Știri
Știri din categoria Companii
Premierul Ilie Bolojan spune că măsurile de reducere a risipei în companiile de stat și în gestionarea banilor publici au „deranjat interese puternice”, pe fondul unor pierderi care ajung să fie acoperite din buget, potrivit Digi24. Mesajul vine în contextul reformei anunțate pentru primele 22 de companii ale statului și al discuțiilor despre listarea la bursă a unor pachete minoritare.
Într-o intervenție la Radio România Actualități, Bolojan a descris „prăduirea bugetului” ca fiind posibilă în mai multe forme și a dat ca exemplu creditele neperformante acordate de o bancă de stat, menționând Eximbank. El a susținut că a limitat astfel de practici și că, odată ce „a aprins lumina”, reacțiile au fost inevitabile.
„Când am deschis cămara statului, am găsit niște șobolani și șoareci care îți rod din alimente. Eu am pus lumina pe ei.”
Premierul a legat direct pierderile unor companii de stat de presiunea asupra finanțelor publice, afirmând că o parte din pierderi sunt restanțe la buget și că „toate aceste companii de stat pe pierdere sunt subvenționate de la buget”.
În același registru, Bolojan a avertizat că „rezervele din cămară sunt foarte reduse” și că viitorii guvernanți nu pot crea așteptări pe care ulterior să nu le poată onora, sugerând o constrângere bugetară care face mai dificilă menținerea unor companii cronice pe pierdere fără schimbări de fond.
Bolojan a reiterat că listarea la bursă a unor companii de stat ar viza „exclusiv vânzarea de pachete minoritare”, statul urmând să rămână acționar majoritar. El a respins ideea pierderii controlului și a argumentat că prezența investitorilor privați ar aduce o administrare mai eficientă, prin responsabilizare.
„Aici este vorba despre vânzarea unor pachete minoritare din companiile de stat, în așa fel încât statul român să rămână acționar majoritar.”
Premierul a mai spus că măsura este prevăzută în programul de guvernare și că a fost discutată în coaliție și în ședința de Guvern fără obiecții, conform declarațiilor sale.
În contextul reformei anunțate pentru primele 22 de companii ale statului, Bolojan a indicat că pentru unele entități — mai ales cele considerate infrastructură critică — soluția ar fi modernizarea și conducerea eficientă, pe baza unor decizii luate după un audit independent. Pentru altele, opțiunile menționate sunt fuziunea sau chiar închiderea.
Digi24 notează și că, „în paralel”, este în lucru o listă de companii care ar putea fi listate la bursă.
Recomandate
Reforma anunțată pentru 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi nete de 1,12 miliarde lei este prezentată ca o măsură de reducere a risipei bugetare, nu ca o privatizare , potrivit unei declarații a deputatului USR Bogdan Rodeanu, citată de G4Media . Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, susține că pachetul de măsuri lansat de Guvern țintește eficientizarea economiei și eliminarea pierderilor suportate de la buget, respingând acuzațiile că România ar fi „vândută străinilor”. În același timp, el afirmă că reformele nu sunt noi, ci sunt asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și ar fi fost amânate de guvernele anterioare. 22 de companii, trei direcții de acțiune În prima etapă a reformei sunt vizate 22 de companii de stat, descrise ca „găuri negre” pentru economie, cu aproximativ 4,2 miliarde lei datorii la buget și pierderi nete de circa 1,12 miliarde lei în ultimul an raportat. Deputatul spune că nu există o soluție unică pentru toate societățile aflate în dificultate și indică trei scenarii: companiile care gestionează infrastructură critică ar urma să fie susținute și consolidate de stat; firmele cu potențial de redresare ar urma să treacă prin reforme de guvernanță și eficientizare; companiile fără perspectivă economică ar putea intra în restructurare, fuziune sau închidere. În acest context, Rodeanu afirmă că obiectivul este „oprirea risipei și curățarea sinecurilor” acumulate în ultimele decenii. Listarea la bursă: pachete minoritare, fără pierderea controlului Rodeanu respinge și ideea că listarea unor companii ar însemna cedarea controlului către investitori străini, susținând că ar fi vorba despre pachete minoritare, cu statul păstrând poziția de acționar majoritar. El argumentează că listarea ar aduce transparență și reguli mai stricte de guvernanță și ar permite inclusiv cetățenilor români să investească prin Bursa de Valori București , indicând ca exemplu listarea Hidroelectrica. Miza politică: PSD anunță un proiect de lege de blocare a vânzărilor În același material este menționat că liderul PSD Sorin Grindeanu a anunțat la Sighetu Marmației că partidul va depune săptămâna viitoare un proiect de lege care să interzică vânzarea de acțiuni la companii de stat profitabile, pentru o perioadă de doi ani. „L-am rugat pe liderul senatorilor Daniel Zamfir luni să depună un proiect de lege în Parlament, care să facă acest lucru și să interzicem, pe o perioadă de 2 ani, am mai avut treaba asta, vânzarea de acțiuni la companiile de stat profitabile”, a declarat Sorin Grindeanu. [...]
România rămâne „supraponderală” la companii de stat, iar costul se vede în productivitate și în blocarea reformelor economice , potrivit unei intervenții a jurnalistului Matei Udrea la Euronews . În opinia sa, numărul mare de astfel de entități nu doar consumă resurse publice, ci „blochează” și o parte din forța de muncă, reducând eficiența economiei. Udrea afirmă că, dacă sunt excluse statele comuniste, România ar fi a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India. El leagă această situație de moștenirea perioadei ceaușiste și susține că, până acum, „s-a blocat orice reformă”, pe fondul rezistenței față de eliminarea companiilor „care ne trag în jos”. „România este a treia țară din lume, dacă scoatem țările comuniste din calcul, este a treia țară din lume ca număr de companii de stat, după Brazilia și India.” De ce contează: resurse publice fără rezultate și presiune pe productivitate Punctul central al argumentului este că o parte dintre companiile de stat consumă bani publici fără să livreze performanță economică, ceea ce afectează productivitatea la nivel de țară și îngreunează reformele. Udrea spune că vicepremierul ar fi prezentat și „niște nume” în acest context, fără ca materialul să detalieze lista. Exemplul invocat: Aerostar vs. Avioane Craiova Pentru a ilustra diferența de eficiență, Udrea compară Aerostar Bacău, companie privatizată în 1997, cu Avioane Craiova, rămasă în proprietatea statului. Conform declarațiilor sale: Aerostar Bacău (privatizată) „produce inclusiv drone pentru Israel” și componente pentru avionul F-35 . Avioane Craiova (de stat) „continuă să acumuleze pierderi” și, spune Udrea, primește anual sprijin sub formă de ajutoare de stat, scutiri de impozite și ștergeri de datorii, în timp ce rămâne neperformantă. „Primește bani, zeci de milioane de euro și, în continuare, produce, este o gaură neagră.” În esență, mesajul este că menținerea pe termen lung a unor companii de stat ineficiente are un cost dublu: bugetar (prin finanțări repetate) și economic (prin productivitate mai scăzută și forță de muncă „captivă” în structuri necompetitive). [...]
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și listări la bursă pentru companiile de stat , într-o reformă care vizează reducerea pierderilor și a datoriilor către buget, potrivit Mediafax . Premierul Ilie Bolojan susține că România are peste 1.500 de companii cu statul acționar, iar multe funcționează ineficient și au generat „aproximativ 14 miliarde de lei pierderi” în ultimii ani. Într-un mesaj publicat pe Facebook, Bolojan spune că reforma a început cu un proiect-pilot care vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie. Doar acestea ar fi acumulat „într-un singur an” datorii bugetare de peste 4 miliarde de lei și pierderi de peste 1 miliard de lei. Trei direcții: susținere pentru infrastructura critică, redresare pentru pierderi, închideri unde „nu mai au viitor” Planul anunțat împarte companiile în mai multe categorii, cu măsuri diferite: Infrastructură critică (exemplele date: ELCEN, Oil Terminal, CFR SA): susținere prin investiții și „administrare mai profesionistă”, pe motiv că au rol esențial în economie. Companii cu rol strategic (Avioane Craiova, Romaero): decizii coordonate între instituții, pe baza unor analize și audituri independente, pentru a stabili cum poate fi valorificat mai bine potențialul industrial. Reorganizări pentru modernizare : premierul indică drept exemplu CNCIR, care ar urma să fie reorganizată pentru a deveni „mai competitivă” și mai apropiată de standardele europene. Companiile cu pierderi intră în „redresare operațională”, iar unde există suprapuneri se discută fuziuni Pentru companiile cu pierderi și subvenții în creștere, Bolojan indică un proces de redresare operațională, cu eficientizare și „expertiză internațională”. Exemplele menționate sunt CFR Călători, Metrorex și TAROM. Tot aici, premierul vorbește despre fuziuni și integrări „unde există suprapuneri și ineficiență”, dând ca exemple Telecomunicații CFR și Tipografica Filaret, unde obiectivul ar fi reducerea costurilor și creșterea eficienței. În același mesaj, Bolojan afirmă că unele companii vor fi închise „treptat și ordonat” dacă „nu mai au viitor”, indicând cazuri precum CFR Marfă și Petrotrans. Despre Petrotrans, premierul spune că este în faliment din 2007 și că nu este lichidată complet, deși ar fi continuat să genereze costuri pentru stat. Listări la bursă cu pachete minoritare: Hidroelectrica , Romgaz și CEC Bank, plus condiții pentru alte companii Guvernul lucrează, potrivit premierului, la o listă de companii care ar putea fi listate la bursă prin vânzarea de pachete minoritare de acțiuni , cu statul rămas acționar majoritar și cu menținerea controlului asupra deciziilor strategice. Bolojan enumeră între companiile avute în vedere Hidroelectrica, Romgaz și CEC Bank . Pentru altele — Transgaz, Portul Constanța și Poșta Română — procesul ar depinde de îndeplinirea unor „condiții prealabile”. Ce urmează: un nou val de evaluări în 30 de zile Premierul spune că acesta este „doar primul pas” și că, în următoarele 30 de zile, Guvernul va lansa un nou val de evaluări, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară a companiilor. În mesajul citat, Bolojan leagă reforma de reducerea risipei și de efecte în economie și în bugetul public. [...]
Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile , potrivit News . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria . Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție. De la decizie la nivel de minister, la criterii stabilite central Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează: importanța strategică a companiei; situația financiară în care se află. Miza: intervenție mai devreme, înainte de insolvență În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține. „Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.” Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile. [...]
Rolul de „trimis special” al lui Paolo Zampolli arată cum administrația Trump împinge diplomația spre o logică de vânzări, în care acordurile comerciale și accesul politic se amestecă , potrivit Digi24 , care citează o analiză Financial Times . Personajul, cu un trecut în lumea modellingului, este prezentat ca intermediar în negocieri internaționale, cu accent pe „cifre mari” și rezultate rapide. Zampolli, care se laudă că i-ar fi făcut cunoștință lui Donald Trump cu Melania, a ajuns de la fondator al unei agenții de fotomodele la „trimis special pentru parteneriate globale” al președintelui SUA. În această calitate, el spune că primește instrucțiuni de la Casa Albă și de la departamente guvernamentale americane pentru promovarea agendei „America Prima”. Diplomație ca instrument de tranzacționare În relatarea citată, Zampolli își rezumă stilul prin expresia „20 de miliarde de dolari în 20 de minute”, pe care o folosește ca simbol al negocierilor accelerate și al țintelor financiare ridicate. El apare descris ca parte a unui mecanism în care loialiștii lui Trump sunt utilizați ca intermediari, iar relațiile personale, accesul la decidenți și acordurile internaționale devin componente ale aceluiași sistem. Exemplele menționate includ deplasări și discuții pe teme economice și industriale: o vizită recentă în Ungaria, alături de vicepreședintele JD Vance , unde ar fi negociat un acord în domeniul energiei nucleare; o deplasare în Uzbekistan, unde ar fi discutat despre vânzarea de avioane Boeing. Zampolli susține că a devenit „al doilea cel mai important agent de vânzări al Boeing”, „neplătit”, însă Boeing nu i-a confirmat rolul, conform materialului. Cazul Uzbekistan: între declarații și cifre anunțate public Zampolli afirmă că, în Uzbekistan, o ofertă inițială de 4 miliarde de dolari ar fi fost împinsă către o sumă finală de 20 de miliarde de dolari, după ce ar fi cerut o țintă mult mai mare. Totuși, în realitate, Trump a anunțat în septembrie că Uzbekistan Airways va cumpăra 22 de avioane pentru 8 miliarde de dolari, cu opțiunea de a cumpăra mai multe ulterior, mai notează articolul. Un oficial al Departamentului de Stat al SUA a declarat pentru Financial Times că Trump „a încheiat singur” acordul Boeing cu Uzbekistan Airways, în timpul unui apel din 5 septembrie 2025 cu președintele Mirzioev, și că președintele „a format o echipă” pentru implementarea viziunii „America Prima”. „Cumpărați Boeing”: mesajul economic din spatele accesului politic Zampolli descrie explicit o regulă de funcționare a acestui tip de intermediere: cei care îl întâlnesc „vor ceva”, în special acces la președinte, iar răspunsul lui este să cumpere produse americane, în particular Boeing. Tot în acest registru, el s-a lăudat și cu un acord privind deschiderea „Parcului Donald J Trump” la București, legat de aniversarea a 250 de ani de la semnarea Declarației de Independență a SUA, conform materialului. Controverse și acuzații în plan personal Articolul menționează și un episod relatat de New York Times, potrivit căruia Zampolli ar fi apelat la autoritățile americane din domeniul imigrației într-o dispută cu fosta sa parteneră, Amanda Ungaro, pe fondul unei neînțelegeri privind custodia fiului lor. Aceste acuzații sunt prezentate ca parte a controverselor recente din jurul său. Separat, Zampolli respinge asocierea cu Jeffrey Epstein, afirmând că „nu m-a invitat niciodată pe insulă”, în contextul unor discuții apărute în spațiul public și negat de Melania Trump. De ce contează pentru mediul de afaceri Miza economică din material este felul în care administrația Trump ar folosi canale informale și emisari loiali pentru a accelera acorduri cu componentă comercială (de la aviație la energie), reducând importanța procedurilor și crescând rolul intermedierii personale. În acest model, „diplomația” devine, în practică, un instrument de tranzacționare, iar companiile americane – exemplul recurent fiind Boeing – ajung în centrul mesajului către partenerii externi. [...]
Scumpirea kerosenului începe să taie din capacitatea de zbor în Europa , iar primele companii mari anunță anulări și revizuiri de prognoze, semn că șocul de cost riscă să se transfere rapid în tarife și în planurile de expansiune ale operatorilor, potrivit Economedia . Lufthansa este prima mare companie aeriană care a comunicat o reducere a capacității de transport, pe fondul costurilor ridicate cu kerosenul, în contextul efectelor războiului din Iran, conform Reuters, citată de Agerpres. În paralel, easyJet a transmis că rezervările sunt sub nivelul de anul trecut, iar KLM a informat că va anula luna viitoare 160 de zboruri în Europa, ca urmare a majorării costurilor cu carburanții. KLM a precizat că anulările afectează mai puțin de 1% din totalul curselor sale europene și că nu se confruntă cu un deficit de kerosen. Presiune pe rezultate și pe prognoze easyJet și-a avertizat investitorii că se așteaptă la pierderi semnificative în primul semestru din 2026 și că ar putea fi nevoită să își înrăutățească previziunile anuale, invocând incertitudinile privind aprovizionarea cu combustibil pentru avioane și efectele mai largi ale războiului. Wizz Air a anunțat deja o reducere a previziunilor anuale privind profitul cu 50 milioane de euro (aprox. 250 milioane lei), iar Air France-KLM urmează să raporteze rezultatele trimestriale în 30 aprilie, după ce a adăugat la bilete o suprataxă de combustibil. Cerere mai volatilă și reacție negativă pe bursă Analiștii avertizează că ar putea urma noi reduceri de capacitate, mai multe aeronave ținute la sol și suprataxe, pe măsură ce piața încearcă să evalueze impactul conflictului asupra veniturilor și profitabilității. În comunicarea către investitori, easyJet a arătat că tensiunile din Orientul Mijlociu au introdus incertitudini pe termen scurt privind costurile carburanților și cererea, pe fondul reducerii rezervărilor din ultimele săptămâni. Reacția pieței a fost imediată: acțiunile easyJet au scăzut cu 9% într-o singură zi, iar titlurile Ryanair, Wizz Air și Lufthansa au înregistrat, de asemenea, scăderi. Ce se vede deja în comportamentul pasagerilor Șeful easyJet, Kenton Jarvis, a spus că pasagerii fac rezervări mai aproape de data zborului și că se conturează o tendință de a călători mai mult intern, în timp ce destinații turistice precum Cipru, Egipt și Turcia își revin mai lent. Companiile aeriene susțin că este dificil de anticipat cum va evolua cererea în semestrul al doilea din 2026, în condițiile în care turiștii sunt îngrijorați atât de turbulențe, cât și de scumpiri. În context, Economedia trimite și la o analiză despre riscul de aprovizionare: Agenția Internațională pentru Energie: Europa mai are, poate, vreo 6 săptămâni de combustibil pentru avioane . Lufthansa: restructurare, flotă mai mică și tensiuni sociale Lufthansa a continuat anterior să își ajusteze rețeaua, inclusiv prin lansarea unor curse către Asia pentru a profita de schimbarea cererii, și a reiterat obiectivul de a deveni „mai eficientă” și „mai simplificată”. Totuși, decizia de a renunța la 27 de avioane mai vechi operate de filiala regională CityLine și la patru aeronave din divizia principală a inflamat sindicatele, pe fondul unor greve recente, descrise ca fiind costisitoare, legate de dispute privind salariile și pensiile. Grupul Lufthansa este cel mai mare transportator aerian din Europa și, pe lângă compania-mamă, deține Austrian, Swiss, Eurowings și Brussels Airlines. [...]
