Știri
Știri din categoria Companii
Samsung riscă o oprire a producției de cipuri din 21 mai, cu pierderi estimate de guvern la până la 1 trilion won pe zi, în condițiile în care compania și cel mai mare sindicat al său reiau luni negocierile într-o ultimă încercare de a evita o grevă de 18 zile, potrivit The Next Web.
Dacă discuțiile eșuează, sindicatul spune că are 41.000 de participanți confirmați, iar numărul ar putea depăși 50.000, care ar urma să intre în grevă pe 21 mai.
Premierul sud-coreean Kim Min-Seok a avertizat duminică faptul că impactul economic ar fi „de neimaginat” și a estimat costul la până la 1 trilion won (668 milioane dolari, aprox. 3,1 miliarde lei) pentru fiecare zi în care fabricile de cipuri ale Samsung ar fi închise. El a indicat, pentru prima dată, că guvernul ar putea recurge la puteri de urgență dacă greva ar amenința economia națională.
Escaladarea este susținută și de participarea șefului Comisiei Naționale pentru Relații de Muncă la negocierile de luni, ceea ce ridică disputa la nivel de intervenție directă a statului. O rundă anterioară de negocieri mediate de guvern s-a blocat pe 12 mai, după 17 ore de discuții, pe care un reprezentant sindical le-a descris drept „16 ore de așteptare și o oră de negociere”.
Conflictul se concentrează pe modul în care Samsung distribuie către angajați profiturile asociate boomului din inteligența artificială:
Conducerea companiei susține că solicitările sindicatului ar fi greu de susținut pe termen lung.
În T1 2026, Samsung a raportat venituri de 133,9 trilioane won (aprox. 90 miliarde dolari, aprox. 414 miliarde lei) și un profit operațional de 57,2 trilioane won, de opt ori mai mare față de anul anterior și cel mai ridicat profit trimestrial din istoria companiei. Divizia de semiconductori a generat 53,7 trilioane won, adică aproximativ 94% din total, pe fondul cererii pentru cipuri de memorie HBM (high-bandwidth memory), folosite în infrastructura pentru inteligență artificială.
În același timp, angajații susțin că remunerația nu a ținut pasul cu performanța companiei, invocând și comparația cu rivalul SK Hynix, precum și nemulțumiri legate de acordul salarial din 2025.
Președintele Samsung Electronics, Jay Y. Lee, a avut în weekend o intervenție publică rară, cerând scuze pentru „problemele interne” care creează îngrijorare.
Negocierile de luni sunt prezentate ca decisive pentru a reduce diferența dintre 10% și 15% din profitul operațional alocat bonusurilor. Pe baza cifrelor din T1, diferența ar echivala cu aproximativ 2,9 trilioane won (1,9 miliarde dolari, aprox. 8,7 miliarde lei) anual.
Dincolo de companie, miza este și macroeconomică: semiconductorii au reprezentat 37% din exporturile totale ale Coreei de Sud în aprilie, față de 20% cu un an înainte, potrivit datelor guvernamentale citate. În plus, o oprire prelungită ar putea afecta oferta globală de cipuri DRAM și HBM într-un moment în care, conform articolului, deficitul de memorie pentru AI este așteptat să persiste până în 2027 și după.
Recomandate
Protestul angajaților Samsung din divizia de electrocasnice scoate la suprafață o fractură internă cu potențial de costuri operaționale și de negociere : mii de oameni ar urma să iasă în stradă după ce bonusurile din 2026 au fost alocate masiv către divizia de semiconductori, potrivit The Next Web . Sindicatul spune că între 2.000 și 3.000 de angajați care lucrează la telefoane, televizoare și mașini de spălat se vor aduna pe 16 iulie lângă sediul companiei din Suwon , pentru a protesta față de diferența de tratament față de colegii din zona cipurilor. Nemulțumirea s-a acumulat după acordul salarial din mai pentru semiconductori, negociat separat. Diferența de bonusuri: de la milioane la sute de milioane de woni Miza imediată este discrepanța dintre bonusurile anunțate pentru 2026: angajații din Device eXperience (divizia care produce produse de consum) ar urma să primească un bonus de circa 6 milioane woni (aprox. 3.900 dolari , plătit în acțiuni de trezorerie); angajații din semiconductori ar urma să încaseze până la 600 milioane woni . Publicația notează că diferența ajunge astfel la aproximativ 100 la 1 între două divizii ale aceluiași angajator, iar explicația „pe hârtie” este greu de acceptat în fabrici. De ce au câștigat semiconductorii și ce cer ceilalți Bonusurile mari din semiconductori vin dintr-un acord considerat neobișnuit în istoria relațiilor de muncă din Coreea de Sud: Samsung a acceptat în scris să pună deoparte o cotă fixă din profitul operațional al diviziei de semiconductori, în jur de 10,5% , pentru bonusuri speciale — doar a doua oară când o companie majoră coreeană își asumă contractual un astfel de angajament de împărțire a profitului. Contextul economic invocat este că divizia de semiconductori generează „majoritatea covârșitoare” a profitului Samsung, alimentată de cipurile de memorie cu lățime mare de bandă folosite în centrele de date pentru inteligență artificială. În același timp, angajații din electrocasnice și electronice de consum nu au aceeași putere de negociere, iar mitingul ar urmări tocmai să evidențieze această asimetrie. Revendicarea protestatarilor: o alocare revizuită, care să trateze câștigurile asociate boomului din AI ca rezultat al întregii companii, nu ca „premiu” al unei singure divizii. Impactul probabil: nu schimbă bonusul din 2026, dar poate complica următoarea rundă Potrivit articolului, mitingul este puțin probabil să modifice plata din 2026, considerată în mare parte stabilită. Miza este, mai degrabă, poziționarea pentru următoarea negociere și semnalul că o forță de muncă „pe două niveluri” devine o problemă de management, nu doar de buget. Disputa a atras atenție și dincolo de companie: factorii de decizie au semnalat dimensiunea bonusurilor din semiconductori ca posibil risc inflaționist într-o țară în care masa salarială a Samsung poate influența indicatorii macroeconomici. În paralel, sindicatul Donghaeng (care reprezintă angajații din afara semiconductorilor) a încercat deja o cale juridică, mergând în instanță la Suwon pentru a opri un vot la nivelul companiei privind aranjamentul de bonusuri; demersul nu a blocat acordul, iar demonstrația este următorul pas. [...]
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum , după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home . Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale. De ce contează pentru producătorii de terminale DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în: presiune pe marjele producătorilor, dacă nu cresc prețurile finale; scumpiri la raft, dacă firmele încearcă să transfere costul către consumatori; ajustări de producție și achiziții mai prudente, dacă cererea finală slăbește. Context: deficit de ofertă, dar cerere de consum mai slabă Publicația amintește și o analiză TrendForce , potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea. În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi. Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract. [...]
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
Un judecător federal a menținut verdictul juriului care îl găsește pe Elon Musk răspunzător față de investitorii Twitter , respingând încercarea miliardarului de a anula decizia și deschizând calea pentru plata unor despăgubiri care, potrivit estimărilor avansate în proces, ar putea ajunge la circa 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei), relatează HotNews . Judecătorul districtual Charles Breyer , din San Francisco, a respins și cererea lui Musk de anulare a certificării grupului de investitori (o etapă procedurală importantă în astfel de litigii colective) și a admis solicitarea investitorilor privind dobânzile prejudiciare, ceea ce poate majora suma finală datorată. Decizia vine după verdictul din 20 martie, când un juriu a stabilit că Musk a încercat să scadă prețul acțiunilor Twitter pentru a putea renegocia sau chiar să se retragă din tranzacția de preluare a companiei, evaluată la 44 de miliarde de dolari (aprox. 202 miliarde lei), în 2022. Ce a contat în instanță: două tweet-uri, răspundere doar pentru unul Jurații au concluzionat că Musk poate fi tras la răspundere pentru declarațiile postate pe Twitter pe 13 și 17 mai 2022, în care punea la îndoială amploarea conturilor false și de spam („boți”) de pe platformă. Judecătorul Breyer a reținut însă o diferență între cele două mesaje: a constatat „dovezi substanțiale de falsitate” în tweet-ul din 13 mai, despre care a spus că a determinat o scădere semnificativă a prețului acțiunilor, dar a decis că Musk nu este răspunzător pentru tweet-ul din 17 mai, invocând lipsa unei reacții a pieței. Ce urmează: miza financiară rămâne ridicată În martie, după verdict, un avocat al reclamanților a estimat că despăgubirile ar putea totaliza aproximativ 2,5 miliarde de dolari (aprox. 11,5 miliarde lei). Hotărârea de acum menține această perspectivă și adaugă componenta dobânzilor prejudiciare, care poate crește costul final pentru Musk. Avocații lui Musk nu au transmis imediat un punct de vedere, potrivit informațiilor din articol. [...]
Unimicron vrea să atragă până la 1,4 mld. dolari (aprox. 6,4 mld. lei) profitând de „fereastra” de finanțare deschisă de AI , printr-o vânzare de global depositary shares (GDS), într-un moment în care investitorii plătesc evaluări mai mari pe tot lanțul de aprovizionare al semiconductorilor, potrivit The Next Web . Compania taiwaneză vinde 50 de milioane de acțiuni la un preț între 26,96 și 27,76 dolari (aprox. 123–127 lei) pe acțiune, cu un discount de circa 3%–6% față de ultima cotație din Taipei, conform Bloomberg, citat de publicație. Miza economică a tranzacției este că Unimicron încearcă să monetizeze rapid apetitul pentru expunere la AI, într-o piață descrisă ca „iertătoare”, în care investițiile în infrastructura de cipuri pentru AI au împins în sus evaluările furnizorilor. De ce contează: „gâtul de sticlă” se mută în substraturi și ambalare avansată Deși este puțin cunoscută consumatorilor, Unimicron ocupă o poziție tot mai importantă în lanțul de producție: fabrică plăci de circuit imprimat și substraturi IC (stratul care conectează cipurile la plăci). Pe măsură ce procesoarele devin mai mari și mai complexe, aceste componente „de infrastructură” ajung să fie un blocaj real. Publicația leagă direct această dinamică de trecerea industriei către „advanced packaging” (ambalare avansată) – tehnici prin care mai multe „dies” (matrițe de siliciu) și straturi de memorie sunt integrate într-un singur modul. Fiecare astfel de modul are nevoie de un substrat de înaltă calitate, iar cererea pentru acest strat s-a înăsprit odată cu cererea pentru cipurile în sine. La ce vor folosi banii: capital de lucru, nu investiții spectaculoase Unimicron spune că intenționează să folosească fondurile pentru a procura materii prime în valute străine – o utilizare „deliberat neglamuroasă”, în formularea sursei. Cu alte cuvinte, este o finanțare de capital de lucru, ambalată de piață în „culorile” AI, într-un moment în care investitorii sunt dispuși să finanțeze inclusiv nevoi operaționale de bază dacă emitentul are o legătură, fie și indirectă, cu boom-ul AI. Alegerea instrumentului – GDS – permite unei companii listate în Taiwan să ajungă la investitori internaționali fără o listare externă completă, păstrând listarea principală acasă. Pentru un producător care cumpără materii prime în valute străine, atragerea de finanțare în acea monedă poate reduce și nepotrivirea dintre încasări și cheltuieli, notează publicația. Semnalul pieței și riscul implicit: finanțare „pe scenariul bun” Discountul relativ mic este prezentat ca un indiciu că emitentul se așteaptă la o cerere suficientă fără concesii mari de preț; într-o piață mai rece, diferența față de cotația din Taipei ar fi, de regulă, mai mare. Totuși, sursa introduce și o notă de prudență: cererea de substraturi depinde de ritmul producției de cipuri high-end, care la rândul lui este influențat de capacitatea de ambalare (inclusiv la TSMC ), de planurile de cheltuieli ale marilor operatori de centre de date și de un ciclu de cerere care „nu va rămâne fierbinte pentru totdeauna”. În acest context, o finanțare făcută la vârful entuziasmului este eficientă pentru companie, dar, prin definiție, este „prețuită” pentru varianta optimistă a pieței. [...]
Blocul Național Sindical acuză Oracle că a blocat negocierile colective și a concediat lideri sindicali , într-un caz care poate atrage verificări ale autorităților de muncă și riscuri de litigii pentru angajator, potrivit Mediafax . Într-un comunicat transmis luni, BNS susține că Oracle Global Services Romania S.R.L. (entitatea locală a grupului Oracle) ar fi refuzat, în practică, să deschidă negocierile pentru contractul colectiv de muncă la nivel de unitate, deși sindicatul nou înființat ar fi cerut acest lucru în mod repetat începând din iulie 2025. Ce reclamă sindicatul: negocieri amânate și concedieri Potrivit BNS, pe parcursul a aproape un an au fost trimise șase notificări formale pentru inițierea negocierii, fără ca angajatorul să convoace părțile, să propună o dată pentru prima ședință sau să furnizeze informațiile necesare negocierii colective. Sindicatul mai reclamă că, în toamna anului 2025, compania ar fi făcut concedieri colective de peste 400 de angajați, „în lipsa unor garanții negociate”. În locul unui cadru colectiv, BNS susține că ar fi fost folosite acorduri individuale condiționate de semnătură, practică pe care o consideră incompatibilă cu principiile dialogului social. Escaladarea către autorități și Comisia Europeană BNS afirmă că a sesizat Inspectoratul Teritorial de Muncă București , iar ulterior Inspecția Muncii. De asemenea, cazul a fost adus în atenția vicepreședintei Comisiei Europene, Roxana Mânzatu. În plus, organizația sindicală susține că președintele și vicepreședintele Sindicatului Angajaților Oracle din România ar fi fost concediați la șase zile după înregistrarea sindicatului, existând litigii pe rolul instanțelor în legătură cu aceste concedieri. Miza pentru companie: risc de control, litigii și presiune pe conformare Din perspectiva companiilor, disputa ridică o problemă de conformare cu obligațiile legale privind dialogul social (negocierea colectivă, informarea și consultarea angajaților, libertatea sindicală). BNS cere Inspecției Muncii și Ministerului Muncii să verifice situația și să ia măsurile necesare și solicită companiei să își respecte obligațiile prevăzute de legislația română și europeană. BNS compară situația din România cu alte state din UE (inclusiv Spania, Franța, Italia, Germania, Austria, Olanda și Belgia), unde, potrivit sindicatului, angajații Oracle ar beneficia de contracte colective negociate, unele fiind publice. [...]
