Știri
Știri din categoria Companii
Samsung ridică nivelul serviciilor post-vânzare pentru televizoarele premium, cu reparații „a doua zi” și aparat la schimb, dar doar pentru o nișă de clienți din București-Ilfov. Potrivit Economica, compania a lansat în România serviciul prioritar Premium Plus, gratuit pentru clienții eligibili care dețin anumite modele de televizoare Samsung de 98 inch sau mai mari și locuiesc în București și Ilfov.
Serviciul vizează reducerea timpilor de nefuncționare pentru televizoare cu diagonale foarte mari, unde logistica și intervențiile la domiciliu pot fi mai complicate decât în cazul produselor standard. În practică, Samsung promite intervenții accelerate și suport dedicat, ceea ce poate deveni un diferențiator comercial în segmentul premium.
Pentru clienții eligibili, pachetul Premium Plus include:
Clienții pot rezerva Premium Plus prin procesul standard de reparație, fie telefonic, fie prin live chat-ul Samsung. După selectarea modelului premium deținut, utilizatorii sunt direcționați către un agent pentru asistență prioritară, iar timpul de reparație ar trebui să fie mai rapid decât în serviciile standard.
Samsung precizează că Premium Plus este disponibil deja pentru o selecție de modele premium în anumite orașe europene și că intenționează să îl extindă către mai multe regiuni, orașe și categorii de produse. Materialul nu oferă însă un calendar sau criterii suplimentare pentru extinderea în România.
Recomandate
Samsung riscă o oprire a producției de cipuri din 21 mai, cu pierderi estimate de guvern la până la 1 trilion won pe zi , în condițiile în care compania și cel mai mare sindicat al său reiau luni negocierile într-o ultimă încercare de a evita o grevă de 18 zile, potrivit The Next Web . Dacă discuțiile eșuează, sindicatul spune că are 41.000 de participanți confirmați, iar numărul ar putea depăși 50.000, care ar urma să intre în grevă pe 21 mai. Miza: de la conflict de muncă la risc economic național Premierul sud-coreean Kim Min-Seok a avertizat duminică faptul că impactul economic ar fi „de neimaginat” și a estimat costul la până la 1 trilion won (668 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) pentru fiecare zi în care fabricile de cipuri ale Samsung ar fi închise. El a indicat, pentru prima dată, că guvernul ar putea recurge la puteri de urgență dacă greva ar amenința economia națională. Escaladarea este susținută și de participarea șefului Comisiei Naționale pentru Relații de Muncă la negocierile de luni, ceea ce ridică disputa la nivel de intervenție directă a statului. O rundă anterioară de negocieri mediate de guvern s-a blocat pe 12 mai, după 17 ore de discuții, pe care un reprezentant sindical le-a descris drept „16 ore de așteptare și o oră de negociere”. Ce cer sindicatul și compania Conflictul se concentrează pe modul în care Samsung distribuie către angajați profiturile asociate boomului din inteligența artificială: Sindicatul cere eliminarea plafonului existent pentru bonusuri, alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri și includerea acestor termeni în contractele de muncă. Samsung propune alocarea a 10% din profitul operațional pentru bonusuri, plus un pachet unic de compensații, despre care compania afirmă că depășește standardele din industrie. Conducerea companiei susține că solicitările sindicatului ar fi greu de susținut pe termen lung. Context financiar: profituri record și presiune pe distribuirea câștigurilor În T1 2026, Samsung a raportat venituri de 133,9 trilioane won (aprox. 90 miliarde dolari, aprox. 414 miliarde lei) și un profit operațional de 57,2 trilioane won, de opt ori mai mare față de anul anterior și cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei. Divizia de semiconductori a generat 53,7 trilioane won, adică aproximativ 94% din total, pe fondul cererii pentru cipuri de memorie HBM (high-bandwidth memory), folosite în infrastructura pentru inteligență artificială. În același timp, angajații susțin că remunerația nu a ținut pasul cu performanța companiei, invocând și comparația cu rivalul SK Hynix, precum și nemulțumiri legate de acordul salarial din 2025. Președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee , a avut în weekend o intervenție publică rară, cerând scuze pentru „problemele interne” care creează îngrijorare. Ce urmează: negocierile de luni și presiunea guvernului Negocierile de luni sunt prezentate ca decisive pentru a reduce diferența dintre 10% și 15% din profitul operațional alocat bonusurilor. Pe baza cifrelor din T1, diferența ar echivala cu aproximativ 2,9 trilioane won (1,9 miliarde dolari, aprox. 8,7 miliarde lei) anual. Dincolo de companie, miza este și macroeconomică: semiconductorii au reprezentat 37% din exporturile totale ale Coreei de Sud în aprilie, față de 20% cu un an înainte, potrivit datelor guvernamentale citate. În plus, o oprire prelungită ar putea afecta oferta globală de cipuri DRAM și HBM într-un moment în care, conform articolului, deficitul de memorie pentru AI este așteptat să persiste până în 2027 și după. [...]
eMAG își bugetează investiții de 1,2 miliarde lei în 2026 , cu accent pe logistică, inteligență artificială și servicii financiare, într-un moment în care vânzările platformei cresc, dar veniturile consolidate ale grupului sunt trase în jos de ieșirea din Tazz, potrivit Profit . În anul fiscal încheiat în martie 2025, grupul eMAG a raportat o cifră de afaceri consolidată de 11,4 miliarde de lei, în creștere cu 11% față de anul anterior. În același interval, platforma eMAG a generat vânzări de 10,6 miliarde de lei, cu 3,9% peste anul fiscal 2024 (1 aprilie 2024 – 31 martie 2025). Unde se duc banii: logistică, AI și servicii financiare Bugetul de investiții pentru anul fiscal 2026 este de 1,2 miliarde de lei. Conform declarațiilor lui Iulian Stanciu Manea (menționat de Profit), direcțiile principale sunt: infrastructura logistică și de livrare; inteligența artificială; servicii financiare. În același context, Manea estimează un potențial de creștere al pieței de comerț online de „3x”, de la nivelul actual de 11%-12%, iar o parte din investiții ar urma să meargă către zona serviciilor financiare. Creștere în utilizare și diversificarea coșului de cumpărături Platforma eMAG.ro a depășit 1 miliard de vizite în 2025, față de 968 de milioane în 2024. Oferta a urcat la 38 de milioane de produse listate în România, cu 10 milioane mai mult decât în anul anterior. Datele prezentate indică și o creștere a frecvenței de cumpărare: în 2025, un client a comandat în medie 19 produse pe an, de la 17,3 în anul anterior. Totodată, „1 din 4 clienți” a cumpărat produse din mai mult de șase categorii, față de 22% în 2024 și 17% în 2021. De ce scad veniturile la nivel de grup: ieșirea din Tazz și restructurări în Ungaria Diferența de venituri la nivel de grup este pusă de Manea pe seama ieșirii Tazz, vândută în octombrie 2024. În plus, eMAG a închis Extreme Digital și a vândut Vatera, ambele operațiuni din Ungaria, potrivit aceleiași surse. Servicii recurente și finanțare la cumpărare: Genius și MyWallet eMAG a mai raportat că peste 300.000 de clienți noi s-au abonat la Genius în ultimul an, serviciul ajungând la 1,5 milioane de utilizatori în România. În paralel, 400.000 de clienți au folosit MyWallet cel puțin o dată, cel mai des pentru plata în patru rate egale la produse cu valoare mai mare (de la laptopuri și telefoane, la electrocasnice). AI în cumpărături și în Marketplace: iZi și listarea accelerată a produselor Primele date despre iZi, agent conversațional de cumpărături cu AI dezvoltat în România, arată că în 60% dintre interacțiuni utilizatorii descriu o nevoie, un buget sau o ocazie, fără să caute un produs anume. În medie, utilizatorii primesc 5,6 recomandări pe sesiune și adresează 2,6 întrebări; 5% comandă direct din chat. Următoarea etapă ar include integrarea în mai multe zone ale traseului de cumpărare, interacțiuni „multimodale” (inclusiv imagini și voce) și opțiuni de plată directă în conversație. Pe partea de Marketplace, sellerii au listat 31 de milioane de produse noi în 2025 cu instrumente bazate pe AI, cu 50% mai multe decât în 2024, iar numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%. Tot în 2025, 8.084 de selleri au început să vândă cross-border, iar 3,7 milioane de produse noi au fost vândute prin acest canal. Taxe plătite către stat Manea afirmă că grupul a achitat la bugetul de stat taxe de 1,3 miliarde de lei și menționează că, în anul fiscal încheiat în martie 2025, au fost plătite taxe de 900 de milioane de lei. Contextul exact al diferenței dintre cele două valori nu este detaliat în fragmentul disponibil din sursă. [...]
O grevă la Samsung riscă să lovească exporturile și creșterea Coreei de Sud , într-un moment în care cererea pentru cipuri de memorie este alimentată de boom-ul inteligenței artificiale, potrivit Profit . Sindicatele de la Samsung Electronics spun că vor declanșa o grevă în perioada 21 mai – 7 iunie, după eșecul negocierilor salariale. Conform estimărilor sindicatelor, greva ar putea implica 50.500 de membri de sindicat, din aproximativ 125.000 de angajați la nivel național. Ar fi a doua grevă din istoria companiei, după un protest care a mobilizat 6.000 de angajați în 2024, relatează Agerpres . De ce contează: pondere mare în PIB și în exporturi Miza depășește compania: Samsung Electronics ar genera singură 12,5% din PIB-ul Coreei de Sud, iar cipurile de memorie ar reprezenta 35% din exporturile țării. În plus, Samsung este cel mai mare furnizor mondial de cipuri de memorie, componente esențiale pentru serverele centrelor de date, smartphone-uri și vehicule electrice, astfel că o oprire a producției ar putea avea efecte în lanț în industria tehnologică. Conflictul de muncă apare într-un context favorabil producătorilor de memorii, pe fondul cererii legate de inteligența artificială: în primul trimestru din 2026, Samsung Electronics a raportat o creștere de șase ori a profitului net față de anul precedent, până la 27 de miliarde de euro. Ce cer sindicatele și cum răspunde conducerea Solicitările sindicatelor includ: creștere salarială de 7%; eliminarea plafonării bonusurilor; alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri. Liderii sindicali invocă diferențe salariale între angajații din divizia de cipuri (cu bonusuri mai mari) și cei din alte departamente. Sindicatul Samsung Electronics (SELU) a anunțat că a acceptat o propunere de mediere a unui organism oficial, dar că managementul ar fi respins-o, motiv pentru care ar urma declanșarea „legală” a unei greve generale. Conducerea Samsung a transmis că „sub nicio formă nu ar trebui să aibă loc o grevă” și că este pregătită pentru dialog „până în ultimul moment”, însă a avertizat că acceptarea unor „cereri excesive” ar putea afecta „principiile fundamentale ale guvernanței corporative”, în condițiile în care grupul susține compensațiile bazate pe performanță. Riscul macro și opțiunea de intervenție a guvernului Președinția sud-coreeană și-a exprimat „regretul profund” după eșecul negocierilor și a cerut ambelor părți să ajungă la un acord, invocând posibile repercusiuni asupra economiei naționale. Potrivit agenției Yonhap, Banca Coreei estimează că, în cel mai rău scenariu, o oprire completă a producției ar putea reduce rata de creștere a Coreei de Sud cu 0,5 puncte procentuale în 2026. Prim-ministrul Kim Min-seok a avertizat, la rândul său, asupra unor „daune economice de neimaginat” și a indicat că guvernul ar putea recurge la „arbitraj de urgență” — o procedură specială care suspendă greva timp de 30 de zile — dacă mișcarea ar amenința să producă pagube economice majore. [...]
Samsung Electronics a convenit cu sindicatul un mecanism de bonusare fără plafon, legat direct de profitul operațional al diviziei de semiconductori , într-o mișcare care poate dezamorsa un conflict de muncă ce risca să degenereze în cea mai amplă grevă din istoria companiei, potrivit IT之家 . Înțelegerea, relatată de agenția sud-coreeană Yonhap și preluată de publicație, prevede introducerea unui „bonus special de performanță” pentru divizia DS (Device Solutions – semiconductori) , calculat ca 10,5% din profitul operațional , iar plata nu va avea plafon maxim . Din perspectivă operațională, formula leagă explicit costurile cu personalul de rezultatele financiare ale segmentului care stă în centrul ciclurilor de boom și recul din industria semiconductorilor. Acordul provizoriu a fost semnat pe 20 mai, la Suwon (provincia Gyeonggi), la sediul autorității locale a Ministerului Muncii și Ocupării din Coreea de Sud, în cadrul negocierilor pentru salariile din 2026. Publicația notează că înțelegerea a fost atinsă în seara dinaintea unei greve generale planificate. Urmează votul membrilor de sindicat Sindicatul a anunțat că va organiza un vot „pentru/împotrivă” asupra acordului provizoriu în intervalul: 22 mai, ora 14:00 – 27 mai, ora 10:00 (ora locală, conform sursei) Doar dacă votul va valida înțelegerea, acordul provizoriu va deveni unul final. În acest scenariu, conflictul de muncă ce durează de aproximativ cinci luni ar urma să se încheie, reducând riscul de perturbări într-o divizie critică pentru producția și livrările de semiconductori ale grupului. [...]
Peste 50.000 de angajați Samsung ar putea opri producția , într-o grevă programată între 21 mai și 7 iunie, după eșecul negocierilor salariale, cu risc de efecte în lanț asupra exporturilor sud-coreene și a livrărilor globale de cipuri de memorie, potrivit Digi24 , care citează AFP și Agerpres. Sindicatele de la Samsung Electronics spun că greva ar putea implica 50.500 de membri, dintr-un total de aproximativ 125.000 de angajați la nivel național. Ar fi a doua grevă din istoria companiei, după un protest în 2024 la care au participat 6.000 de angajați. De ce contează: pondere mare în PIB și exporturi, plus rol-cheie în lanțurile tehnologice Miza depășește conflictul de muncă la nivel de companie. Samsung Electronics ar genera 12,5% din PIB-ul Coreei de Sud, iar cipurile de memorie ar reprezenta 35% din exporturile țării, potrivit informațiilor citate. O grevă extinsă ar putea lovi atât economia internă, cât și lanțurile globale de aprovizionare, în condițiile în care Samsung este cel mai mare furnizor mondial de cipuri de memorie, componente folosite în servere pentru centre de date, smartphone-uri și vehicule electrice. Contextul este unul favorabil industriei, pe fondul boomului inteligenței artificiale: în primul trimestru din 2026, Samsung Electronics a raportat o creștere de șase ori a profitului net față de anul precedent, până la 27 de miliarde de euro (aprox. 135 miliarde lei). Ce cer sindicatele și cum răspunde conducerea Revendicările includ: creștere salarială de 7%; eliminarea plafonării bonusurilor; alocarea a 15% din profitul operațional pentru bonusuri. Sindicatele invocă diferențe mari între bonusurile din divizia de cipuri și cele din alte departamente. Sindicatul Samsung Electronics (SELU) afirmă că a acceptat o propunere de mediere venită de la un organism oficial, dar că managementul a respins-o, motiv pentru care anunță declanșarea „legală” a unei greve generale. Conducerea companiei susține că este dispusă să continue dialogul, dar avertizează că acceptarea unor „cereri excesive” ar afecta principiile de guvernanță corporativă și insistă pe modelul de compensații bazate pe performanță. „Sub nicio formă nu ar trebui să aibă loc o grevă.” Presiune de la Seul: scenariu de intervenție și estimări de impact Președinția sud-coreeană a transmis „regret profund” după eșecul negocierilor și a cerut ambelor părți să ajungă la un acord, invocând efectele asupra economiei naționale. Potrivit agenției Yonhap, Banca Coreei estimează că, în cel mai rău scenariu, o oprire completă a producției ar putea reduce creșterea economică a Coreei de Sud cu 0,5 puncte procentuale în 2026. Prim-ministrul Kim Min-seok a avertizat asupra unor „daune economice de neimaginat” și a indicat că guvernul ar putea apela la „arbitraj de urgență”, o procedură care suspendă greva timp de 30 de zile, dacă mișcarea riscă să provoace pagube economice majore. [...]
eMAG va investi 1,2 miliarde de lei în următorul an fiscal , cu accent pe inteligență artificială, logistică și servicii financiare. Grupul anunță că accelerează dezvoltarea comerțului online în România și regiune, într-un moment în care platforma a depășit pragul de un miliard de vizite într-un singur an și a ajuns la aproximativ 9 milioane de clienți activi. Compania a raportat pentru 2025 vânzări de 10,6 miliarde de lei pe platforma din România, în creștere cu 3,9% față de anul anterior, în timp ce numărul produselor comandate a urcat la 87,2 milioane. Grupul eMAG a avut o cifră de afaceri totală de 11,1 miliarde de lei și spune că a plătit taxe de 1,3 miliarde de lei către statul român. CEO-ul grupului, Tudor Manea , afirmă că investițiile vor susține extinderea infrastructurii logistice și dezvoltarea unor instrumente bazate pe AI care să simplifice cumpărăturile online și activitatea comercianților din Marketplace. În prezent, platforma colaborează cu aproximativ 80.000 de parteneri și gestionează anual circa 100 de milioane de tranzacții. Printre cele mai importante date prezentate de companie se numără: peste 1 miliard de vizite pe eMAG.ro în 2025; 38 de milioane de oferte disponibile în România; 1,5 milioane de utilizatori Genius; 400.000 de clienți care au folosit serviciul MyWallet; 31 de milioane de produse listate cu ajutorul instrumentelor AI de către selleri. eMAG susține că utilizatorii cumpără tot mai frecvent online. În medie, un client a comandat anul trecut 19 produse, față de 17,3 în anul precedent. Totodată, unul din patru clienți a cumpărat produse din mai mult de șase categorii diferite. Compania mizează puternic și pe dezvoltarea inteligenței artificiale. Asistentul conversațional iZi, prezentat drept primul agent AI de cumpărături dezvoltat în România, este folosit în special ca „personal shopper”. Potrivit datelor companiei, utilizatorii descriu mai degrabă nevoi, bugete sau ocazii de cumpărare, iar sistemul generează recomandări personalizate. În etapa următoare, iZi va integra inclusiv interacțiuni prin voce și imagini, precum și posibilitatea finalizării comenzilor direct în conversație. eMAG spune că AI-ul contribuie și la dezvoltarea comercianților din Marketplace. Numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%, iar peste 8.000 de selleri au început să vândă cross-border în 2025. Cele mai dinamice categorii au fost fitness, mobilier, telefoane mobile și accesorii auto. Platforma continuă și programul „Deschide România” , prin care promovează produse fabricate local. În prezent, peste 2,5 milioane de produse românești sunt listate pe platformă, iar comercianții beneficiază de facilități logistice și reduceri de costuri pentru extinderea în regiune. [...]
