. Totuși, avem un război în Ucraina.” Ce înseamnă „pregătire” în mesajul Cotroceniului Nicușor Dan a legat nevoia de pregătire de două direcții: evaluarea strategiilor militare ruse și consolidarea cooperării cu aliații. El a afirmat că documentele de strategie militară ale Rusiei „nu indică” o dorință reală de pace în Europa și a inclus în tablou și „războiul hibrid” (acțiuni non-militare clasice, precum presiuni și operațiuni de influență), ca argument pentru menținerea vigilenței. În acest cadru, președintele a indicat că România se pregătește: în format bilateral; în format B9; în interiorul NATO; în interiorul Uniunii Europene; prin parteneriate regionale. Cooperarea industrială: producția de drone și programul SAFE Pe componenta de cooperare militar-industrială, Nicușor Dan a spus că nu împărtășește scepticismul privind producția de drone și a invocat programul SAFE, despre care a afirmat că include o componentă dedicată parteneriatului România–Ucraina. În condițiile existenței finanțării, el s-a declarat convins că producția poate fi dezvoltată, cu mențiunea că domeniul dronelor evoluează rapid și este dificil de anticipat cum va arăta peste doi ani. În același context, președintele a descris colaborarea industrială și militară cu Polonia drept „extrem de utilă”. [...]
Sorin Grindeanu cere trimiterea urgentă la Parlament a reformelor PNRR , acuzând că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) nu a transmis până acum nicio listă de proiecte legislative necesare, potrivit Digi24 . Într-o scrisoare adresată lui Dragoș Pîslaru, ministrul Fondurilor Europene, Grindeanu – în calitate de președinte al Camerei Deputaților – susține că partidele din fosta coaliție au convenit, la consultările de la finalul lunii aprilie purtate de președintele Nicușor Dan, să sprijine adoptarea rapidă a actelor normative necesare pentru îndeplinirea reformelor, țintelor și jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Blocaj procedural: Parlamentul nu a primit proiecte, spune Grindeanu Liderul PSD afirmă că, deși MIPE este coordonatorul național pentru implementarea PNRR, nu a existat până acum o solicitare către Parlament pe această temă și nu a fost înaintată „nicio listă” cu actele normative aflate sau care ar trebui introduse în procedura parlamentară. „Subliniez că Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene este coordonator național de implementare al PNRR și nu mi-a înaintat nicio listă cu actele normative aflate în procedura parlamentară sau care s-ar impune să fie promovate în procedura parlamentară.” Grindeanu îi cere ministrului să trimită „cât mai urgent” lista proiectelor legislative care trebuie aprobate pentru a obține „un grad cât mai mare de absorbție” a fondurilor din PNRR. De ce contează Miza este una operațională și de reglementare: fără proiecte de lege sau alte acte normative trimise la timp în Parlament, reformele asumate prin PNRR riscă să rămână blocate în procedură, iar absorbția fondurilor să fie afectată. În scrisoare, Grindeanu leagă explicit calendarul legislativ de capacitatea României de a implementa reformele și de a crește absorbția banilor europeni. [...]
Liderii PSD Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut la OSIM înregistrarea numelor ca mărci , un demers care le-ar putea oferi protecție juridică și control asupra folosirii comerciale a numelui în activități precum publicitate, media sau campanii electorale, potrivit Digi24 . Cererile sunt „în așteptare”, conform datelor analizate de Profit.ro, citate de News.ro, și figurează ca fiind depuse în 28 aprilie. Solicitările vizează mărci strict „verbale”, adică fără elemente grafice (logo). Ce acoperă cererile depuse la OSIM În cazul ambilor lideri PSD, cererile se referă la 6 clase de produse și servicii. Lista menționată include, în linii mari: produse de imprimerie și papetărie; obiecte vestimentare; media; publicitate, marketing și sondaje de opinie; organizare de evenimente; consultanță politică și finanțare politică; redactare de discursuri politice; servicii juridice; organizare de campanii electorale. Procedura și costurile, pe scurt Potrivit explicațiilor OSIM prezentate în articol, „marca verbală” este o denumire sau un slogan scris cu caractere standard. Pentru depunere se achită o taxă de 51 lei și o taxă de publicare: 152 lei pentru mărci alb-negru și 508 lei pentru cele color. Cererile se publică electronic în maximum 7 zile de la acordarea datei de depozit, iar din acel moment există o perioadă de 2 luni în care pot fi depuse observații pe motive absolute de refuz. În maximum 30 de zile de la depunere trebuie plătită taxa de examinare pe fond: 559 lei pentru o clasă, în cazul unei mărci verbale individuale, plus 356 lei pentru fiecare clasă suplimentară. OSIM examinează pe fond în 6 luni de la publicare, cu condiția achitării taxelor, și decide admiterea sau respingerea. Dacă cererea este admisă, certificatul se eliberează cu plata unei taxe de 254 lei în 30 de zile de la notificare; în lipsa plății, se consideră renunțare. Ce înseamnă, practic, o marcă înregistrată Mărcile înregistrate la OSIM sunt protejate doar pe teritoriul României. Drepturile asupra mărcii pot fi transmise prin cesiune sau licență, iar protecția este valabilă 10 ani de la data depunerii cererii, cu posibilitatea de reînnoire pe perioade succesive de câte 10 ani. [...]
Marco Rubio a trecut în fața lui JD Vance în cursa internă republicană pentru 2028 , potrivit unui sondaj național citat de The Jerusalem Post , o schimbare care poate redesena din timp calculele de putere și alocarea resurselor în Partidul Republican înaintea alegerilor primare. Sondajul AtlasIntel, realizat în perioada 4–7 mai pe un eșantion de 2.069 de americani, îl plasează pe secretarul de stat Marco Rubio la 45,4% din sprijinul republicanilor, față de 29,6% pentru vicepreședintele JD Vance. Pe locul trei apare guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, cu 11,2%. Alți 10,3% dintre respondenți au spus că nu ar vota cu niciuna dintre opțiunile enumerate, listă care i-a inclus și pe Vivek Ramaswamy, Greg Abbott, Tim Scott, Brian Kemp și Donald Trump Jr. Răsturnare față de decembrie și posibile explicații Datele indică o inversare puternică față de sondajul din decembrie, când Vance conducea cu 46,7%, iar Rubio era la 22,6%. Publicația leagă creșterea lui Rubio de o perioadă de activitate diplomatică intensă: negocieri privind războiul din Ucraina, noi sancțiuni împotriva regimului cubanez și implicare în diplomația cu Iranul în contextul blocadelor din „Operation Project Freedom”. Președintele SUA, Donald Trump, a alimentat vizibilitatea tandemului, glumind la un eveniment în Rose Garden: „Cui îi place JD Vance? Cui îi place Marco Rubio? Sună ca o echipă de vis pentru mine!” Vulnerabilitate în electoratul larg Deși conduce în preferințele pentru nominalizarea republicană, Rubio are o problemă de imagine în rândul publicului general: 46% favorabilitate și 51% nefavorabilitate, potrivit acelorași date. AtlasIntel este prezentat ca fiind „cel mai precis” institut de sondare în ciclurile electorale americane din 2020 și 2024, conform evaluării menționate în material. Același sondaj: opoziție majoritară față de loviturile SUA asupra Iranului Sondajul a testat și opinii despre loviturile SUA asupra Iranului, în cadrul „ Operation Epic Fury ”, începută pe 28 februarie. Rezultatele indică: 59,2% se opun deciziei de a lansa lovituri, iar 38,9% o susțin; 67,8% cred că loviturile cresc probabilitatea unor atacuri teroriste împotriva cetățenilor americani (11,5% spun că riscul scade); 58,5% consideră că loviturile au crescut motivația Iranului de a dezvolta arme nucleare (18% cred că a scăzut; 13% că nu a avut efect). În privința capacității Iranului de a dezvolta arme nucleare, opiniile sunt împărțite: 33,8% spun că loviturile nu au avut efect, 27,6% că au „compromis semnificativ” capacitatea, 21,7% că au „compromis-o într-o oarecare măsură”, iar 8,6% cred că au „eliminat complet” capacitatea. Doar 3,7% consideră că loviturile au crescut capacitatea Iranului. Sondajul mai arată că 55,3% dintre respondenți cred că Israelul a avut „multă influență” asupra deciziei SUA de a lovi Iranul, la care se adaugă 13,9% care indică „destul de multă influență”. În oglindă, 23,9% cred că Israelul a avut „nu prea multă influență”, iar 4,8% „nicio influență”. În acest stadiu, datele sugerează că dinamica internă republicană se poate schimba rapid, iar avantajul lui Rubio vine la pachet cu o constrângere: percepția publică negativă, care poate deveni relevantă pe măsură ce competiția se mută dinspre baza de partid către electoratul general. [...]
Traian Băsescu susține că Europa va relua dialogul cu Rusia , în pofida sancțiunilor și a relațiilor diplomatice înghețate după invazia din Ucraina, potrivit news.ro . Mesajul are relevanță de politică externă și securitate: indică o posibilă repoziționare, în timp, a canalelor de negociere europene cu Moscova, indiferent de actualul blocaj. Declarația a fost făcută miercuri seară, la TVR Info, unde fostul președinte a argumentat că reluarea discuțiilor este inevitabilă „pentru că sunt aici, în Europa” și că „probabil se va găsi şi un modus vivendi” între părți. „Mai devreme sau mai târziu, Europa va relua discuţiile cu Federaţia Rusă, pentru că sunt aici, în Europa. Şi probabil se va găsi şi un modus vivendi de a ne suporta unii pe alţii.” Ce spune Băsescu despre rolul României Întrebat ce rol ar avea România într-un eventual peisaj de negocieri, Băsescu a afirmat că România „nu are un rol” în această ecuație, dar poate construi roluri punctuale în alte direcții, dacă își propune explicit acest lucru. „Nu, nu are rol. Uite, în consolidarea Flancului Estic ne-am găsit un rol. Ne mai putem găsi rol în menţinerea bunelor relaţii cu Statele Unite, ne putem duce oricând în Orientul Mijlociu (...) ne putem duce oricând în Africa. (...) România chiar ar putea, cu o condiţie, să vrea.” Context: sancțiuni și relații înghețate În prezent, zeci de state au impus sancțiuni Rusiei după declanșarea conflictului din Ucraina, iar pentru cele mai multe țări relațiile diplomatice cu Federația Rusă rămân înghețate, notează news.ro. În acest cadru, ideea reluării dialogului apare ca o proiecție politică pe termen nedefinit, fără un calendar indicat în declarațiile citate. [...]
Traian Băsescu spune că mesajul-cheie al summitului B9 este extinderea priorităților de securitate spre Arctica , un semnal politic către Washington pe fondul discuțiilor despre Groenlanda, potrivit Mediafax . Fostul președinte a comentat miercuri seara, la TVR Info, declarația finală a summitului B9 desfășurat la București, susținând că documentul nu aduce „nimic nou sub soare”, cu o excepție pe care o consideră esențială: includerea explicită a „regiunilor nordice și arctice” în linia strategică a flancului estic. În intervenția sa, Băsescu a citat din declarația adoptată de participanți: „Reuniunea de astăzi reflectă angajamentul nostru comun de a consolida cooperarea în domeniul securității și apărării pe întreg flanc estic al NATO, recunoscând linia strategică comună de la Marea Neagră la Marea Baltică și până în regiunile nordice și arctice”. Semnal politic către SUA: „Groenlanda nu-i de dat” Băsescu a interpretat această formulare ca pe un mesaj că „europenii sunt strânși în jurul zonei arctice și a nordului”, zonă pe care o descrie drept „interesul major al Statelor Unite”. În același context, a spus că europenii transmit că „Groenlanda nu-i de dat” și a legat mesajul de discuțiile despre „NATO 3.0”, afirmând că europenii ar fi dispuși să meargă în această direcție, dar „ne trebuie doar puțin timp”. Context: declarațiile lui Trump despre anexarea Groenlandei În material este menționat că președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că SUA ar trebui să anexeze Groenlanda, teritoriu autonom danez, invocând securitatea națională. Totodată, se arată că, în ianuarie, Trump a anunțat că ar fi ajuns la un „acord-cadru” privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, însă detaliile ar rămâne neclare. [...]
