Știri
Știri din categoria Companii
eMAG va investi 1,2 miliarde de lei în următorul an fiscal, cu accent pe inteligență artificială, logistică și servicii financiare. Grupul anunță că accelerează dezvoltarea comerțului online în România și regiune, într-un moment în care platforma a depășit pragul de un miliard de vizite într-un singur an și a ajuns la aproximativ 9 milioane de clienți activi.
Compania a raportat pentru 2025 vânzări de 10,6 miliarde de lei pe platforma din România, în creștere cu 3,9% față de anul anterior, în timp ce numărul produselor comandate a urcat la 87,2 milioane. Grupul eMAG a avut o cifră de afaceri totală de 11,1 miliarde de lei și spune că a plătit taxe de 1,3 miliarde de lei către statul român.
CEO-ul grupului, Tudor Manea, afirmă că investițiile vor susține extinderea infrastructurii logistice și dezvoltarea unor instrumente bazate pe AI care să simplifice cumpărăturile online și activitatea comercianților din Marketplace. În prezent, platforma colaborează cu aproximativ 80.000 de parteneri și gestionează anual circa 100 de milioane de tranzacții.
eMAG susține că utilizatorii cumpără tot mai frecvent online. În medie, un client a comandat anul trecut 19 produse, față de 17,3 în anul precedent. Totodată, unul din patru clienți a cumpărat produse din mai mult de șase categorii diferite.
Compania mizează puternic și pe dezvoltarea inteligenței artificiale. Asistentul conversațional iZi, prezentat drept primul agent AI de cumpărături dezvoltat în România, este folosit în special ca „personal shopper”. Potrivit datelor companiei, utilizatorii descriu mai degrabă nevoi, bugete sau ocazii de cumpărare, iar sistemul generează recomandări personalizate. În etapa următoare, iZi va integra inclusiv interacțiuni prin voce și imagini, precum și posibilitatea finalizării comenzilor direct în conversație.
eMAG spune că AI-ul contribuie și la dezvoltarea comercianților din Marketplace. Numărul produselor listate în mai puțin de 24 de ore a crescut cu 157%, iar peste 8.000 de selleri au început să vândă cross-border în 2025. Cele mai dinamice categorii au fost fitness, mobilier, telefoane mobile și accesorii auto.
Platforma continuă și programul „Deschide România”, prin care promovează produse fabricate local. În prezent, peste 2,5 milioane de produse românești sunt listate pe platformă, iar comercianții beneficiază de facilități logistice și reduceri de costuri pentru extinderea în regiune.
Recomandate
Noile cerințe de licențiere și autorizare din zona DEEE riscă să reducă numărul de operatori și să împingă în sus costurile din lanțul de reciclare , cu efecte care ajung, indirect, la producători și consumatori, potrivit unui studiu al Consiliului Concurenței citat de Agerpres . Instituția arată că suprapunerea condițiilor legislative, administrative, financiare, tehnice și operaționale îngreunează activitatea companiilor care colectează, tratează și reciclează deșeurile de echipamente electrice și electronice (DEEE). Aplicate simultan, aceste cerințe pot limita intrarea și menținerea operatorilor pe piață, reducând presiunea concurențială și afectând capacitatea sistemului de a gestiona volume în creștere. „Obiectivele de mediu trebuie susținute prin reguli clare, proporționale și ușor de aplicat. Suprapunerea cerințelor de licențiere, autorizare și certificare riscă să limiteze accesul operatorilor pe piață și să pună presiune asupra capacității de gestionare a DEEE, cu efecte asupra costurilor suportate de producători și consumatori. De aceea, trebuie identificate soluții mai puțin restrictive, fără diminuarea standardelor de protecție a mediului”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Presiune pe piața OTR: prag de 5% și garanție de 2 milioane de lei Sistemul funcționează pe principiul „răspunderii extinse a producătorului” (REP), prin care producătorii și importatorii de echipamente electrice și electronice (EEE) răspund financiar și operațional pentru gestionarea deșeurilor generate de produsele puse pe piață. În România, obligațiile sunt transferate către organizații colective (organizații de transfer de responsabilitate – OTR), care finanțează și organizează colectarea și tratarea DEEE. În 2024, odată cu adoptarea unei noi legislații, condițiile de autorizare/licențiere pentru DEEE au devenit „considerabil mai stricte” decât pentru alte categorii de deșeuri, inclusiv prin cerințe de documentație, investiții în infrastructură și demonstrarea capacității tehnice. Pentru OTR, noile prevederi condiționează licențierea de: deținerea unei cote de piață de cel puțin 5% pentru cel puțin o categorie de EEE; constituirea unei garanții de 2 milioane de lei în favoarea Administrației Fondului pentru Mediu (AFM) , acoperită din surse proprii, credite sau contribuții ale acționarilor, fără utilizarea sumelor colectate de la producători (Timbrul verde). Consiliul Concurenței avertizează că aceste cerințe pot afecta în special sustenabilitatea și accesul pe piață al organizațiilor mici și mijlocii. În contextul creșterii costurilor administrative și operaționale, numărul OTR a scăzut de la 19 (în perioada 2021–2023) la 14 în 2026, iar o reducere suplimentară ar putea limita opțiunile producătorilor și ar consolida poziția organizațiilor cu resurse mai mari. Certificarea și infrastructura: avantaj pentru operatorii mari, risc de blocaje regionale Pe zona de tratare, operatorii trebuie să se conformeze standardelor Comitetului European de Standardizare în Electrotehnică (CENELEC), ceea ce presupune investiții în echipamente, spații, sisteme de monitorizare și personal calificat. Studiul indică și o problemă de piață: lipsa organismelor de certificare acreditate la nivel național face procesul mai costisitor și mai dificil. În plus, parteneriatele obligatorii cu producători de EEE sau cu OTR, necesare pentru obținerea autorizației de mediu, sunt prezentate ca o condiție suplimentară de acces, care face conformarea mai accesibilă operatorilor mari. Efectele sunt amplificate de distribuția inegală a infrastructurii: în 2024, circa o treime dintre județe nu aveau nicio unitate de tratare autorizată. În același timp, Bucureștiul și Ilfov cumulau 40 de unități de tratare a DEEE. Consiliul Concurenței leagă această asimetrie de riscuri de reducere a capacității de tratare și de creștere a dependenței de un număr limitat de operatori. Costuri în creștere și tarife greu de comparat pentru „Timbrul verde” Studiul arată că, între 2020 și 2025, cantitatea de EEE introdusă pe piață a crescut de la aproximativ 319.000 de tone la peste 474.000 de tone, iar volumul de DEEE colectat a urcat de la 86.000 la 211.000 de tone. Rata estimată de colectare a crescut de la 33% (2020) la 57% (2025), apropiindu-se de ținta europeană de 65%. În 2025, volumul colectat a fost de 11 kg/locuitor, față de 13 kg/locuitor generate. În paralel, Consiliul Concurenței notează că „costurile totale” ale sistemului sunt în creștere. Acestea sunt acoperite prin Timbrul verde – contribuția plătită de consumatori la cumpărarea unui produs EEE nou – stabilită de OTR în funcție de categoria produsului, dimensiuni, greutate și complexitatea reciclării. Instituția compară nivelul contribuțiilor și susține că România are contribuții mai mari decât state precum Olanda, Belgia, Irlanda, Portugalia, Italia și Spania. Exemplul dat: în 2023, contribuția a fost de aproximativ 4,4 euro/locuitor în România (aprox. 22 lei), față de 3,3 euro/locuitor în Olanda (aprox. 16,5 lei) și 1,7 euro/locuitor în Italia (aprox. 8,5 lei). Un alt punct semnalat este dificultatea comparării ofertelor, deoarece fiecare OTR împarte cele șase categorii de EEE în subcategorii proprii și își publică tarifele în funcție de această clasificare. În 2026, pentru telefoane mobile, tarifele erau cuprinse între 0,1 lei/bucată și 2,5 lei/bucată, adică un maxim de 25 de ori peste minim. Ce recomandă Consiliul Concurenței și ce urmează Consiliul Concurenței recomandă Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP) să facă o analiză de impact pentru a evalua dacă obiectivele de mediu pot fi atinse prin măsuri administrative „mai puțin restrictive și proporționale”. Printre elementele indicate pentru reanalizare se numără pragul de 5% pentru re-licențierea organizațiilor colective, garanția fixă de 2 milioane de lei către AFM și efectele cerințelor de certificare asupra operatorilor mici și mijlocii. Separat, autoritatea propune evaluarea standardizării subcategoriilor de EEE folosite de OTR la stabilirea și afișarea tarifelor Timbrului verde, pentru a permite o comparație obiectivă a ofertelor de către producători. Raportul integral poate fi consultat pe pagina Consiliului Concurenței, iar instituția invită persoanele și organizațiile interesate să trimită observații până la 2 noiembrie 2026. [...]
Compania de Apă Buzău a coborât pierderile din rețea la circa 13% după ce a început să monteze senzori acustici („loggeri de zgomot”) cu inteligență artificială, un proiect care schimbă modul de operare al rețelei prin detectarea mai rapidă a avariilor ascunse, potrivit Economedia . Ținta companiei este ca, până în 2030, pierderile în municipiul Buzău să fie de maximum 20%. Înainte de startul investiției, în octombrie–noiembrie 2025, nivelul pierderilor de apă în municipiul Buzău era de aproximativ 22–23%, conform datelor transmise de companie. În luna august 2026, după măsurile implementate, indicatorul a ajuns la aproximativ 13%. Ce se schimbă operațional: de la „căutare” la intervenție ghidată de date Compania explică faptul că o pierdere într-o conductă aflată sub presiune generează zgomote și vibrații care se propagă prin rețea. Loggerii sunt montați în puncte stabilite și monitorizează aceste semnale, iar datele colectate sunt analizate pentru a identifica tipare acustice ce pot indica o avarie. Pe baza acestor semnalări, echipele tehnice verifică zona, localizează avaria și decid intervenția. În esență, tehnologia „scurtează traseul” dintre suspiciunea unei pierderi și identificarea ei în teren, reducând verificările succesive pe străzi și consumul de resurse alocat depistării. Unde sunt montați loggerii și ce extindere este planificată Monitorizarea include în prezent municipiul Buzău, Vernești, Valea Slănicului, Pătârlagele și Râmnicu Sărat, iar obiectivul declarat este acoperirea integrală a rețelei din municipiul Buzău și, pe termen lung, extinderea la nivelul întregii arii de operare din județ. În aria de operare, investiția este derulată astfel: Valea Slănicului (Zărnești și Săpoca) : 150 de loggeri; Valea Buzăului (Pătârlagele) : primii 10 loggeri montați; Râmnicu Sărat : extinderea a început la 16 septembrie 2026, cu 150 de loggeri montați în perioada 16–17 septembrie. De ce contează: pierderile înseamnă costuri deja făcute, fără venituri asociate Compania de Apă Buzău punctează că fiecare metru cub pierdut în rețea înseamnă apă deja captată, tratată, pompată și transportată, care nu mai ajunge la utilizator. Din această perspectivă, reducerea pierderilor are un efect direct asupra eficienței operaționale: mai puțină energie și infrastructură consumate pentru volume care nu se facturează, plus intervenții mai bine țintite în rețea. În perioada 2026–2030, reducerea pierderilor este inclusă în obiectivele din planul de afaceri al companiei, iar extinderea sistemului de monitorizare rămâne pasul următor pentru a consolida nivelul raportat și a-l menține pe măsură ce rețeaua îmbătrânește. [...]
Concordia avertizează că România riscă să repete blocajele de absorbție a fondurilor europene în următorul cadru financiar 2028–2034, dacă intră fără o strategie economică și de competitivitate coerentă, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul vine pe fondul apropierii negocierilor și pregătirilor pentru noul exercițiu bugetar al UE, pe care organizația îl vede drept un moment „decisiv” pentru competitivitatea economiei. Directorul executiv al Confederației Patronale Concordia, Paul Aparaschivei, spune că România „nu are o strategie economică clară” și că mediul de afaceri încearcă să construiască, împreună cu decidenții, mediul academic și partenerii organizației, o strategie economică și de competitivitate adaptată schimbărilor din economie. Un punct concret invocat de Concordia este riscul de a intra în următorul ciclu de finanțare cu aceleași probleme ca în actualul exercițiu. Aparaschivei a indicat că PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) „s-a închis pe 31 august” cu peste 4.500 de investiții nerecepționate la nivel național, ceea ce, în viziunea sa, poate deveni un tipar dacă nu sunt corectate cauzele. Presiune pentru o reprezentare mai puternică, inclusiv în regiuni Dincolo de strategia națională, Concordia pune accent pe întărirea reprezentării mediului privat în dialogul cu autoritățile și partenerii sociali. Ondrej Safar, membru al Consiliului Director Concordia, a susținut că dialogul nu ar trebui să se construiască doar în București și a cerut o voce regională mai puternică a companiilor în fața deciziei publice. Safar a mai spus că cei 650 km de graniță ai regiunii cu Ucraina ar putea deveni, pe termen mediu, un argument pentru atragerea investițiilor, dacă acest avantaj este integrat „coerent” în agenda de dezvoltare și în dialogul cu autoritățile centrale. Extinderea organizației și miza de influență în decizie Concordia afirmă că din februarie și până în prezent peste 1.000 de companii noi s-au alăturat organizației la nivel național, cumulând o cifră de afaceri de 10 mld. euro (aprox. 50 mld. lei). Sergiu Manea, membru al Consiliului Director Concordia, a legat această extindere de obiectivul de a crește influența mediului privat în procesul decizional: „Promisiunea Concordia către mediul de afaceri este că noi putem fi vocea care să vă facă să aveţi încredere că sunteţi în cameră când se iau decizii pentru voi.” Declarațiile au fost făcute la a doua ediție a Concordia Hub Est – Forum pentru dezvoltare , organizată la Iași, unde reprezentanți ai companiilor, autorităților locale și mediului academic au discutat despre priorități pentru accelerarea competitivității regiunii. [...]
Apple a cerut furnizorilor să reducă producția de componente pentru iPhone 18 Pro cu până la 15% în octombrie , pe fondul unei cereri mai slabe și al scumpirii memoriilor, potrivit GSMArena . Ajustarea vizează componente pentru iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max și indică o abordare mai prudentă a companiei asupra volumelor, într-un moment în care costurile din lanțul de aprovizionare cresc. Reducerea comenzilor este atribuită, în raport, unei cereri de piață mai slabe „în contextul creșterii accentuate a prețurilor la memorie”. Publicația notează că Apple ar fi cerut unor furnizori să taie producția pentru luna octombrie, ceea ce sugerează o recalibrare a planificării pe termen scurt pentru modelele premium. De ce contează: Apple poate compensa volumele prin prețuri mai mari Chiar dacă livrările ar putea scădea, raportul citat de GSMArena susține că impactul asupra veniturilor nu este neapărat direct, deoarece iPhone 18 Pro este cu 10% mai scump decât generația anterioară. În SUA, prețurile de pornire menționate sunt: iPhone 18 Pro: 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei) iPhone 18 Pro Max: 1.299 dolari (aprox. 6.000 lei) Cu alte cuvinte, Apple ar putea încerca să protejeze încasările printr-un mix de prețuri mai ridicate, chiar dacă cererea nu susține volumele inițial anticipate. Semnale mixte din piață Același material amintește că există și indicii contrare: un raport recent despre China a susținut că modelele iPhone 18 Pro au performat mai bine decât predecesoarele lor în prima săptămână. Diferența dintre aceste semnale sugerează că dinamica cererii poate varia puternic pe regiuni, iar ajustările de comenzi pot reflecta mai degrabă o optimizare a stocurilor și a ritmului de producție decât o schimbare structurală. În spatele informațiilor se află un raport din Nikkei Asia , citat și de 9to5Mac , care vorbește despre o reducere „de cel puțin 15%” a comenzilor pentru octombrie și despre faptul că Apple ar fi devenit mai conservatoare cu estimările de livrări încă de la începutul lui septembrie. Ce urmează Raportul nu indică dacă Apple va continua ajustările și după octombrie. Următoarele luni vor arăta dacă reducerea este punctuală (pentru calibrarea producției și a stocurilor) sau dacă semnalează o cerere mai slabă pe termen mai lung pentru modelele Pro, în pofida prețurilor mai mari. [...]
Timex își repoziționează gama mecanică de intrare spre ceasuri mai mici, cu preț sub 300 de dolari. Potrivit Gizmochina , compania a lansat în SUA două versiuni Marlin Chatham Automatic cu carcasă de 36 mm, mizând pe tendința industriei de a reveni la proporții „vintage” și pe un mecanism japonez Miyota folosit frecvent în acest segment. Noile modele vin în două variante de culoare și preț: versiunea argintie (TW2Y84300), cu cadran alb și curea din piele neagră, costă 289 dolari (aprox. 1.300 lei), iar varianta aurie (TW2Y84500), cu cadran negru și curea din piele maro, este 299 dolari (aprox. 1.350 lei). Ambele sunt disponibile la cumpărare „acum”, direct pe site-ul Timex, conform aceleiași surse. Ce primești la acest preț: dimensiuni compacte și specificații „de volum” Cele două ceasuri împart aceeași carcasă din oțel inoxidabil, lustruită, cu: diametru de 36 mm; lungime „lug-to-lug” (distanța între anse) de 44,5 mm; grosime de 12 mm. Pe cadran, Timex folosește numerale Breguet aplicate (element tipografic cu aer clasic). La nivel de materiale, geamul este din cristal mineral, nu safir (mai rezistent la zgârieturi), o alegere obișnuită în această zonă de preț. Mecanismul: Miyota 8215 , standardul entry-level pentru automate La interior, Timex a ales Miyota 8215, un mecanism automat japonez de bază, întâlnit pe scară largă la ceasuri din aceeași categorie de preț. Specificațiile menționate includ: 21 rubine; rezervă de mers de 42 de ore; precizie declarată de -20 până la +40 secunde/zi. Ceasurile au și funcție de „hacking seconds” (secundarul se oprește când coroana este trasă pentru setarea orei), iar mecanismul poate fi văzut printr-un capac spate cu fereastră. Utilizare și poziționare: rezistență la apă de 50 m, curele ușor de schimbat Modelele au rezistență la apă de 50 metri, suficientă pentru ploaie sau spălat pe mâini, dar Timex precizează că nu sunt destinate înotului sau scufundărilor. Curelele sunt de 20 mm, din piele, cu bare cu eliberare rapidă, pentru schimbare fără unelte. În context, Gizmochina notează că Timex a lansat recent în SUA și alte modele (Deepwater Arctic 200 și Heritage 66), însă Marlin Chatham Automatic rămâne ancorat în zona de acces, unde diferențierea vine mai ales din dimensiuni, design și raportul preț–specificații. [...]
Huawei își aliniază businessul de terminale pe o strategie pe 10 ani, construită în jurul ecosistemului HarmonyOS și a cinci scenarii de utilizare , potrivit IT之家 , care citează un rezumat al unei mese rotunde cu presa internațională publicat pe contul X al Huawei pentru piețele externe. Yu Chengdong , director executiv al Huawei și președinte al Terminal BG, spune că viziunea diviziei de terminale este să ofere consumatorilor o experiență de viață cu inteligență artificială „fără întreruperi”, prin integrarea produselor și serviciilor în jurul a cinci zone: mobilitate inteligentă HarmonyOS, birou HarmonyOS, casă inteligentă, sănătate și sport, respectiv divertisment audio-video. El descrie această direcție drept strategia pe termen lung pentru următorii zece ani. Ce înseamnă, operațional, strategia pe „cinci scenarii” Din informațiile prezentate, accentul cade pe conectarea dispozitivelor și serviciilor Huawei într-un ecosistem comun, cu HarmonyOS ca platformă de bază. Cele cinci scenarii menționate sunt: HarmonyOS pentru mobilitate inteligentă (zona auto, sub brandul „Hongmeng Zhixing”); HarmonyOS pentru birou (productivitate și dispozitive pentru lucru); casă inteligentă (dispozitive conectate pentru locuință); sănătate și sport (wearables și servicii asociate); divertisment audio-video (căști, audio, ecrane și conținut). Publicația notează și contextul profesional al lui Yu Chengdong: s-a alăturat Huawei în 1993, a lucrat la prima generație de centrale telefonice digitale, a contribuit la dezvoltarea businessului de comunicații mobile (pornind de la GSM), iar în ultimul deceniu a condus în principal activitatea de terminale (fosta divizie de consumatori, înființată în 2003). Indicatori de tracțiune menționați în context IT之家 reamintește câteva repere recente comunicate de Huawei în alte ocazii, ca semnale ale dimensiunii ecosistemului: livrările „Hongmeng Zhixing” în septembrie: 37.490 de mașini; livrări cumulate: peste 1,56 milioane ; căștile wireless Huawei: livrări cumulate de peste 100 de milioane de unități (până în august); numărul de dispozitive terminale HarmonyOS 6 / HarmonyOS 7: peste 90 de milioane , cu o estimare că va depăși 100 de milioane în acest an. Informațiile provin din rezumatul unei întâlniri cu presa și din raportări anterioare citate de publicație; materialul nu oferă detalii despre calendarul de implementare sau despre ținte financiare pentru strategia pe zece ani. [...]
