Știri
Știri din categoria Companii
Samsung Electronics a convenit cu sindicatul un mecanism de bonusare fără plafon, legat direct de profitul operațional al diviziei de semiconductori, într-o mișcare care poate dezamorsa un conflict de muncă ce risca să degenereze în cea mai amplă grevă din istoria companiei, potrivit IT之家.
Înțelegerea, relatată de agenția sud-coreeană Yonhap și preluată de publicație, prevede introducerea unui „bonus special de performanță” pentru divizia DS (Device Solutions – semiconductori), calculat ca 10,5% din profitul operațional, iar plata nu va avea plafon maxim. Din perspectivă operațională, formula leagă explicit costurile cu personalul de rezultatele financiare ale segmentului care stă în centrul ciclurilor de boom și recul din industria semiconductorilor.
Acordul provizoriu a fost semnat pe 20 mai, la Suwon (provincia Gyeonggi), la sediul autorității locale a Ministerului Muncii și Ocupării din Coreea de Sud, în cadrul negocierilor pentru salariile din 2026. Publicația notează că înțelegerea a fost atinsă în seara dinaintea unei greve generale planificate.
Sindicatul a anunțat că va organiza un vot „pentru/împotrivă” asupra acordului provizoriu în intervalul:
Doar dacă votul va valida înțelegerea, acordul provizoriu va deveni unul final. În acest scenariu, conflictul de muncă ce durează de aproximativ cinci luni ar urma să se încheie, reducând riscul de perturbări într-o divizie critică pentru producția și livrările de semiconductori ale grupului.
Recomandate
Samsung Electronics pregătește un program de returnare către acționari de până la 110.000 miliarde woni (aprox. 79 mld. dolari, circa 356 mld. lei), care ar deveni cel mai mare plan de acest tip din istoria companiilor coreene , potrivit CNMO , care citează Bloomberg și alte publicații pe baza unor surse apropiate discuțiilor. Consiliul de administrație al Samsung ar urma să se reunească după închiderea bursei din Coreea de Sud (în jurul orei locale 16:00), iar după ședință compania ar publica detaliile complete ale planului. Sursele citate indică o plajă estimată între 90.000 și 110.000 miliarde woni (aprox. 65–79 mld. dolari, circa 293–356 mld. lei). Ce înseamnă planul, operațional: 50% din fluxul de numerar liber către acționari Conform informațiilor din piață, Samsung intenționează să aloce 50% din fluxul de numerar liber (FCF – banii rămași după cheltuielile de investiții) pentru returnări către acționari, cu accent pe dividende în numerar. După anunț, compania ar urma să evalueze în continuare posibilitatea unor sume suplimentare, în funcție de evoluția fluxurilor de numerar și a profitabilității. Samsung nu a comentat informațiile, potrivit aceleiași surse. Reacția pieței: salt pe acțiuni și activarea „Sidecar” pe KOSPI Informația a avut un efect imediat asupra pieței: pe 20 august, acțiunile Samsung au urcat intraday cu peste 10% și au închis cu +8,59%, la 273.000 woni, cel mai ridicat nivel dinspre finalul lunii iulie. În aceeași zi, SK Hynix a crescut cu peste 12%, iar indicele KOSPI a avansat intraday cu peste 6%. Creșterea accelerată a determinat Bursa din Coreea să activeze mecanismul „Sidecar”, care a suspendat pentru 5 minute ordinele de cumpărare programate (tranzacții automate). Context: competiție pe capital în sectorul memoriilor, pe fondul cererii pentru AI Analiștii citați leagă planul de boom-ul cererii de cipuri alimentat de investițiile în inteligență artificială , într-un moment în care o parte dintre investitori au devenit mai prudenți privind sustenabilitatea cheltuielilor pentru hardware AI, ceea ce a dus anterior la corecții de preț. În paralel, SK Hynix anunțase deja un program de răscumpărare și anulare de acțiuni de 40.000 miliarde woni. Succesiunea acestor inițiative la cei doi mari jucători din memoriile coreene a amplificat mișcarea de pe bursa locală, potrivit informațiilor din piață citate de CNMO. [...]
Samsung pregătește un plan de peste 100 de trilioane de woni pentru acționari, într-un moment în care competiția din cipuri se mută și la „returnarea de capital”. Potrivit Agerpres , grupul sud-coreean ar urma să anunțe la finalul lunii august un nou program de recompensare a acționarilor, evaluat la peste 100 de trilioane de woni, adică 72 de miliarde de dolari (aprox. 324 miliarde lei). Informația a fost relatată de presa locală și vine la o zi după ce rivalul SK Hynix a anunțat un plan record de răscumpărare de acțiuni, într-un sector care încearcă să convingă investitorii că poate finanța simultan investițiile mari legate de cererea pentru Inteligența Artificială și plățile către acționari. Ce ar include planul Samsung și când ar putea fi aprobat Publicația MoneyToday, citând surse neidentificate din industria electronicii, susține că Samsung Electronics va organiza o reuniune a Consiliului de administrație la sfârșitul lunii august pentru aprobarea planului. Acesta ar include un dividend special. Conform acelorași surse, Samsung ar intenționa să folosească 50% din fluxul liber de numerar (banii rămași după cheltuielile de investiții și operaționale) pentru recompensarea acționarilor, cu accent în principal pe dividende în numerar. Presiunea concurenței: SK Hynix ridică ștacheta Miercuri, SK Hynix a anunțat un program de răscumpărare și anulare de acțiuni de 40 de trilioane de woni, echivalentul a 28,7 miliarde de dolari (aprox. 129 miliarde lei), descris ca cel mai mare program de returnare către acționari făcut vreodată de o companie sud-coreeană listată. Totodată, SK Hynix a comunicat că va aloca peste 50% din fluxul liber de numerar generat între 2025 și 2027 pentru recompensarea acționarilor. Poziția Samsung: fără comentarii, dar cu un mesaj despre „echilibru” Samsung a transmis că nu are comentarii privind informațiile din presă, făcând trimitere la declarațiile directorului financiar Park Sooncheol din iulie, la prezentarea rezultatelor trimestriale. „În curând vom împărtăși un plan pentru a găsi echilibrul optim între maximizarea valorii pentru acționari și reinvestirea pentru creșterea viitoare, maximizând în același timp randamentul pentru acționari.” În ansamblu, recompensele de această amploare sunt prezentate ca un semnal de încredere că marii producători de cipuri au resursele necesare să-și susțină acțiunile și, în același timp, să finanțeze investițiile mari cerute de boom-ul investițiilor în Inteligența Artificială. [...]
Meta acceptă să plătească până la 16,68 mld. dolari (aprox. 75 mld. lei) și să schimbe funcții-cheie pe Facebook și Instagram pentru a limita riscurile de dependență la minori , într-o înțelegere care poate deveni un reper de reglementare „de facto” pentru întreaga industrie a rețelelor sociale, potrivit Al Jazeera . Acordul închide un proces din SUA susținut de o coaliție de 29 de state, care acuza Meta că a proiectat platformele astfel încât „să creeze dependență” la copii, că ar fi indus consumatorii în eroare privind siguranța și că ar fi colectat date personale ale copiilor. Deși 29 de state au inițiat acțiunea, 52 de procurori generali din state și teritorii americane au semnat înțelegerea. Judecătoarea federală Yvonne Gonzalez Rogers a suspendat procesul și a transmis că este „înclinată” să aprobe acordul, dar are nevoie de timp pentru a-l analiza. Înțelegerea mai are, așadar, nevoie de aprobarea instanței. Ce schimbări operaționale acceptă Meta pentru minori Pe lângă componenta financiară, Meta s-a angajat la modificări aplicabile la nivel național în SUA, cu implementare „în câteva luni”, conform declarațiilor citate de publicație. Printre măsuri: limită zilnică de utilizare de două ore pentru utilizatorii sub 18 ani, care poate fi eliminată doar de un părinte; blocaje pe timp de noapte și oprirea notificărilor în timpul școlii; ascunderea numărului de aprecieri și reacții pentru utilizatorii sub 18 ani; eliminarea filtrelor legate de proceduri cosmetice (inclusiv chirurgie estetică); opțiunea pentru adolescenți de a folosi un flux nepersonalizat, fără recomandări bazate pe algoritmi; identificarea și eliminarea conturilor aparținând copiilor sub 13 ani. California Attorney General Rob Bonta a indicat că restricțiile de timp ar urma să scadă la o oră pe zi dacă și alți jucători mari din social media acceptă termeni similari. Presiune pentru un „standard” la nivel de industrie Meta a cerut explicit ca TikTok și YouTube să adopte același cadru, argumentând că adolescenții folosesc „zeci de aplicații” și că e nevoie de o soluție la nivel de industrie. În acest sens, acordul poate funcționa ca un precedent practic: dacă măsurile sunt implementate rapid și validate de instanță, ele pot ridica așteptările publice și politice față de restul platformelor, chiar în lipsa unei legi federale noi. Costuri, riscuri juridice și reacția pieței Meta a acceptat să plătească maximum 16,68 miliarde de dolari (aprox. 75 miliarde lei) pe parcursul a 10 ani, iar costurile doar cu avocații ar urma să ajungă la 10 miliarde de dolari (aprox. 45 miliarde lei), potrivit informațiilor din acord. Compania a negat orice vină ca parte a înțelegerii. În proces, Meta se confrunta cu un risc teoretic de până la 1,4 trilioane de dolari în amenzi, în timp ce coaliția de state ar fi urmărit o penalitate „mai aproape” de 200 de miliarde de dolari. Acordul vine după pierderi în cazuri comparabile în New Mexico, unde un juriu a obligat Meta la plata a 375 milioane de dolari în martie și a încă 567 milioane de dolari în august. Pe bursă, acțiunile Meta au scăzut la începutul ședinței, dar ulterior și-au revenit; titlul era în creștere cu 2,2% în ziua menționată de publicație. [...]
Meta a acceptat să plătească până la 18 miliarde de dolari (aprox. 81 mld. lei) într-o înțelegere cu 29 de state americane , un acord care combină costuri juridice masive cu obligații operaționale pe 10 ani privind protecția minorilor pe Facebook și Instagram, potrivit TechCrunch . Procesul a vizat acuzații că Meta ar fi proiectat în mod conștient platforme precum Instagram și Facebook pentru a crea dependență în rândul copiilor, deși ar fi știut riscurile pentru utilizatorii tineri. Statele au mai susținut că Meta ar fi colectat date de la copii fără știrea părinților, încălcând Children’s Online Privacy Protection Act (COPPA) , legea americană privind confidențialitatea online a copiilor. Compania precizează că, prin această înțelegere, nu admite vinovăția, însă acordul evită un proces cu juriu și introduce un set de măsuri care, după aprobarea instanței, ar urma să rămână în vigoare timp de 10 ani. Ce schimbări operaționale intră în acord (dacă instanța îl aprobă) Pachetul de protecții pentru adolescenți și controale pentru părinți, dezvoltat împreună cu 52 de procurori generali de stat, include: limită implicită de două ore pe zi , cumulată pentru Facebook și Instagram; alerte la 60 și 90 de minute și notificări la fiecare 15 minute pentru „încurajarea utilizării intenționate” (conform descrierii Meta); blocare implicită între miezul nopții și 06:00 („Night Mode”), plus notificări dezactivate între 08:00 și 15:00 („School Mode”); ascunderea implicită pentru adolescenți a numărului de aprecieri și reacții, atât la propriile postări, cât și la ale altora; blocarea utilizării unor „filtre extreme de machiaj”, pe lângă blocarea existentă a filtrelor de chirurgie cosmetică; investiții suplimentare în tehnologie de verificare a vârstei („age assurance”) pentru identificarea proactivă a conturilor care ar putea aparține utilizatorilor sub 13 ani sau a conturilor de adolescenți înregistrate cu o dată de naștere de adult. Meta mai spune că va întări măsurile pentru a împiedica adulții să găsească, să urmărească și să interacționeze cu adolescenții, va consolida controalele parentale și va îmbunătăți timpii de răspuns la raportările de conținut dăunător venite de la adolescenți. Compania precizează că mesajele directe nu sunt incluse în limitele de timp sau în perioadele de notificări dezactivate, pentru ca adolescenții să poată „rămâne conectați cu prietenii și familia”. Miza financiară: plăți pe 10 ani și un cost contabil imediat Suma de până la 18 miliarde de dolari (aprox. 81 mld. lei) ar urma să fie distribuită către state pe o perioadă de 10 ani. Totuși, 30% din acord — circa 5,3 miliarde de dolari (aprox. 24 mld. lei) — ar urma să fie plătit doar dacă YouTube și TikTok implementează o limită de o oră pe zi, „Night Mode” și măsuri de verificare a vârstei; în plus, aceste platforme ar trebui să accepte să plătească o sumă egală cu acel 30%. În paralel, Meta afirmă că va înregistra o cheltuială juridică de 10 miliarde de dolari (aprox. 45 mld. lei) în trimestrul al treilea al acestui an, ceea ce va afecta cheltuielile și profitul. TechCrunch notează că acțiunile Meta au crescut după apariția informației despre înțelegere. Presiune asupra industriei, nu doar asupra Meta Meta își poziționează acordul ca un apel către rivali pentru adoptarea acelorași standarde. Declarația citată de TechCrunch aparține directorului juridic al companiei, C.J. Mahoney: „Pentru că adolescenții se mișcă fluid între zeci de aplicații, avem nevoie de o soluție la nivelul întregii industrii. Prin urmare, facem apel la colegii noștri din industrie, TikTok și YouTube, să implementeze acest nou cadru, imediat.” Acordul rămâne condiționat de aprobarea instanței, iar o parte relevantă din plăți depinde explicit de reacția altor platforme majore — un element care poate influența atât costul final pentru Meta, cât și ritmul în care standardele de protecție pentru minori se generalizează în industrie. [...]
Cei mai mari angajatori „pe hârtie” din fiecare județ adună peste 165.000 de salariați , iar harta arată cât de dependentă rămâne piața muncii locală de câțiva jucători mari, mai ales din industrie, potrivit unei analize Economedia bazate pe datele raportate pentru 2025 și furnizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC) . Miza economică nu este doar dimensiunea forței de muncă, ci și riscul de concentrare: când un singur angajator domină un județ, orice ajustare de producție sau restructurare se propagă rapid în economie (furnizori, servicii, consum local). În plus, analiza arată că numărul mare de salariați nu garantează automat performanță financiară: unele companii au profituri de sute de milioane sau miliarde de lei, în timp ce altele raportează pierderi, chiar și la cifre de afaceri ridicate. Un detaliu important de interpretare: clasamentul nu indică numărul de angajați care lucrează efectiv în județ, ci numărul mediu de salariați raportat de compania cu sediul social în județul respectiv. Asta înseamnă că o parte din personal poate fi distribuit în mai multe județe. Unde se vede cel mai bine concentrarea: București și câteva județe industriale În București, cel mai mare angajator cu sediu este CFR S.A, cu 23.666 de salariați, compania raportând o cifră de afaceri de 1,187 miliarde de lei și o pierdere de 548,897 milioane de lei. În județe industriale, vârful de clasament este ocupat de companii auto și din lanțul de componente: Argeș: Automobile Dacia – 10.556 salariați (cifră de afaceri 29,92 miliarde de lei; profit net 629,2 milioane de lei). În context, sindicatul a avertizat că uzina de la Mioveni se confruntă cu reducerea volumelor de producție și că aproximativ 1.200 de angajați ar urma să plece în 2026 (inclusiv plecări voluntare). Dolj: Ford Otosan România – 6.481 salariați (cifră de afaceri 21,04 miliarde de lei; profit net 399,9 milioane de lei). Brașov: Autoliv România – 8.150 salariați (cifră de afaceri 6,16 miliarde de lei; profit net 290,4 milioane de lei). Timiș: Aumovio Technologies România – 8.304 salariați (cifră de afaceri 7,37 miliarde de lei; pierdere netă 435,4 milioane de lei). Profitabilitatea diferă puternic, chiar și la companii cu mii de angajați Analiza pune în oglindă companii mari ca personal, dar cu rezultate financiare foarte diferite. Exemple relevante din datele prezentate: Bacău: Dedeman – 12.702 salariați (cifră de afaceri 13,16 miliarde de lei; profit net 1,64 miliarde de lei). Sibiu: Romgaz – 5.227 salariați (cifră de afaceri 7,58 miliarde de lei; profit net 3,14 miliarde de lei). Gorj: Complexul Energetic Oltenia – 7.950 salariați (cifră de afaceri 3,47 miliarde de lei; pierdere netă 1,11 miliarde de lei). Buzău: Aaylex One (Cocorico) – 1.686 salariați (cifră de afaceri 1,16 miliarde de lei; pierdere netă 110,9 milioane de lei). În text este menționat că, potrivit Termene.ro, există pe rol o cerere de deschidere a procedurii de insolvență, iar compania a intrat în concordat preventiv la începutul anului. Ce arată harta despre structura economiilor locale Pe ansamblu, distribuția celor mai mari angajatori sugerează o piață a muncii locală împărțită între câteva „motoare” sectoriale: auto și componente în mai multe județe din vest, centru și sud-vest; energie în județe cu companii mari din sector; retail și servicii în zone unde sediile sociale ale marilor rețele sau operatori sunt înregistrate; industrie alimentară în județe cu producători mari. Concluzia practică pentru mediul de afaceri și autorități locale este că, dincolo de numărul de salariați, contează sănătatea financiară și stabilitatea operațională a acestor angajatori „ancoră”: acolo unde un singur nume domină, orice schimbare de strategie sau de volum se poate transforma rapid într-un șoc local pe piața muncii. [...]
Chimcomplex își pregătește lichiditatea prin renegocierea datoriilor și termene mai lungi de plată , pe fondul unei pierderi semestriale de 10 milioane de euro, dublă față de S1 2025, și avertizează că o parte din producție ar putea fi relocată în afara României, potrivit Economica . Declarațiile apar într-un interviu publicat de companie la Bursa de Valori București , atribuit lui Andrei Laurențiu, director operațiuni Chimcomplex – Sucursala Râmnicu Vâlcea. Mesajul central este că presiunea costurilor cu energia și riscul unei contracții economice ar putea împinge industria energo-intensivă către „exil”, iar compania își construiește scenarii de lucru pentru a evita blocajele de numerar. Negocieri cu băncile și furnizorii, cu posibilitatea unor întârzieri la salarii Chimcomplex spune că analizează intrarea în negocieri cu băncile și furnizorii și prelungirea termenelor de plată. În același context, compania admite că, într-un scenariu de deteriorare a economiei și apariția unor blocaje pe lanțul de lichidități, nu poate exclude întârzieri de câteva săptămâni la plata salariilor, deși susține că, „la acest moment”, nu există motive de îngrijorare pentru plata acestora. Totodată, compania afirmă că este „exclus” să intre în insolvență, invocând sprijinul Grupului SCR „ori de câte ori va avea nevoie”, dacă acest lucru este benefic „tuturor actorilor implicați”. Riscuri asumate: faliment „0%”, întârzieri la plăți „25%” În interviu sunt avansate explicit estimări interne privind riscurile, în următoarea formă: risc de faliment: „0%”; șanse de a intra în concordat preventiv (mecanism juridic de protecție față de creditori): „1%”, văzut ca „umbrelă” în cazul apariției unor „creditori ostili”; risc de întârzieri la plăți: „25%”, calificat drept „moderat” în contextul actual. Impact operațional: opriri temporare și efecte în lanț Compania leagă dificultățile de „prețurile incorect de mari la energie” și spune că a luat măsuri de restrângere a activității pentru 7 zile. În plus, menționează oprirea „încă unei electrolize”, după cea de la Onești din anul anterior, cu posibile efecte negative în aval, inclusiv asupra rafinăriilor, dacă nu mai este asigurat acidul clorhidric necesar funcționării. Relocarea unor fabricații, inclusiv polioli, rămâne pe masă Un alt element cu impact potențial major este intenția de a muta „câteva din fabricații și uzine” în țări cu „politici sănătoase și transparente”, în condițiile în care compania spune că devine „tot mai limpede” că va reloca inclusiv producții considerate „mândria țării”, precum poliolii. Orice astfel de decizie ar urma să fie luată de organele statutare și comunicată pieței în conformitate cu obligațiile legale de raportare. În paralel, Chimcomplex indică faptul că și-a închis din timp fabricațiile energo-intensive și a continuat cu cele mai puțin dependente de politicile publice, susținând că efectele crizei se văd cu întârziere în rezultate, inclusiv prin costuri asociate închiderilor de capacități din anul trecut. [...]
