Știri
Știri din categoria Companii
Samsung ia în calcul o reducere drastică a operațiunilor din China, păstrând în principal afacerile cu cipuri de memorie și smartphone-uri, într-o repoziționare care ar muta resursele către segmente cu marje mai bune și relevanță globală, potrivit gizmochina.com.
Publicația scrie, citând „rapoarte din industrie”, că Samsung Electronics ar pregăti o restructurare amplă în China, pe fondul unei dileme strategice: să apere o cotă de piață în scădere pe o piață locală extrem de competitivă sau să prioritizeze competitivitatea globală. În acest context, analiștii ar vedea compania orientându-se către piețele globale, în detrimentul unei confruntări directe în China pe mai multe linii de business.
Scenariul descris indică o prezență mai „subțire” în China, concentrată pe două activități considerate cele mai profitabile și critice la nivel global:
În paralel, Samsung ar putea ieși sau reduce divizii precum electrocasnicele, electronicele de consum și operațiunile de display, despre care aceeași sursă afirmă că ar avea performanțe mai slabe.
Un element central al repoziționării este accentul pe semiconductori, susținut de cererea globală ridicată pentru cipuri folosite în aplicații de inteligență artificială. Conform articolului, Samsung și-ar fi majorat semnificativ investițiile la fabrica de cipuri din Xi’an, cu cheltuieli în creștere cu 67,5% de la an la an în 2025.
Restructurarea ar putea include și reduceri de personal în diviziile mai slabe, precum și schimbări operaționale — de exemplu, externalizarea distribuției de electrocasnice, în timp ce producția ar fi păstrată.
Deși Samsung are în prezent operațiuni în semiconductori, electronice de consum și centre de cercetare-dezvoltare în Beijing și Nanjing (cu focus pe AI, telecomunicații și smartphone-uri), planurile descrise nu sunt confirmate oficial, potrivit sursei. În interpretarea analiștilor citați, direcția ar fi o strategie mai selectivă în China, centrată pe business-uri cu valoare adăugată mare și pe obiectivul de leadership global.
Recomandate
TCL își accelerează creșterea și pune presiune pe Samsung , într-o piață globală a televizoarelor care ar putea intra într-o nouă fază de consolidare și repoziționare a jucătorilor, potrivit datelor Counterpoint Research citate de iThome . În trimestrul I 2026, livrările globale de televizoare au crescut cu 3% față de aceeași perioadă din 2025. Samsung a raportat un avans de 8% al livrărilor, cel mai mare ritm din ultimii aproape doi ani, însă TCL a crescut cu 22% an la an, cel mai ridicat ritm din istoricul companiei, apropiindu-se mai rapid de liderul pieței. Mini LED devine motorul de volum, iar OLED rămâne o nișă relativ mică Raportul arată că, pentru TCL, creșterea a fost susținută de principalele categorii de televizoare LCD (cu cristale lichide), inclusiv modele cu puncte cuantice (QLED) și, mai ales, Mini LED, segment indicat drept „forța centrală” din spatele avansului vânzărilor. La Samsung, vânzările de televizoare WOLED au urcat puternic, dar Counterpoint notează că impactul asupra livrărilor totale rămâne limitat, deoarece piața OLED este, per ansamblu, mult mai mică decât cea a televizoarelor LCD tradiționale. Trimestrul II 2026: ofensivă de produse și presiune pe prețuri Counterpoint anticipează o intensificare a competiției în trimestrul II 2026 și ulterior, pe fondul lansărilor de noi game între martie și mai, cu poziționări diferite: Hisense și TCL își plasează televizoarele Mini LED ca linie „fanion” în zona LCD; LG Electronics mizează pe modele OLED de intrare , cu prețuri mai accesibile, pentru a reduce bariera de adopție; Samsung adoptă cea mai agresivă segmentare de preț, împărțind oferta în seria premium R95H și „sub-flagship” R85H , și coborând prețul unui model RGB Mini LED LCD de 55 inci sub 2.000 de dolari (aprox. 9.200 lei). Schimbări de structură: platformizare la Samsung și posibile tranzacții mari Raportul sugerează că reconfigurarea nu se limitează la produse, ci poate include și schimbări organizaționale și tranzacții: divizia Visual Display a Samsung a primit la începutul lunii mai un nou responsabil, care ar urmări o transformare „spre platformă”, nu doar focus pe hardware; TCL și Sony au finalizat în martie 2026 un acord de joint venture , compania mixtă urmând să devină operațională în aprilie 2027; există zvonuri că LG Electronics ar putea vinde afacerea de televizoare către Hisense ; dacă tranzacția s-ar concretiza, Hisense ar putea ajunge lider global, potrivit analizei. Counterpoint plasează începutul acestor schimbări în T1 2026 și estimează că efectele se vor întinde dincolo de 2027, cu o „remaniere” amplă a industriei televizoarelor pe măsură ce competiția se mută simultan pe tehnologie (Mini LED vs. OLED), preț și posibile repoziționări strategice între marii producători. [...]
Aproape jumătate dintre IMM-urile din UE nu găsesc angajați potriviți, iar costul se vede direct în capacitatea de a crește și de a rămâne competitive , în condițiile în care 46% dintre firmele mici și mijlocii spun că au dificultăți de recrutare, potrivit Digi24 , care citează un sondaj Eurobarometru și poziția Comisiei Europene. IMM-urile reprezintă aproximativ 99% din companiile din Uniunea Europeană, iar lipsa competențelor potrivite este prezentată ca una dintre provocările majore pentru economia europeană, pe fondul deficitului de forță de muncă în tot mai multe sectoare. Recrutarea din afara UE, încercată, dar greu de dus la capăt Sondajul arată că una din șapte companii a încercat să recruteze lucrători din afara Uniunii Europene în ultimii doi ani. Dintre firmele care au apelat la această soluție, peste jumătate descriu procesul drept dificil. Principalele obstacole invocate de angajatori sunt: complexitatea procedurilor administrative și de imigrare (31%); dificultatea de a găsi candidații potriviți (25%); barierele lingvistice (24%). Ce sprijin cer companiile și ce pregătește Comisia Europeană Roxana Mînzatu , vicepreședinte executiv al Comisiei Europene și comisar pentru drepturi sociale și competențe, susține că sprijinirea IMM-urilor în recrutare este relevantă pentru competitivitatea UE. „Prin dotarea IMM-urilor cu canalele de informare și de sprijin adecvate, putem facilita angajarea de lucrători străini calificați pentru a atenua deficitul de forță de muncă și de competențe în UE. Viitoarea rezervă de talente la nivelul UE va contribui la corelarea locurilor de muncă vacante în profesiile cu deficit de forță de muncă cu lucrători calificați din afara UE.” Potrivit Eurobarometrului, majoritatea companiilor care recrutează din afara UE gestionează singure procesul și nu beneficiază de sprijin instituțional consistent, iar multe IMM-uri cunosc limitat programele publice disponibile. În acest context, Comisia Europeană pregătește lansarea „ Rezervei de Talente a UE ”, descrisă ca prima platformă europeană dedicată recrutării internaționale, menită să conecteze angajatorii cu deficit de personal cu lucrători calificați din state terțe, mai ales în domeniile cu lipsuri accentuate. Companiile participante la sondaj indică drept posibile îmbunătățiri: sprijin financiar, servicii de informare și orientare, asistență în identificarea candidaților și măsuri pentru imigrare, relocare și integrare la locul de muncă. Parteneriate externe pentru atragerea de competențe Comisia Europeană pune accent și pe extinderea inițiativelor existente și pe parteneriate cu țări din afara UE pentru atragerea de specialiști. Digi24 menționează ca exemplu un memorandum de înțelegere UE–India, care include măsuri pentru atragerea de talente și competențe către piața europeană, precum și lansarea unui birou-pilot al portalului juridic european, ca centru unic de informare pentru studenți, cercetători și specialiști IT interesați să studieze sau să lucreze în statele membre. [...]
ING Hubs România a urcat spre pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri în 2025 , semn că centrele locale de tehnologie ale marilor grupuri financiare rămân un motor de creștere și de angajare în economia românească, potrivit Ziarul Financiar . ING Hubs B.V. Amsterdam – Sucursala București, centrul de dezvoltare software și operațiuni al grupului bancar olandez ING, a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de aproape 975 mil. lei (193,3 mil. euro, aprox. 966,5 mil. lei), în creștere cu 17,4% față de anul precedent, și un profit net de 65 mil. lei (12,9 mil. euro, aprox. 64,5 mil. lei), conform datelor de la Ministerul Finanțelor . În paralel, numărul mediu de angajați a depășit borna de 2.000, ceea ce consolidează poziția hubului ca angajator major în zona de IT și servicii pentru sectorul bancar. Creștere susținută din 2017, cu ritm în temperare Evoluția veniturilor indică o creștere neîntreruptă de la înființarea sucursalei, în 2017. Afacerile au urcat de la 830,6 mil. lei în 2024 la 974,7 mil. lei în 2025. Publicația notează și o temperare treptată a ritmului anual de creștere: cifra de afaceri s-a majorat de la 158,7 mil. lei în 2018 la aproape 975 mil. lei în 2025, iar avansul anual a coborât de la 57% în 2019 la 17,4% în 2025. De ce contează pentru piață Dimensiunea afacerilor și pragul de peste 2.000 de angajați întăresc rolul României ca bază operațională și de dezvoltare software pentru grupuri internaționale din banking, într-un moment în care companiile urmăresc eficiență și scalare a operațiunilor. Datele citate provin din raportările la Ministerul Finanțelor, iar articolul nu oferă detalii suplimentare despre planuri de investiții sau evoluția din 2026. [...]
O conductă strategică de gaze în Balcani riscă să fie atribuită fără licitație unei companii fără istoric, într-un proiect de peste 1 miliard de dolari , potrivit Digi24 , care preia o investigație The Guardian. Miza este dublă: diversificarea energetică a Bosniei și Herțegovinei, dar și riscul ca un proiect de infrastructură critică să fie decis prin influență politică, nu prin competiție și criterii de capacitate. AAFS Infrastructure and Energy este pe cale să obțină o concesiune pentru construirea și exploatarea conductei „Southern Interconnection”, care ar conecta Bosnia și Herțegovina la un terminal de gaze de pe coasta Croației, facilitând accesul la gaz natural lichefiat, inclusiv din SUA, și reducând dependența de gazul rusesc. Un oficial bosniac citat în investigație spune că proiectul „ar putea fi cel mai important” din istoria infrastructurii țării. Atribuire fără procedură competitivă, într-un proiect strategic Punctul sensibil, conform investigației, este că în martie o nouă legislație bosniacă a prevăzut ca AAFS să fie contractorul conductei, fără o licitație competitivă – procedura standard folosită pentru a testa prețul și capacitatea tehnică a ofertanților. Transparency International a avertizat că o astfel de abordare, într-o țară cu nivel ridicat de corupție, poate avea consecințe grave pentru proiecte strategice. Și Uniunea Europeană ar fi transmis, printr-un avertisment privat al ambasadorului UE către liderii bosniaci, că sunt necesare consultări cu Bruxellesul privind schimbările de politică energetică, pentru a evita pierderea unor oportunități de integrare și finanțare. Dimensiunea economică: 300 milioane euro conducta, încă 900 milioane euro pentru centrale O propunere confidențială AAFS văzută de The Guardian estimează costul conductei la 300 milioane euro, iar alte 900 milioane euro ar urma să fie investite în trei centrale electrice. Finanțarea ar urma să vină din capital privat și împrumuturi, nu direct de la statul bosniac, însă documentul nu precizează ce câștiguri ar urma să obțină acționarii sau partenerii implicați. Întrebat despre acționariat, Amer Bekan (antreprenor local care a înregistrat inițial AAFS în Bosnia) i-a indicat pe Jesse Binnall și Joe Flynn, dar a refuzat să îi identifice pe ceilalți. Bekan a spus că finanțarea ar putea veni de la fonduri de investiții din SUA, fără alte detalii. Legături politice și presiune diplomatică Investigația descrie AAFS ca o companie fără un palmares de proiecte de asemenea amploare, dar cu conexiuni personale în cercul lui Donald Trump. Printre numele menționate: Jesse Binnall , avocat din Washington care a reprezentat membri ai familiei Trump în dosare politice și a fost implicat în contestarea rezultatului alegerilor din 2020; Joe Flynn , fratele lui Michael Flynn (fost consilier pentru securitate națională), implicat în campanii de contestare a victoriei lui Joe Biden și consilier în campaniile prezidențiale ale lui Trump din 2020 și 2024. Potrivit investigației, firma bosniacă a devenit relevantă după intrarea partenerilor americani în 2025 și este acum deținută de o companie americană cu același nume, înregistrată la o adresă din Washington care corespunde sediului Binnall Law Group. Departamentul de Stat al SUA a transmis publicației că proiectul este o prioritate a guvernului american de trei administrații și că ar diversifica sectorul energetic al Bosniei. Ce urmează și de ce contează pentru regiune Dincolo de componenta energetică, proiectul se suprapune peste fragilitatea politică a Bosniei și Herțegovinei și peste competiția geopolitică SUA–Rusia în regiune. Investigația notează că proiectul nu poate avansa fără o atitudine favorabilă din partea liderului sârbilor bosniaci, Milorad Dodik. În acest context, dilema pentru Bosnia este între nevoia de diversificare energetică – inclusiv pe fondul termenului stabilit de Bruxelles pentru renunțarea la gazul rusesc – și riscul ca dependența de Rusia să fie înlocuită cu o vulnerabilitate față de interese private americane apropiate de puterea politică. [...]
Kärcher își consolidează producția din România, dar datoriile locale urcă la un maxim de grup. Potrivit Economica , filiala de producție CER Cleaning Equipment (CER) a raportat scăderea profitului și creșterea datoriilor, în timp ce grupul își extinde capacitățile industriale la Curtea de Argeș , cu producție destinată pieței europene. Profitul CER Cleaning Equipment, entitatea de producție a grupului german în România, a scăzut cu 6%, la 11,33 milioane de lei, conform datelor din platforma Termene . În același timp, numărul mediu de angajați a urcat cu 1%, până la 884 de persoane. Pe partea de bilanț, datoriile au ajuns la 297,64 milioane de lei, nivel pe care publicația îl descrie drept cel mai ridicat din grup, un indicator relevant pentru presiunea de finanțare asociată extinderii operațiunilor. Extinderea capacității: a treia fabrică la Curtea de Argeș Grupul Kärcher a inaugurat în primăvara anului trecut a treia fabrică din România, la Curtea de Argeș, după o investiție de 115 milioane de euro, conform informațiilor publicate anterior de Economica (detalii aici ). La momentul inaugurării, compania angajase 30 de persoane și comunica un plan de a ajunge la 150 de angajați. Noua unitate, denumită CER 3, are o suprafață de producție de 15.000 metri pătrați și ridică totalul spațiilor de producție ale grupului în România la peste 60.000 metri pătrați. Fabrica produce mașini profesionale de spălat și uscat pardoseli, comercializate în Europa, precum și saci și motoare pentru aspiratoarele Kärcher. Rețeaua comercială: 7 reprezentanțe și creștere a profitului Pe lângă cele trei unități de producție, Kärcher operează în România reprezentanțe Kärcher Center în șapte orașe: București, Iași, Sibiu, Cluj, Curtea de Argeș, Timișoara și Constanța (cea din urmă deschisă în luna martie, potrivit Economica, detalii aici ). Compania a avut anterior magazine și în Bacău și Târgu-Mureș, pe care le-a închis. Kärcher România, compania care operează rețeaua comercială, a raportat afaceri de 182,77 milioane de lei și o creștere de 5% a profitului, la 5,51 milioane de lei, conform datelor din platforma Termene . Context de grup La nivel global, Kärcher (companie de familie fondată în 1935 în Germania) a încheiat anul 2025 cu 3,5 miliarde de euro și are peste 17.000 de angajați în 87 de țări, cu peste 170 de filiale, potrivit informațiilor citate de Economica. [...]
Marile companii rusești intră în 2026 cu presiune severă pe lichiditate și dividende , pe fondul sancțiunilor și al costurilor războiului din Ucraina, într-un tablou descris drept „colaps gestionat”, potrivit informațiilor sintetizate de Economedia . Serviciul de Informații Externe al Ucrainei susține că trei sferturi dintre cele mai mari companii din Rusia au raportat la finalul lui 2025 scăderi ale veniturilor și profitului sau pierderi directe, iar plata dividendelor a devenit excepția, nu regula. Date citate de Ukrinform indică faptul că 53% dintre companiile rusești au probleme de flux de numerar, iar pentru 27% situația este una nouă, semn al deteriorării accelerate a finanțării curente. Dividende tăiate, pierderi și datorii în sectoare-cheie Cele mai afectate domenii sunt petrolul și gazele, industria materiilor prime, comerțul și industria grea, potrivit aceleiași prezentări. În acest context, mai multe companii mari au anunțat că nu vor distribui dividende: Gazprom nu va plăti dividende pentru al doilea an consecutiv; ultima plată a fost în prima jumătate a lui 2022. Rusal nu a mai acordat dividende din 2022 și nu intenționează să o facă nici în primul trimestru din 2026; situație similară este menționată și la Alrosa. În metalurgie, NLMK și MMK au transmis acționarilor că nu vor exista plăți pentru anul 2025. Magnit, Uralkali, Fix Price, Eurotrans, Unipro, Europlan și serviciul de car-sharing Whoosh nu vor mai acorda dividende; Whoosh a raportat pierderi de peste 2,9 miliarde de ruble. Pe segmentul imobiliar, dezvoltatorul Samolet a trecut de la un profit de 8,2 miliarde de ruble la o pierdere netă de 2,3 miliarde de ruble. În retail, Korablik (retailer pentru copii) este descris ca fiind aproape de faliment, din cauza datoriilor. Concedieri și prăbușiri de profit: semnal de stres operațional Pe lângă deteriorarea rezultatelor financiare, apar și efecte directe în operațiuni și forța de muncă. Rostelecom a redus personalul cu 20.000 de angajați, iar holdingul United Confectioners și-a diminuat forța de muncă cu un sfert. În paralel, profitul Bork-Retail s-a prăbușit cu 90% față de 2024, iar Volga Avtodor este indicată drept una dintre cele mai afectate firme: venituri în scădere cu 96% și datorii de 3 miliarde de ruble, de cinci ori mai mult decât venitul anual total al companiei. Costul războiului apasă suplimentar pe economie Potrivit Ukrinform, cheltuielile Rusiei pentru războiul din Ucraina ar urma să depășească în acest an bugetul planificat cu cel puțin 2 trilioane de ruble, echivalentul a aproximativ 28 de miliarde de dolari (aprox. 126 miliarde lei). În acest cadru, tabloul descris în datele citate sugerează o combinație de presiune pe numerar, reducerea remunerației acționarilor și ajustări de personal, cu risc de propagare în lanț pe sectoare. (Sursa: Mediafax ) [...]
