Știri
Știri din categoria Companii
Samsung Electronics și SK Hynix își cresc investițiile în fabricile din China pentru a accelera livrările într-o piață de memorii tot mai strânsă, alimentată de cererea pentru calcul destinat inteligenței artificiale, relatează South China Morning Post. Mișcarea arată că, în pofida restricțiilor impuse de SUA, China rămâne un nod important în producția globală de semiconductori.
Potrivit raportului anual depus la autoritatea de supraveghere financiară din Coreea de Sud (Financial Supervisory Service) la 10 martie, Samsung Electronics a investit în 2025 circa 465,4 miliarde won (308,8 milioane dolari) în uzina de cipuri din Xi’an, cu 67,5% mai mult față de anul anterior.
Consemnează, de asemenea, raportul anual SK Hynix din 17 martie că producătorul a majorat cheltuielile în China: 581,1 miliarde won în fabrica din Wuxi (plus 102% față de anul anterior) și 440,6 miliarde won în unitatea din Dalian (plus 52% față de 2024).
În acest context, Lee Byung-chul, cercetător asociat la Sejong Institute și fost vicepreședinte executiv Samsung Electronics, a explicat că optimizarea operațiunilor în bazele de producție existente din China permite o reacție mult mai rapidă a ofertei, deoarece construirea unor fabrici noi durează, de regulă, între trei și cinci ani.
Datele din articol indică și ponderea acestor unități în producția celor două grupuri:
În cazul Samsung, investițiile în Xi’an au fost ridicate în 2019 (698,4 miliarde won), apoi au fost întrerupte între 2020 și 2023, înainte de a fi reluate în 2024 la 277,8 miliarde won, notează agenția locală Seoul Economic Daily, citată de SCMP. La SK Hynix, compania nu a făcut investiții în Wuxi și Dalian în 2023, dar a crescut cheltuielile în ultimii doi ani, pe fondul presiunii de a mări oferta de memorii pentru aplicații de inteligență artificială.
Recomandate
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
SK Hynix își reorientează capacitatea către DDR5, pentru a profita de marjele mai bune din „DRAM-ul cu scop general”, pe fondul unor penurii mai severe decât în zona HBM , potrivit Wccftech . Mișcarea vine după ce memoria HBM (High-Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă, folosită intens în acceleratoare AI) a adus venituri record, dar compania vede acum o oportunitate mai rentabilă în segmentul DDR5. Publicația notează, citând un material din Chosun Biz, că HBM ar reprezenta circa 40% din veniturile totale ale SK Hynix, ceea ce i-ar permite să „tempereze” extinderea pentru generația a șasea (HBM4) și să aloce resurse către DDR5 și alte produse de masă, unde oferta este tensionată. De ce contează: marje și penurii în DDR5, nu o „cursă” pentru HBM4 Conform aceleiași surse, SK Hynix ar urma să întârzie conversia unor linii de producție HBM3E către HBM4, pe fondul percepției din industrie că nu există încă o nevoie de accelerare a tranziției către HBM4 și HBM4E. În schimb, compania ar urmări să capteze profit suplimentar din „general-purpose DRAM” (DRAM cu utilizare generală), unde penuriile sunt descrise ca fiind mai severe decât în segmentul HBM. Wccftech mai indică faptul că, în prezent, segmentul de DRAM cu scop general ar avea marje operaționale mai ridicate decât HBM, iar estimările din industrie ar vedea aceste marje ajungând la un nivel de până la de două ori mai mare până la finalul anului. Ce se poate schimba în piață: disponibilitate ceva mai bună, nu neapărat prețuri mai mici Reorientarea către DDR5 nu ar însemna automat ieftiniri, susține publicația, dar ar putea îmbunătăți ușor disponibilitatea memoriei RAM în piețele OEM/ODM (producători care integrează componente în sisteme proprii) și în zona de servere. În paralel, SK Hynix ar rămâne un jucător puternic pe HBM, inclusiv în contextul în care HBM4 este prezentat ca produs-cheie pentru viitoarele cipuri AI, iar compania este menționată drept furnizor principal pentru platforma Rubin a NVIDIA (informație atribuită materialului citat de Wccftech din Chosun Biz). Context: producătorii au mutat capacitatea spre HBM, iar DDR5 a rămas „strâns” Wccftech plasează decizia într-un trend mai larg: cererea din zona AI a împins marii producători de DRAM (Samsung, Micron și SK Hynix) să prioritizeze HBM, în detrimentul DDR5 și al altor memorii „de volum”. Acum, după consolidarea poziției în HBM, industria ar începe să revină către DRAM-ul cu utilizare generală, inclusiv DDR5 și LPDDR5X (memorie mobilă de generație nouă). Sursa secundară menționată de Wccftech: Chosun Biz . [...]
Pachetele de compensații ale CEO-ilor din SUA au urcat cu 5,9% în 2025, până la 17,7 milioane de dolari (aprox. 80,6 milioane lei), ceea ce împinge și mai mult diferența față de salariile angajaților și față de veniturile din România, potrivit Newsweek . Creșterea este pusă pe seama recompensării performanței (profituri și randamente pentru acționari) și a stimulentelor pentru păstrarea directorilor în funcție, într-un context în care companiile încearcă să mențină ritmul de creștere și în anii următori. Diferența față de angajați: „200 de ani” pentru un an de CEO La jumătate dintre companiile incluse într-un sondaj realizat de AP , unui angajat aflat la mijlocul grilei salariale i-ar trebui 200 de ani pentru a câștiga cât a câștigat CEO-ul într-un singur an, față de 192 de ani în sondajul anterior. Datele indică o adâncire a decalajului, nu o stabilizare. Vârfurile: 821 milioane dolari la Welltower, 205 milioane dolari la Broadcom În topul veniturilor apare CEO-ul Welltower Inc., Shankh S. Mitra, cu 821 milioane de dolari (aprox. 3,74 miliarde lei) pe an, sumă care, potrivit articolului, nu este „salariu net”, ci este formată în proporție de 99% din acțiuni. Pe locurile următoare, la mare distanță, este menționat Hock E. Tan (Broadcom), cu 205 milioane de dolari (aprox. 935 milioane lei), descris în principal ca pachet de compensații. Newsweek notează că astfel de sume reflectă stimulente legate de performanța pe termen lung și de expansiunea în zona de inteligență artificială. Comparația cu veniturile obișnuite din SUA și cu România Pentru „americanul de rând”, Newsweek indică: venit median anual pe gospodărie: aproximativ 86.000–88.500 dolari (aprox. 392.000–404.000 lei); venit mediu individual anual (normă întreagă): aproximativ 62.000–66.600 dolari (aprox. 283.000–304.000 lei). Articolul argumentează că astfel de valori sunt mai relevante decât media brută, deoarece nu sunt „distorsionate” de veniturile foarte mari ale celor mai bogați. În România, Newsweek folosește ca reper un venit mediu net de 5.843 lei pe lună, adică 70.000 lei pe an (aprox. 15.215 dolari), pe care îl compară cu veniturile din SUA și cu pachetele de compensații ale CEO-ilor menționați. [...]
Demararea lucrărilor la un nou magazin Dedeman în Constanța, pe un teren cumpărat cu 10,6–12 milioane euro, aduce și un McDrive în incintă , într-un proiect care deschide un nou front de competiție locală și intră deja în zona de consultare publică pe tema acceselor rutiere, potrivit Profit . Investiția este pe bulevardul I.C. Brătianu din municipiul Constanța, în Zona Industrială Palas, pe fosta platformă a Prefabricate Dobrogea SRL (fabrică de produse din beton pentru construcții), conform Focus Press. Dedeman a achiziționat terenul în 2022: aproape 6,6 hectare, de la Somaco Construct (din grupul Comprest Util, controlat de Grigore Comănescu), iar calculele Profit indicau atunci o valoare a tranzacției între 10,6 milioane euro și aproape 12 milioane euro (aprox. 53–60 milioane lei). Un element operațional relevant este asocierea cu McDonald’s în același amplasament. În decembrie 2024, Premier Restaurants Romania , operatorul local al McDonald’s, a obținut aviz favorabil pentru construirea unui tip drive (drive-through) în incinta viitorului Dedeman. Consultare publică și potențiale efecte asupra acceselor În derularea procesului de informare și consultare publică au fost transmise observații privind reglementările propuse. Hornbach Centrală, proprietarul terenurilor învecinate, cere clarificări despre cum va afecta noul acces către investiție, din sensul giratoriu existent pe bulevardul I.C. Brătianu, accesele auto deja existente la imobilele petenților. Compania solicită și ca aceste accese să fie luate în calcul în propunerile pentru zona imediat învecinată și preluate în documentațiile tehnice aferente Planului Urbanistic Zonal (PUZ). Context: extindere Dedeman și rezultate financiare Terenul este amplasat la circa 1 kilometru de viitorul magazin al retailerului german de bricolaj Hornbach, ceea ce indică o zonă cu miză comercială ridicată pentru segmentul de bricolaj. Dedeman a raportat anul trecut afaceri de 13,1 miliarde lei (de la 12,2 miliarde lei în anul precedent), cu un profit net similar, de 1,63 miliarde lei. Numărul de angajați a urcat la 12.702, de la 12.313 persoane. Separat, Pavăl Holding – vehiculul investițional al fraților Dragoș și Adrian Pavăl – a avut venituri de 2,6 miliarde lei (de la 1,8 miliarde lei), iar profitul net a urcat la 2,3 miliarde lei (de la 1,6 miliarde lei), conform bilanțului analizat de publicație. [...]
British American Tobacco taie circa 20% din forța de muncă globală , într-un program de automatizare și reducere de costuri care ridică semne de întrebare și pentru operațiunile din România, unde compania avea aproape 3.000 de angajați la finalul anului trecut, potrivit Biziday . British American Tobacco (BAT) a anunțat că va elimina 5.500 de locuri de muncă și va transfera alte 3.500 de posturi către companii partenere. În total, măsurile vizează aproximativ 9.000 de angajați, echivalentul a aproape 20% din forța de muncă globală a grupului. Nu este clar în ce măsură vor fi afectați și angajații din România. De ce contează: economii anuale de 700 de milioane de euro până în 2028 Restructurarea face parte din programul „Fit2Win”, prin care BAT urmărește simplificarea operațiunilor, reducerea cheltuielilor și creșterea eficienței, inclusiv prin automatizare și utilizarea inteligenței artificiale. Compania estimează economii suplimentare de aproape 700 de milioane de euro pe an până în 2028, peste ținta de 580 de milioane de euro pe care și-a propus deja să o economisească până în 2027. România: fabrică, distribuție și centru global de servicii, dar fără detalii despre impact În România, BAT este prezentă prin: fabrica de la Ploiești, o companie de distribuție la nivel național, un centru global de servicii. Conform datelor de pe site-ul companiei, BAT avea la finalul anului trecut aproape 3.000 de angajați și în România, însă anunțul nu detaliază dacă și câte posturi locale ar putea intra în zona de concedieri sau externalizări. Implementare și reacția pieței Concedierile și externalizarea vor afecta toate piețele în care BAT operează, cu excepția Statelor Unite (cea mai mare piață a companiei). Grupul spune că majoritatea angajaților vizați au fost deja informați, iar în unele țări continuă consultările cerute de legislația locală. Directorul general al BAT, Tadeu Marroco , a spus că transformarea urmărește o companie „mai agilă, mai disciplinată din punct de vedere al costurilor și mai bine pregătite tehnologic” și că angajații afectați vor primi sprijin în procesul de restructurare. În urma anunțului, acțiunile BAT au scăzut cu peste 1% la bursa din Londra. [...]
Peste 6.700 de firme și-au suspendat activitatea în primele patru luni din 2026 , un semnal de presiune operațională care se vede cel mai puternic în marile centre economice și în câteva județe cu accelerări peste medie, potrivit datelor prezentate de Economica . Bucureștiul a avut cele mai multe suspendări de activitate: 835 de companii, în creștere cu 10,01% față de perioada ianuarie–aprilie 2025. Urmează Cluj (399, în scădere cu 2,92%), Bihor (360, +19,6%), Iași (350, +16,28%), Brașov (282, +6,42%), Timiș (268, +7,2%) și Sibiu (266, +0,38%). Unde se văd cele mai mari schimbări La polul opus, cele mai puține suspendări au fost consemnate în Giurgiu (32, -43,86% față de primele patru luni din 2025), Tulcea (33, -36,54%), Ialomița (33, -25%), Brăila (39, -26,42%), Covasna (48, +11,63%) și Caraș-Severin (53, +39,47%). Ca dinamică, cele mai mari creșteri ale numărului de suspendări au fost raportate în Caraș-Severin (+39,47%), Teleorman (+23,91%) și Ilfov (+21,33%). Cele mai mari scăderi au fost în Giurgiu (-43,86%), Tulcea (-36,54%) și Vrancea (-31,82%). Domeniile cele mai afectate Pe sectoare, cele mai multe suspendări s-au înregistrat în: comerț cu ridicata și cu amănuntul: 582 (-43,66%); activități profesionale, științifice și tehnice: 244 (-41,2%); transport și depozitare: 227 (-40,89%). Situația din aprilie În aprilie 2026 au fost consemnate 1.362 de suspendări de activitate, cele mai multe în București (169) și în județele Cluj (84), Bihor (77), Brașov (76) și Iași (70). Datele sunt atribuite Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC) , conform informațiilor preluate și de Economedia, care citează Agerpres . [...]
