Știri
Știri din categoria Companii
Samsung Electronics și SK Hynix își cresc investițiile în fabricile din China pentru a accelera livrările într-o piață de memorii tot mai strânsă, alimentată de cererea pentru calcul destinat inteligenței artificiale, relatează South China Morning Post. Mișcarea arată că, în pofida restricțiilor impuse de SUA, China rămâne un nod important în producția globală de semiconductori.
Potrivit raportului anual depus la autoritatea de supraveghere financiară din Coreea de Sud (Financial Supervisory Service) la 10 martie, Samsung Electronics a investit în 2025 circa 465,4 miliarde won (308,8 milioane dolari) în uzina de cipuri din Xi’an, cu 67,5% mai mult față de anul anterior.
Consemnează, de asemenea, raportul anual SK Hynix din 17 martie că producătorul a majorat cheltuielile în China: 581,1 miliarde won în fabrica din Wuxi (plus 102% față de anul anterior) și 440,6 miliarde won în unitatea din Dalian (plus 52% față de 2024).
În acest context, Lee Byung-chul, cercetător asociat la Sejong Institute și fost vicepreședinte executiv Samsung Electronics, a explicat că optimizarea operațiunilor în bazele de producție existente din China permite o reacție mult mai rapidă a ofertei, deoarece construirea unor fabrici noi durează, de regulă, între trei și cinci ani.
Datele din articol indică și ponderea acestor unități în producția celor două grupuri:
În cazul Samsung, investițiile în Xi’an au fost ridicate în 2019 (698,4 miliarde won), apoi au fost întrerupte între 2020 și 2023, înainte de a fi reluate în 2024 la 277,8 miliarde won, notează agenția locală Seoul Economic Daily, citată de SCMP. La SK Hynix, compania nu a făcut investiții în Wuxi și Dalian în 2023, dar a crescut cheltuielile în ultimii doi ani, pe fondul presiunii de a mări oferta de memorii pentru aplicații de inteligență artificială.
Recomandate
Samsung Electronics riscă pierderi de peste 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) dacă intră în grevă generală , într-un moment în care compania beneficiază de prețuri ridicate la cipurile de memorie pe fondul cererii alimentate de boom-ul inteligenței artificiale, potrivit SamMobile . Miza este una operațională și financiară: o eventuală oprire a activității ar putea lovi direct producția de semiconductori, exact în perioada în care piața se confruntă cu deficit de cipuri de memorie, iar Samsung a raportat recent profituri record de 57,23 trilioane woni sud-coreeni (circa 38,82 mld. dolari, aprox. 178 mld. lei). Ce cere sindicatul și ce a oferit compania Sindicatul a reiterat solicitarea ca Samsung să aloce 15% din profiturile trimestriale către angajați, sub formă de bonus de performanță. Pe lângă această cerere, lucrătorii vor eliminarea plafoanelor existente pentru bonusuri și trecerea la o structură anuală de bonus, în locul unei plăți unice. Conform articolului, solicitarea de 15% ar echivala cu aproximativ 40–45 trilioane woni (circa 27–31 mld. dolari, aprox. 124–143 mld. lei), adică „aproximativ 400.000 de dolari” per angajat, în estimarea citată de publicație. De cealaltă parte, conducerea Samsung ar fi propus alocarea a 10% din profituri, adică aproximativ 27–30 trilioane woni (circa 18–21 mld. dolari, aprox. 83–97 mld. lei), potrivit informațiilor preluate de SamMobile din presa locală ( The Korea Herald ). Calendarul grevei și impactul estimat Negocierile au avut loc, iar la discuții a participat și ministrul muncii din Coreea de Sud, Kim Young-hoon, însă un acord nu a fost încă atins, notează publicația, citând Korea JoongAng Daily. Sindicatul amenință cu declanșarea unei greve generale pe 21 mai, dacă cererile nu sunt acceptate. În scenariul unei greve de 18 zile, Samsung ar putea înregistra pierderi estimate între 30 și 40 de trilioane woni (circa 20,3–28,7 mld. dolari, aprox. 93–132 mld. lei), potrivit estimărilor menționate în articol. În lipsa unui acord până la termenul anunțat, riscul major pentru companie rămâne întreruperea producției de cipuri într-o perioadă de cerere ridicată, ceea ce ar putea amplifica costurile și presiunea asupra livrărilor. [...]
Digi Communications face pași operaționali pentru intrarea pe piața din Regatul Unit , după ce în martie a cumpărat 51% din Whyfibre Limited , potrivit Profit . Mișcarea deschide un nou front de creștere pentru grup, într-o piață matură și competitivă, cu implicații directe asupra investițiilor și execuției operaționale. Digi Communications a reiterat că a lansat demersurile pentru a intra pe piața britanică, indicând că procesul a trecut de faza de intenție și a intrat în zona de pregătire efectivă a operațiunilor. Ce înseamnă tranzacția cu Whyfibre Conform informațiilor publicate, achiziția pachetului majoritar (51%) din Whyfibre Limited, realizată în martie, este elementul central al intrării Digi într-o „nouă țară” și funcționează ca bază pentru pașii operaționali către piața din Regatul Unit. De ce contează pentru business Intrarea într-o piață precum Regatul Unit ridică miza pe două planuri: execuție operațională , pentru că presupune construirea și coordonarea unei prezențe locale; alocare de capital , întrucât extinderea într-o piață nouă implică, de regulă, investiții și integrarea unei companii achiziționate (în acest caz, Whyfibre Limited). Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre calendarul comercial, dimensiunea investițiilor sau țintele de acoperire, astfel că amploarea exactă a planului rămâne deocamdată neprecizată. [...]
Grupul UMB a cumpărat fostul combinat ArcelorMittal Hunedoara cu 12,5 milioane de euro (aprox. 62,5 milioane lei) și a început igienizarea amplasamentului , un prim pas operațional care pregătește terenul pentru o posibilă reluare a activității industriale în următorii doi ani, potrivit Adevărul . Tranzacția, finalizată la începutul lui 2026, vizează activele ArcelorMittal Hunedoara, întinse pe o suprafață totală de 250 de hectare. Documentul citat în articol indică o structură detaliată a terenurilor incluse în vânzare: aproximativ 1.060.000 mp în perimetrul amplasamentului industrial, 494.000 mp în afara lui și 928.000 mp aferenți haldei de zgură. Ce se întâmplă acum pe platforma industrială În prezent, intervențiile descrise sunt de natură operațională: defrișare și igienizare a zecilor de hectare de teren viran din jurul secțiilor, zonă care ajunsese „o adevărată junglă”, pe fondul lipsei investițiilor din ultimii ani. Un fost salariat citat de publicație spune că instalațiile au fost lăsate să se degradeze, iar terenurile au rămas neîngrijite. Lucrările se desfășoară zilnic, inclusiv în weekend, în așteptarea reactivării fostului combinat, estimată de sursă la un orizont de aproximativ doi ani. Context: închiderea și schimbarea de proprietar Combinatul din Hunedoara și-a încetat activitatea în vara lui 2025. În toamna lui 2025, compania a anunțat închiderea uzinei și disponibilizarea salariaților, după ce Oțelăria și Laminorul mai aveau „puțin peste 500 de salariați” și produceau ultimele cantități de oțel din perioada ArcelorMittal. Unitatea are o istorie industrială îndelungată: primele furnale au început activitatea în 1884, iar după extinderile din anii ’50 a funcționat în flux continuu până la finalul anilor ’90, când au urmat închideri și demolări ale unor capacități considerate neviabile. De ce contează pentru mediul de afaceri Achiziția și lucrările de pregătire indică o intenție de repunere în funcțiune a unei platforme industriale mari, într-un moment în care UMB își extinde prezența în siderurgie: aceeași companie controlată de familia lui Dorinel Umbrărescu cumpărase la finalul lui 2024 uzinele de la Oțelu Roșu, unde este în derulare un proiect de modernizare ce vizează un laminor cu o capacitate de circa 700.000 de tone de oțel pe an, integrat în complexul existent. Pentru Hunedoara, miza imediată rămâne trecerea de la „curățenie” și securizarea amplasamentului la un plan industrial concret; articolul nu oferă, deocamdată, detalii despre investițiile tehnologice sau despre capacitățile de producție vizate la relansare. [...]
Acțiunile Boeing au scăzut cu peste 4% după ce președintele SUA, Donald Trump , a spus că China a acceptat să comande 200 de avioane, într-un anunț cu puține detalii care a amplificat incertitudinea investitorilor, potrivit Digi24 . Declarația a fost făcută într-un interviu pentru Fox News, în timpul vizitei oficiale a lui Trump în China, iar Reuters notează că o astfel de comandă ar marca prima achiziție a Beijingului de avioane comerciale fabricate în SUA în aproape un deceniu. Totuși, până acum nu au fost prezentate elemente esențiale ale tranzacției (calendar, tipuri de aeronave, condiții comerciale), iar reacția de pe bursă a fost negativă. De ce a reacționat piața: lipsă de confirmări și diferență față de așteptări Scăderea de peste 4% a acțiunilor Boeing a venit după difuzarea comentariilor lui Trump, într-un context în care în piață circulaseră anterior informații potrivit cărora producătorul ar fi aproape de o tranzacție pentru 500 sau mai multe avioane către China. În acest cadru, cifra de 200, anunțată fără detalii, a fost percepută ca sub așteptări. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii privind dacă Trump se referea la întreaga comandă Boeing sau doar la anumite categorii de aeronave (cu fuselaj îngust ori larg). Nici Boeing nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii, potrivit aceleiași relatări. Ce se știe despre discuțiile din vizita la Beijing Secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent, declarase anterior că se așteaptă la un anunț privind o comandă importantă de la Boeing în timpul vizitei lui Trump la Beijing, unde acesta a avut discuții cu liderul chinez Xi Jinping . Trump a formulat astfel în interviul citat de Fox News: „Un lucru pe care l-a acceptat astăzi este că va comanda 200 de avioane... Boeing voia 150, au primit 200.” În lipsa unor confirmări oficiale și a parametrilor tranzacției, rămâne neclar când și în ce formă ar putea fi formalizată comanda și dacă aceasta se va reflecta în contracte ferme sau doar în intenții de achiziție. [...]
Apariția lui Lei Jun alături de Elon Musk la un dineu oficial indică un nou nivel de vizibilitate pentru Xiaomi în cercurile politico-economice SUA–China , într-un moment în care liderii marilor companii tehnologice americane au fost reuniți în delegația care l-a însoțit pe Donald Trump, potrivit CNMO . La „petrecerea de bun venit” organizată în cadrul vizitei, fondatorul Xiaomi, Lei Jun, s-a apropiat de CEO-ul Tesla, Elon Musk, iar cei doi au apărut într-un selfie. În același context, CEO-ul Apple, Tim Cook, a participat la dineu și ar fi discutat cu Musk înainte de începerea evenimentului. În sală s-a aflat și Jensen Huang, CEO-ul Nvidia. Context: un gest cu încărcătură pentru ambițiile Xiaomi în auto Publicația amintește că nu este prima întâlnire publică între Lei Jun și Elon Musk. În 2014, Lei Jun a vizitat Tesla în Silicon Valley și s-a fotografiat atunci cu Musk. Ulterior, în martie 2021, Lei Jun a prezentat public acea fotografie în cadrul unui eveniment Xiaomi, când a anunțat intrarea companiei în industria auto, cu un plan de investiții pe 10 ani de 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei). În această cheie, reapariția lor „în același cadru” este prezentată ca o continuitate simbolică: fotografia din 2014 a fost asociată cu începutul „poveștii” Xiaomi în zona auto, iar întâlnirea de acum are loc într-un cadru diplomatic în care sunt prezenți și șefi ai unor giganți tehnologici americani. De ce contează: delegație de business de prim rang, cu efecte potențiale asupra relațiilor comerciale CNMO notează că vizita lui Donald Trump în China este prima după o pauză de nouă ani și prima vizită de stat în China din al doilea mandat, incluzând întâlniri bilaterale, o vizită la Templul Cerului și un dineu oficial. În delegația americană s-ar fi aflat 17 directori de top, descriși drept o parte semnificativă a elitei din Silicon Valley și Wall Street. Casa Albă ar fi publicat anterior o listă a participanților, care i-ar include pe: Tim Cook (Apple), Elon Musk (Tesla), Jensen Huang (Nvidia); directori din Goldman Sachs, Blackstone, Boeing, Qualcomm și Micron. Potrivit altor relatări media citate de CNMO, în dimineața aceleiași zile Musk, Cook, Huang și alți reprezentanți ai mediului de afaceri au intrat, ghidați de personal, în zona întâlnirii dintre liderii SUA și China, urmând să participe apoi la dineul de seară. În lipsa unor anunțuri concrete despre acorduri sau decizii, informația rămâne la nivel de semnal: prezența și interacțiunile publice dintre lideri ai unor companii-cheie sugerează că miza economică a vizitei a inclus și un canal de dialog cu marile grupuri tehnologice, într-un cadru cu vizibilitate maximă. [...]
Google a urcat pe locul 1 în clasamentul global Kantar BrandZ , cu o creștere anuală de 57% , într-un moment în care accelerarea inteligenței artificiale împinge în sus valorile de brand, inclusiv pentru companiile chineze, care au avansat în medie cu 32%, potrivit Stirile Pro TV . Schimbarea de lider contează dincolo de simbolistică: ediția a 21-a a analizei Kantar arată o concentrare tot mai mare a valorii în jurul marilor platforme tehnologice, pe fondul investițiilor și utilizărilor comerciale ale AI. Pragul de 1.000 de miliarde de dolari, depășit simultan de trei branduri În clasamentul Kantar BrandZ Top 100 Most Valuable Global Brands, trei branduri au trecut în același timp de pragul de un trilion de dolari, o premieră în istoria topului: Google – locul 1, 1,5 trilioane de dolari Microsoft – locul 3, 1,1 trilioane de dolari Amazon – locul 4, 1 trilion de dolari Apple rămâne în imediata apropiere, pe locul 2, cu o valoare de 1,4 trilioane de dolari. Creșterea de 57% a valorii brandului Google i-a adus companiei prima poziție pentru prima dată din 2018 și a întrerupt seria de patru ani în care Apple a fost liderul clasamentului. China: creșteri puternice și revenirea Tencent în Top 10 Pe fondul aceluiași val de AI, brandurile chinezești au înregistrat, în medie, un avans de 32% în perioada de referință. În rândul celor cu cele mai mari creșteri sunt menționate Agricultural Bank of China (+54%), Alibaba (+51%), ICBC (+49%), Xiaomi (+48%), Tencent (+45%) și Ping An (+41%). Tencent revine în Top 10, pe locul 8, cu o valoare a brandului de 251,6 miliarde de dolari. Europa: creștere medie de 14% și puține scăderi Brandurile europene din Top 100 au raportat, în medie, o creștere de 14% în 2026. În același timp, grupul european a avut puține scăderi, doar Louis Vuitton și Chanel fiind menționate cu declin anual, pe fondul unor condiții de piață dificile. În zona de tehnologie, analiza notează că avansurile SAP (+6%), Siemens (+68%) și Booking.com (+33%) plasează Europa înaintea Asiei și Americii de Nord la creșterea medie a valorii brandului în rândul brandurilor tech (atât B2B, cât și B2C) din Top 100. Alte repoziționări pe sectoare: modă, lux și servicii financiare Pe categorii, Zara devine cel mai valoros brand de îmbrăcăminte, depășind Nike, iar Hermes trece înaintea Louis Vuitton, devenind cel mai valoros brand de lux. În servicii financiare, analiza indică o creștere semnificativă, susținută de performanța băncilor tradiționale, precum Chase și HSBC. Kantar BrandZ realizează aceste clasamente prin combinarea datelor financiare cu cercetare de piață privind „capitalul de brand” (brand equity), adică forța mărcii în percepția consumatorilor și capacitatea ei de a susține prețuri și volume. [...]
