Știri
Știri din categoria Politică
Sindicatul angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând posibile încălcări ale obligațiilor de transparență privind întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, potrivit Mediafax. Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: respectarea registrului de transparență (RUTI) introdus prin Legea nr. 49/2025.
SAALG susține că cei doi demnitari ar fi folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat.
„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
În comunicat, SAALG face trimitere la Legea nr. 49/2025, care obligă membrii Guvernului să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte, iar cele neplanificate în termen de două zile de la desfășurare.
Sindicatul cere public să se precizeze dacă aceste obligații au fost respectate și să fie indicate înregistrările existente în RUTI.
SAALG semnalează și o „circumstanță suplimentară” legată de conducerea ADR: actualul președinte al instituției, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu, iar numirea sa la ADR ar fi fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul.
„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.
Sindicatul aduce în discuție și programul SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. În comunicat se menționează că presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall, iar SAALG cere lămuriri dacă „contactele guvernamentale cu grupuri germane private”, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau „alte interese”.
Concret, SAALG cere demisia „de onoare” a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Totodată, solicită:
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Recomandate
Parlamentul ar putea fi chemat în sesiune extraordinară la final de iulie pentru pachetul PNRR , însă trecerea tuturor reformelor necesare nu este sigură, potrivit informațiilor publicate de Economedia , care citează surse din PSD. Miza imediată este adoptarea pachetului de măsuri necesare pentru îndeplinirea jaloanelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), pentru care parlamentarii PSD ar fi fost anunțați să fie pregătiți de o sesiune extraordinară spre finalul lunii iulie. Aceleași surse indică însă că PSD nu ar susține toate proiectele incluse în acest pachet. Reformele PNRR, sub risc politic În acest context, una dintre cele mai disputate inițiative rămâne Legea salarizării unitare , pe fondul „mizei electorale” a proiectului, potrivit sursei citate. Informația sugerează că, deși convocarea unei sesiuni extraordinare ar urmări accelerarea adoptării reformelor, consensul politic pentru întregul set de măsuri nu este garantat. Posibilă învestire a unui nou guvern, tot la final de iulie În paralel, la finalul lunii iulie ar putea avea loc și învestirea unui nou guvern, dacă va fi desemnat un premier care să poată strânge o majoritate parlamentară. Sursele citate vorbesc despre nevoia unei perioade de „una-două săptămâni de liniște” înainte ca negocierile pentru majoritate să poată avansa. În același cadru, scenariul desemnării ministrului Finanțelor, Alexandru Nazare , ca premier „nu este considerat unul realist în acest moment”, potrivit surselor. [...]
Protestul SOS România din Parlament a adus în prim-plan riscul de derapaje cu potențial de sancțiuni și costuri reputaționale pentru instituții , după ce un senator al partidului a negat existența pogromului de la Iași , în contextul discursului susținut de președintele Israelului, Isaac Herzog , în plenul reunit, potrivit HotNews . Cinci parlamentari SOS România, conduși de lidera de grup a deputaților partidului, Simona Macovei, au încercat să intre în sala de plen cu bannere, însă nu au fost lăsați; materialele le-au fost returnate după ședință. Grupul venise cu un steag palestinian și cu un banner pe care scria: „Nu există pogrom de la Iași. Există masacrul de la Iași asumat de guvernul Germaniei”. Negarea pogromului de la Iași și contestarea documentelor istorice Senatorul Dumitru Manea a susținut că atrocitățile împotriva evreilor din Iași, din 27–30 iunie 1941, ar fi fost comise „exclusiv” de trupele germane aflate atunci în oraș. El a afirmat că „masacrele au fost numite pogrom” și a invocat faptul că în gropile comune ar fi fost găsite „doar” 245 de victime. Întrebat de un jurnalist despre documentele istorice care indică peste 13.000 de victime și despre implicarea autorităților române, cu concursul unei părți a populației civile, Manea a răspuns că „nu a fost niciun pogrom la Iași” și a spus că nu ar exista „responsabilitate”, invocând recunoașteri ale Germaniei privind participarea unor militari germani la asasinatele din 1941. De asemenea, a respins documentele istorice, susținând că ar trebui să aibă caracter de probă judiciară. Potrivit raportului Comisiei Internaționale pentru Studierea Holocaustului în România, în timpul pogromului de la Iași din 1941 au fost uciși 14.850 de evrei. Discursul lui Isaac Herzog: cooperare strategică și standarde anti-antisemitism În discursul din Parlament, Isaac Herzog a vorbit despre rolul României și Israelului în „consolidarea securității reciproce” și a descris relația bilaterală drept „un pilon strategic al stabilității și cooperării”, conform relatării care citează Agerpres. Herzog a mai spus că România a devenit un „model” în comemorarea Holocaustului, asumarea responsabilității istorice și educația privind această tragedie, menționând eforturile de combatere a antisemitismului, a discursului instigator la ură și a xenofobiei, precum și adoptarea definiției de lucru a antisemitismului propuse de IHRA (Alianța Internațională pentru Memoria Holocaustului). Context: vizita oficială a lui Herzog în România a fost prezentată anterior de HotNews . [...]
Alice Weidel, copreședinta AfD, cere reluarea importurilor de petrol și gaze din Rusia pentru a reduce costurile energiei și a susține economia Germaniei , potrivit Reuters . Declarațiile vin în contextul în care partidul de extremă dreapta conduce în sondaje înaintea alegerilor regionale din septembrie din Saxonia-Anhalt și Mecklenburg‑Vorpommern, pe care Weidel le descrie drept pași spre cancelarie. Weidel susține că „energia ieftină din Rusia” a fost un element-cheie al succesului „Made in Germany” și că pierderea acesteia ar fi împins economia înapoi „cu ani”, ar fi dus la pierderea a „sute de mii de locuri de muncă” și ar fi crescut dependența de Statele Unite, care ar vinde energie „la prețuri mult mai mari”. Miza economică: energia, industria și presiunea pe locurile de muncă Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Rusia furniza peste o treime din importurile de țiței ale Germaniei și mai mult de jumătate din gazul natural, notează Reuters. Germania a fost lovită și de oprirea conductei submarine Nord Stream , afectată de explozii în septembrie 2022, iar industria a rămas sub presiune după creșterea costurilor energetice. În acest context, Reuters amintește că Volkswagen ia în calcul reducerea a până la 100.000 de locuri de muncă, un exemplu al tensiunilor din economie pe care AfD încearcă să le capitalizeze politic. Alegerile din est și riscul de fractură politică pe linia sancțiunilor Weidel a spus că alegerile din Saxonia‑Anhalt și Mecklenburg‑Vorpommern sunt „repere decisive” și că vede AfD „în cancelarie” fie la următoarele alegeri naționale, fie la cele de după (următoarele alegeri sunt programate până în 2029). O eventuală preluare a conducerii în aceste landuri ar putea aduce o contestare mai directă a politicilor Berlinului, inclusiv pe migrație, și ar putea tensiona modelul german de guvernare bazat pe compromis și comitete, potrivit aceleiași surse. Pentru partidele mainstream, inclusiv creștin-democrații cancelarului Friedrich Merz, care au exclus cooperarea cu AfD, o victorie în Saxonia‑Anhalt ar lovi în „cordonul sanitar” politic construit pentru a ține AfD departe de putere, mai scrie Reuters. Nord Stream, Gazprom și semnale de repoziționare Declarațiile lui Weidel vin după o vizită în Rusia a deputatului AfD Markus Frohnmaier, care s-a întâlnit cu Alexei Miller, șeful Gazprom, și a cerut redeschiderea Nord Stream. Frohnmaier a afirmat că ar înțelege că investitori americani analizează redeschiderea rutei Nord Stream către Germania, ceea ce ar putea implica plata unei taxe pentru acces la gazul rusesc. Tot Frohnmaier a spus că Miller i-ar fi indicat un interval de trei luni pentru reluarea livrărilor de gaz, dacă s-ar decide repornirea. Un deputat creștin-democrat, Roderich Kiesewetter, a criticat poziționarea pro-rusă a AfD, spunând că aceasta distorsionează dezbaterea publică, potrivit Reuters. Weidel a respins acuzațiile de extremism, deși AfD a fost clasificată anul trecut de serviciul german de informații interne, și a susținut că partidul nu ar „întoarce totul pe dos” dacă ar ajunge la putere. Ce urmează Următorul test politic sunt alegerile regionale din septembrie din Saxonia‑Anhalt și Mecklenburg‑Vorpommern, unde AfD conduce în sondaje, potrivit Reuters. Rezultatul va indica cât de mult poate cântări tema energiei – inclusiv perspectiva revenirii la resurse rusești – în reconfigurarea politicii germane și, implicit, a poziționării Berlinului în arhitectura de sancțiuni și sprijin pentru Ucraina. [...]
Sondajele indică o schimbare majoră de putere în Ungaria , cu Partidul Tisza creditat cu o majoritate de peste două treimi în rândul alegătorilor deciși, în timp ce FIDESZ-KDNP coboară la un nivel minoritar, potrivit datelor prezentate de G4Media . Miza politică și economică este că o astfel de diferență ar consolida capacitatea guvernării de a trece rapid politici publice și bugete, reducând spațiul de negociere parlamentară. Datele provin dintr-un sondaj realizat de Institutul IDEA în perioada 12–17 iunie, prin chestionare online, trimis și publicației maghiare „Népszava”, informație preluată de Agenția de presă Rador. În rândul alegătorilor deciși (cei care spun că merg sigur la vot și au o opțiune), Tisza ar fi la 68%, FIDESZ-KDNP la 24%, iar Mișcarea Patria Noastră la 5%. Ce ar însemna o majoritate de două treimi Un scor de peste două treimi sugerează o guvernare cu marjă largă de manevră legislativă, cu potențial de a impune mai ușor agenda politică. În același timp, prăbușirea sprijinului pentru FIDESZ-KDNP la „doar un sfert” dintre alegătorii deciși indică o repoziționare rapidă a electoratului, cu efecte directe asupra stabilității și predictibilității scenei politice. Diferențe între alegătorii deciși și populația adultă Sondajul indică rezultate diferite când măsurarea se face în rândul populației adulte generale: Tisza ar fi la 60%, iar FIDESZ-KDNP la 21%. Chiar și în acest scenariu, ar rezulta un parlament „tripartit”, cu Mișcarea Patria Noastră la pragul de 5% necesar pentru a forma grup parlamentar, atât în eșantionul general, cât și în rândul alegătorilor deciși. De ce se mișcă rapid opțiunile de vot Institutul IDEA notează că numărul celor cu opțiuni politice incerte a continuat să scadă. Procentul celor care au răspuns „nu știu/nu răspund” s-a redus cu 3 puncte procentuale din mai până în iunie, ajungând la 11%, iar „simpatizanții nou-apăruți” s-ar fi distribuit între actorii politici în funcție de raportul de forțe existent. În același timp, potrivit sondajului, primele săptămâni ale guvernării Tisza nu și-ar fi dezamăgit susținătorii, iar dacă alegerile ar fi fost reluate în iunie, partidele aflate la guvernare ar fi putut obține o victorie și mai dominantă decât în primăvară. [...]
Un grup de 50 de eurodeputați cere declanșarea unei anchete etice la FIFA , după ce președintele federației, Gianni Infantino , a introdus un „Premiu FIFA pentru Pace” și i l-a acordat inaugural președintelui SUA, Donald Trump, pe fondul acuzațiilor că a încălcat regulile interne de neutralitate politică, potrivit Politico . Demersul este formulat într-o scrisoare obținută de publicație, în care europarlamentarii își exprimă sprijinul pentru o plângere depusă de ONG-ul pentru drepturile omului FairSquare. Aceasta solicită comitetului de etică al FIFA să analizeze „deciziile de a introduce un premiu anual FIFA pentru Pace și apoi de a acorda premiul președintelui Trump”. Miza, din perspectiva eurodeputaților, este una de guvernanță și conformitate internă: ei susțin că declarațiile publice ale lui Infantino în favoarea lui Trump ar încălca statutul FIFA, care prevede că „FIFA rămâne neutră în chestiuni de politică și religie”. Inițiatorul scrisorii, eurodeputatul Renew Barry Andrews, argumentează că gestul afectează credibilitatea organizației și a competiției, într-un moment de vizibilitate maximă pentru FIFA. „Cupa Mondială ar trebui să unească lumea. Când președintele FIFA Infantino favorizează un președinte în detrimentul altuia, asta aduce FIFA și întregul turneu în discredit”, a spus Andrews. Cronologia și acuzațiile: premiu creat fără informarea Consiliului FIFA Trump a primit premiul pe 5 decembrie 2025, iar plângerea FairSquare a fost depusă trei zile mai târziu. Potrivit relatării, Infantino nu ar fi informat Consiliul FIFA înainte de a crea premiul, iar criticii au interpretat acordarea distincției drept o încercare de a-și câștiga bunăvoința președintelui american. Scrisoarea eurodeputaților cere comitetului de etică să investigheze acordarea premiului și să se asigure că este respectată „procedura corespunzătoare”, conform lui Andrews. Răspunsul FIFA: confirmare de primire, fără reacție pe fond FIFA a confirmat că a primit plângerea în decembrie, dar nu a răspuns încă scrisorii eurodeputaților. De asemenea, federația nu a răspuns imediat solicitării de comentarii transmise de Politico. Contextul politic nu este nou: europarlamentari criticaseră anterior FIFA și pentru decizia de a acorda Cupa Mondială din 2034 Arabiei Saudite, invocând preocupări legate de drepturile omului, acuzații respinse ulterior de un oficial FIFA. [...]
Andy Burnham promite o combinație de descentralizare și disciplină fiscală care ar putea schimba modul în care sunt finanțate și livrate serviciile publice în Regatul Unit , dacă va ajunge prim-ministru, potrivit Al Jazeera . Mesajul vizează explicit reechilibrarea puterii economice dinspre Londra și sudul Angliei către regiuni, într-un moment în care piețele sunt sensibile la orice semnal privind împrumuturile și cheltuielile statului. Într-un discurs susținut luni la Manchester, oraș unde a fost primar timp de nouă ani, Burnham a spus că vrea „cea mai mare rebalansare a puterii” prin acordarea unei autonomii mai mari regiunilor. În același timp, a promis disciplină fiscală și reducerea „facturii” în creștere a cheltuielilor cu asistența socială, după ce a încercat deja să liniștească piețele prin angajamentul de a respecta limitele actuale de împrumut ale guvernului. „Creșterea nu poate fi ordonată de sus în jos. În schimb, poate fi doar cultivată de jos în sus.” Ce înseamnă „devoluție” în agenda lui Burnham Burnham își leagă agenda de creștere economică de capacitatea administrațiilor locale de a livra proiecte și servicii de bază, argumentând că fără resurse și autonomie reală nu pot fi împinse înainte proiecte mari de regenerare urbană. „Dacă autoritățile locale nu pot repara gropile, ce șanse au să promoveze scheme majore de regenerare ca să pornească creșterea?” El a prezentat și un plan pe 10 ani pentru „creștere bună în fiecare cod poștal”, pe fondul concentrării bogăției și puterii în Londra și sudul Angliei. Calendar politic și constrângeri economice Burnham a câștigat un scrutin parțial pe 18 iunie pentru a reveni în Parlament și a fost învestit pe 22 iunie, în aceeași zi în care Keir Starmer a anunțat că va demisiona imediat ce este ales un succesor. Burnham este, până acum, singurul candidat în competiția pentru conducerea Partidului Laburist ; dacă nu apare un contracandidat, ar urma să devină prim-ministru până la 20 iulie. Chiar dacă este considerat mai carismatic decât Starmer, Burnham ar urma să se confrunte cu aceleași probleme: o economie lentă, servicii publice degradate și presiuni legate de costul vieții. În plus, va fi limitat de platforma cu care laburiștii au câștigat alegerile din 2024, inclusiv angajamentul de a nu crește taxele pentru „oamenii muncii”. Separat, Marea Britanie este sub presiune, ca și alte state NATO, să crească semnificativ cheltuielile de apărare, pe fondul unei Rusii mai agresive și al unei SUA mai puțin previzibile. Planul de investiții în apărare este așteptat înaintea summitului NATO din Turcia, programat pe 7-8 iulie, iar succesorul lui Starmer ar urma să respecte angajamentele din acest plan. Critici privind lipsa de întrebări și răspunsuri Burnham a fost criticat pentru că nu a acceptat întrebări după discurs, inclusiv de liderul opoziției, Kemi Badenoch (Partidul Conservator), care a susținut că acesta nu ar avea „un plan” dincolo de a cere primarilor să rezolve problemele. Miza imediată pentru mediul economic rămâne dacă promisiunea de descentralizare poate fi împăcată cu disciplina bugetară și cu limitele de împrumut deja asumate, fără a amplifica presiunile asupra serviciilor publice și fără a destabiliza așteptările piețelor. [...]
