Știri
Știri din categoria Politică

Sindicatul angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului cere demiterea vicepremierului Oana Gheorghiu și a ministrului Economiei, Irineu Darău, invocând posibile încălcări ale obligațiilor de transparență privind întâlniri și corespondență instituțională cu grupul german Schwarz, potrivit Mediafax. Miza, dincolo de disputa politică, este una de reglementare: respectarea registrului de transparență (RUTI) introdus prin Legea nr. 49/2025.
SAALG susține că cei doi demnitari ar fi folosit autoritatea funcției pentru a deschide „culoare instituționale” unui operator privat. Contactele cu grupul Schwarz/Schwarz Digits ar fi vizat instituții ale statului, inclusiv Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) și Serviciul de Telecomunicații Speciale (STS), iar explicațiile oficiale – că demersul a fost „exploratoriu” – sunt considerate insuficiente de sindicat.
„Guvernul României nu este agenție de business development. Vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, se arată în comunicatul SAALG.
În comunicat, SAALG face trimitere la Legea nr. 49/2025, care obligă membrii Guvernului să înregistreze în RUTI toate întâlnirile cu persoane terțe. Întâlnirile planificate trebuie publicate cu cel puțin două zile înainte, iar cele neplanificate în termen de două zile de la desfășurare.
Sindicatul cere public să se precizeze dacă aceste obligații au fost respectate și să fie indicate înregistrările existente în RUTI.
SAALG semnalează și o „circumstanță suplimentară” legată de conducerea ADR: actualul președinte al instituției, Aurel-Cătălin Giulescu, a fost anterior consilier de stat în aparatul vicepremierului Gheorghiu, iar numirea sa la ADR ar fi fost asumată de ministrul Darău împreună cu vicepremierul.
„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.
Sindicatul aduce în discuție și programul SAFE, prin care România accesează peste 16,6 miliarde de euro din Instrumentul european pentru securitate. În comunicat se menționează că presa a relatat că șase din cele 15 contracte ar merge către grupul german Rheinmetall, iar SAALG cere lămuriri dacă „contactele guvernamentale cu grupuri germane private”, e-mailurile către instituții românești și programele de miliarde vizează interesul României sau „alte interese”.
Concret, SAALG cere demisia „de onoare” a celor doi demnitari sau, în lipsa acesteia, demiterea lor de către premierul interimar. Totodată, solicită:
„Dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul este devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice”, a declarat Noni-Emil Iordache, președintele SAALG.
Recomandate

PNL încearcă să limiteze riscul financiar al datoriilor acumulate în campaniile din 2024 , inclusiv prin reeșalonări și posibile acțiuni în instanță împotriva celor care au semnat contracte considerate „păguboase”, potrivit Digi24 . Oana Gheorghiu , președintă PNL Sector 4, spune că datoria este de aproximativ 20 de milioane de euro și că o parte importantă din sumă ar proveni din penalități contractuale. Gheorghiu a explicat că, din perspectiva conducerii actuale, problema nu este doar nivelul cheltuielilor electorale, ci mai ales clauzele de penalizare acceptate în contracte. Ea a indicat existența unor penalități de 1% pe zi, care ar fi dus la majorări rapide ale sumelor datorate. „Este o datorie de aproximativ 20 de milioane de euro. E nevoie de o reeșalonare și e nevoie de găsirea unei soluții. (...) dar ele nu sunt sumele cheltuite, ci sunt penalități. Au fost semnate niște contracte cu penalități de 1% pe zi (...)” De unde vin datoriile și de ce ajunge presiunea la centru Potrivit declarațiilor sale, contractele ar fi fost încheiate cu firme care au furnizat materiale publicitare pentru partid și filiale. Unele organizații județene ar fi contractat servicii la nivel local, însă, în condițiile în care nu își pot plăti obligațiile, executările ar ajunge la sediul central. În acest context, în ședințele interne s-ar fi discutat ca filialele să își rezolve problemele „în zece zile”, tocmai pentru că respectivele contracte ar fi fost semnate la nivel local, inclusiv cu penalități similare. Ce măsuri sunt luate și cine poate fi tras la răspundere Gheorghiu a spus că este nevoie de o reeșalonare a sumelor și de identificarea unei soluții de plată. În paralel, conducerea PNL ar analiza inclusiv acțiuni în instanță împotriva unor membri ai fostei conduceri, pe fondul datoriilor acumulate în perioada în care partidul era condus de Nicolae Ciucă . Întrebată despre semnăturile de pe contracte, inclusiv dacă fostul secretar general Lucian Bode ar fi semnat, Gheorghiu a precizat că nu a văzut documentele și că subiectul nu a fost discutat în ședința partidului. „Am să fiu foarte sinceră. Chiar nu știu. Nu am văzut contractele, nu știu. Și în ședința pe care am avut-o nu s-a discutat.” Tensiuni interne pe fondul crizei financiare În același context, Gheorghiu a vorbit și despre o grupare din PNL formată din Hubert Thuma, Nicoleta Pauliuc, Alina Gorghiu și Toma Petcu, pe care a descris-o ca fiind minoritară, dar „foarte vocală”, inclusiv prin intervenții în ședințele interne. Pe fondul presiunii financiare, unele filiale ar risca să piardă dreptul de vot în Biroul Politic Național dacă nu își rezolvă situația, conform informațiilor prezentate de Digi24. [...]

Oana Gheorghiu susține că Marian Neacșu a avut o influență decisivă în deciziile guvernamentale , descriindu-l drept un vicepremier cu „foarte multă putere” prin controlul procedurilor și al mecanismelor administrative, potrivit Digi24 . Miza politică a declarațiilor este una de funcționare a Executivului: cine setează, în practică, ritmul și filtrul deciziilor, dincolo de rolul formal al premierului. Fost vicepremier în Guvernul Bolojan, Gheorghiu a vorbit la emisiunea „În fața ta ” despre rolul lui Marian Neacșu atât în fostul Executiv, cât și în actualul Guvern condus de Luca Niculescu . Ea afirmă că influența lui Neacșu derivă din „memoria instituțională” și din cunoașterea detaliată a procedurilor administrative, ceea ce i-ar permite să accelereze sau să blocheze inițiative. „Dacă zicea că nu se poate, nu se putea”: influență prin proceduri În relatarea Oanei Gheorghiu, Neacșu era perceput drept un reper intern, în special pentru miniștrii PSD, care s-ar fi consultat cu el înainte de a avansa propuneri. Fosta vicepremier descrie un mecanism informal de validare a deciziilor, în care poziția lui Neacșu cântărea decisiv. „Informal se știa că, dacă domnul Neacșu zice că se întâmplă ceva, se va întâmpla. Dacă domnul Neacșu zicea că nu se poate, nu se putea.” Gheorghiu mai spune că Neacșu participa la discuțiile privind deciziile importante și era ascultat mai ales pe subiecte de procedură și administrație. Ce înseamnă pentru actualul Executiv Întrebată dacă Guvernul este condus de premierul Luca Niculescu sau de Marian Neacșu, Gheorghiu a indicat că șeful Executivului este Niculescu, dar a insistat asupra influenței vicepremierului. În această cheie, declarațiile sugerează o dependență operațională de un actor cu experiență administrativă, într-un context în care schimbările politice aduc frecvent rotații de conducere în instituții. Unele detalii despre modul concret în care această influență s-ar fi tradus în decizii nu sunt dezvoltate în materialul citat, iar afirmațiile rămân la nivel de evaluare și descriere din interior, bazată pe experiența fostului vicepremier. [...]

Oana Gheorghiu îl împinge pe Ilie Bolojan spre prezidențiale pe argumentul „onestității” și susține că o candidatură a liderului PNL ar putea schimba logica electorală bazată pe promisiuni, potrivit Digi24 . Fostul vicepremier a declarat, în emisiunea „În fața ta”, că Ilie Bolojan „ar trebui” să candideze la următoarele alegeri prezidențiale și că ar avea „șanse foarte mari” să câștige. Gheorghiu a precizat însă că nu știe dacă Bolojan își dorește efectiv o astfel de candidatură. Argumentul central: „a spus oamenilor exact ce se poate și ce nu se poate” În intervenția sa, Oana Gheorghiu a legat potențialul electoral al lui Bolojan de un profil pe care îl descrie drept neobișnuit în politica românească: asumarea unor măsuri nepopulare și comunicarea directă a limitelor bugetare și administrative. „Indiferent cum se uită oamenii la Ilie Bolojan, că a mărit TVA-ul, că a mărit taxele, este însă, cred, primul politician la acest nivel care le-a vorbit oamenilor onest, care nu i-a mințit, care nu le-a vândut gogoși.” Ea a reluat ideea și în contextul alegerilor prezidențiale din 2029, susținând că România ar avea nevoie de politicieni care pot câștiga alegeri „spunându-le românilor adevărul”, inclusiv pentru a reduce tentația de a „cheltui bani aiurea” în scop electoral. Ce urmează Materialul Digi24 notează că interviul integral poate fi urmărit sâmbătă, de la ora 14:00, la Digi24. În informațiile publicate nu apare o reacție a lui Ilie Bolojan privind o eventuală candidatură. [...]

Anturajul lui Emmanuel Macron avertizează că o eventuală oprire a sprijinului pentru Ucraina ar putea izola Franța în Europa , pe fondul poziției anunțate de Marine Le Pen privind ajutorul acordat Kievului, potrivit Agerpres . Mesajul, transmis în contextul în care Le Pen este prezentată drept favorită pentru alegerile prezidențiale din 2027, leagă direct politica față de Ucraina de securitatea europeană. O sursă din anturajul președintelui francez a susținut că, dacă Le Pen „a dorit să se pună capăt sprijinului pentru Ucraina” și ar fi aleasă, „ea ne va izola în Europa”. În aceeași intervenție, apropiații lui Macron au argumentat că „pacea în Ucraina este o condiție pentru securitatea noastră”, indicând că Parisul vede sprijinul pentru Kiev ca parte a arhitecturii de securitate a Europei, nu doar ca un dosar de politică externă. Ce a spus Macron și care este miza politică Macron a transmis sâmbătă seară, într-un mesaj pe platforma X, că „cei care vor să raționalizeze mijloacele pentru Ucraina vor să o oblige la o pace injustă”, avertizând asupra riscului unei „vulnerabilizări durabile” a întregii Europe. Președintele francez nu a numit-o explicit pe Marine Le Pen, însă, potrivit materialului, aluzia este considerată evidentă. Contextul acestei confruntări de poziționare este anunțul Marinei Le Pen că, dacă va deveni președinte, va pune capăt ajutorului financiar al Franței pentru Ucraina după cel mult șase luni. [...]

Disputa despre raportul privind anularea alegerilor riscă să prelungească incertitudinea instituțională , după ce Traian Băsescu a pus sub semnul întrebării existența informațiilor care ar sta la baza documentului promis de președintele Nicușor Dan, potrivit Digi24 . Fostul președinte a susținut că, dacă serviciile de informații ar fi avut dovezi relevante, acestea ar fi ajuns deja la șeful statului. Într-o intervenție citată de romaniatv.net, Băsescu a afirmat că „problema raportului cu alegerile anulate” este una care „nu mai suportă să stea nelămurită”. Ce contestă Traian Băsescu și ce ar fi trebuit făcut, în opinia lui Băsescu spune că președintele Nicușor Dan „nici nu ar avea atribuții” să realizeze un astfel de raport, deși l-a promis încă din campania electorală. El a criticat ideea anulării alegerilor „fără un temei explicat” și a pus sub semnul întrebării existența datelor invocate. „Dacă Serviciile aveau informaţia, o puneau de mult pe masa preşedintelui. Eu sunt convins că nu o au şi nu îşi poate asuma nimeni o minciună.” Totodată, fostul șef al statului a indicat o procedură pe care o consideră adecvată: raportul ar fi trebuit prezentat în Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT), clasificat „strict secret” și înaintat procurorului general. Poziția lui Nicușor Dan: nereguli financiare și „ război hibrid ” atribuit Rusiei Președintele Nicușor Dan a declarat, marți, că „tabloul general este mult mai amplu” și a vorbit despre existența unui „război hibrid” dus de Rusia în România și în Europa, cu exemple de sabotaje, atacuri cibernetice și campanii de dezinformare. El a spus că își dorește ca, atunci când raportul va fi finalizat, acest tablou să fie prezentat public. În ceea ce privește anularea alegerilor, Nicușor Dan a rezumat motivul principal invocat: o „neregulă evidentă financiară”, în care „un candidat a anunțat zero cheltuieli de campanie”, deși ar exista „dovezi evidente” privind cheltuirea unor „sume consistente”. Potrivit președintelui, investigațiile sunt „în curs”, inclusiv pe traseul banilor, însă „dovada că au fost sume consistente există”. Referitor la ingerințele Rusiei, Nicușor Dan a amintit că procurorul general ar fi prezentat, „în urmă cu un an”, informații care indicau existența influenței ruse. De ce contează: presiune pe clarificarea bazei legale și a responsabilităților Miza imediată este una de funcționare instituțională: raportul promis rămâne un punct de tensiune publică, iar schimbul de acuzații și interpretări ridică întrebări despre cine are competența de a produce și valida un astfel de document și în ce cadru ar trebui prezentate informațiile sensibile. În lipsa raportului, tema anulării alegerilor rămâne deschisă, iar explicațiile oficiale se sprijină, deocamdată, pe declarații și pe investigații aflate „în curs”, așa cum le descrie președintele. [...]

Disputa din PSD pe efectele fiscale ale Guvernului Bolojan se adâncește , după ce primarul Sectorului 3, Robert Negoiță , a respins public teza liderului partidului, Sorin Grindeanu, potrivit căreia majorările de taxe ar fi „sărăcit” românii, relatează Digi24 . Miza politică este una cu impact economic: cum își asumă PSD costurile sociale ale reformelor fiscale și cine controlează narațiunea despre nivelul de trai. Negoiță a fost întrebat, la emisiunea „În fața ta” de la Digi24, dacă se consideră mai sărac după majorările de taxe. Răspunsul a fost negativ, iar edilul a argumentat că majorarea TVA nu echivalează automat cu „sărăcirea” populației. „Nu. O reformă înseamnă și suferință. Cu toții plătim TVA-ul. Dumneavoastră nu plătiți TVA-ul de 21% acolo unde era 19% și, în anumite situații, era chiar 9% sau chiar 5%? Acum îl plătim cu toții 21%. Asta nu înseamnă că ne-a sărăcit”, a declarat Robert Negoiță. Ulterior, Negoiță a insistat asupra formulării, spunând că folosește termenii cu precizie și că, în cazul său, nu se poate vorbi despre „sărăcire”. „Am proprietatea termenilor, știu ce înseamnă a sărăci. Doamne ajută! Nu e cazul, nu”, a mai spus primarul Sectorului 3. Contextul: acuzațiile lui Grindeanu despre „austeritate” și criză Poziția lui Negoiță vine după ce Sorin Grindeanu l-a acuzat pe Ilie Bolojan că ar fi „sacrificat economia” și ar fi „adâncit criza”, susținând că măsurile de austeritate ar fi transferat costurile către populație și companii. „A sărăcit românii, dar n-a salvat bugetul. Doar a sacrificat economia şi a adâncit criza”, a afirmat Grindeanu, conform aceleiași surse. Grindeanu a invocat și o serie de repere despre situația bugetară, între care „peste 30 de miliarde de lei” în facturi neachitate și faptul că România ar avea „cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeană”, cu trimiteri la INS, BNR, Eurostat și Comisia Europeană. Replica lui Bolojan: deficitul și evaluările agențiilor de rating În materialul Digi24 este redată și reacția lui Ilie Bolojan, care îl acuză pe Grindeanu că ar confunda „deficitul de etapă” cu deficitul de la finalul anului și că și-ar „fabrica scuze pentru un eșec”. Bolojan invocă estimările agențiilor de rating pentru deficitele totale ale României în 2026: Moody’s – 5,8% din PIB Fitch – 5,9% Standard & Poor’s – 6,2% De ce contează Schimbul de replici arată o fractură de mesaj în interiorul PSD pe tema costurilor reformelor fiscale (în special TVA) și a modului în care acestea sunt traduse politic în „nivel de trai”. Pentru mediul economic, disputa este relevantă deoarece semnalează presiune politică pe direcția politicilor bugetare și pe interpretarea publică a indicatorilor de deficit, într-un moment în care credibilitatea fiscală este strâns legată de evaluările agențiilor de rating. [...]