Știri
Știri din categoria Companii

Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile, potrivit News. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment.
Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria. Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție.
Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează:
În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține.
„Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.”
Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile.
Recomandate

TAROM riscă să rămână fără opțiuni de finanțare dacă nu își schimbă guvernanța , în condițiile în care compania are datorii de aproximativ 930 milioane lei, capitaluri proprii negative de 105 milioane lei și estimează pentru acest an pierderi de 186 milioane lei, potrivit Digi24 , care redă un mesaj public al viceprim-ministrei Oana Gheorghiu . În postarea publicată miercuri pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că singurul an cu profit din ultimul deceniu nu a fost rezultatul activității operaționale, ci al unor elemente excepționale. Ea afirmă că „profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. Indicatorii invocați și problema de fond: performanță operațională slabă Viceprim-ministra indică și un grad de ocupare al aeronavelor „sub 70%”, pe care îl consideră mult sub țintele asumate, și califică TAROM drept „prost gestionată”. În evaluarea sa, dificultatea majoră nu este lipsa de potențial, ci „lipsa unei guvernanțe eficiente”. În același mesaj, ea descrie un „cerc vicios” în care compania: vinde active pentru a acoperi pierderile; amână „deciziile dificile”; este blocată de „conflicte de guvernanță” care întârzie reforma. Ce soluții propune și ce avertisment lansează Pentru redresare, Oana Gheorghiu spune că ar fi necesare, „urgent”, un management de redresare, profesionalizarea guvernanței, obiective măsurabile, disciplină financiară și un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Ea avertizează că „fereastra de timp este foarte mică” și că, după ani în care compania a fost ținută „pe aparate”, salvarea „doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”. În lipsa unei reforme, susține viceprim-ministra, TAROM riscă să „continue să fie vândută pe bucăți” pentru a câștiga timp. [...]

TAROM riscă să rămână fără spațiu de manevră financiară dacă nu trece rapid printr-o reformă de guvernanță și management, avertizează vicepremierul Oana Gheorghiu într-o postare pe Facebook, potrivit Mediafax . Ea indică datorii de 930 de milioane de lei, pierderi estimate pentru 2025 de 186 de milioane de lei și un grad de ocupare al aeronavelor sub 70%, „mult sub țintele asumate”. În evaluarea vicepremierului, profitul „excepțional” raportat în 2024 nu a venit din activitatea operațională, ci din vânzarea de active și „tratamente contabile excepționale”. Gheorghiu susține că, în ultimii 10 ani, acela ar fi fost singurul an „cu profit”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. De ce contează: ajutoarele de stat nu mai pot ține loc de restructurare Miza, în formularea vicepremierului, este că „salvarea TAROM doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”, iar fereastra de timp pentru intervenție este „foarte mică”. În lipsa unei schimbări, compania ar intra într-un cerc vicios în care „se vând activele companiei pentru a acoperi pierderile”, se amână deciziile dificile, iar conflictele de guvernanță blochează reforma. Gheorghiu leagă situația TAROM de o problemă mai largă a întreprinderilor publice: „lipsa de guvernanță reală”. Ea mai afirmă că, în discuțiile cu managementul și din documentele analizate, ar fi rezultat lipsa unei strategii coerente pe termen lung, lipsa unei viziuni privind competitivitatea și o „confuzie periculoasă” între rolul comercial al companiei și influența politică asupra conducerii. Ce soluții propune vicepremierul Oana Gheorghiu spune că nu se poate cere performanță fără independența reală a Consiliului de Administrație, criterii profesionale și asumare managerială, alături de o strategie industrială pentru aviația românească. În postare, ea enumeră direcții de acțiune considerate urgente: management de redresare; profesionalizarea guvernanței; obiective măsurabile; disciplină financiară; un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Vicepremierul argumentează și rolul „strategic” al TAROM pentru România, invocând conectivitatea, securitatea și mobilitatea, poziționarea regională, locurile de muncă, infrastructura tehnică și know-how-ul acumulat. În context mai larg, Gheorghiu amintește că a anunțat în aprilie prezentarea unui bilanț privind reforma companiilor de stat, susținând că România nu mai poate amâna restructurarea unui sector care ar fi acumulat pierderi istorice de aproximativ 14 miliarde de lei. [...]

Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]

O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]

Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]

Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX : potrivit Antena 3 , fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X. Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres. De ce contează: decalajul dintre evaluare și profitabilitate În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla. Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente. Ce arată ultimele cifre: creștere a vânzărilor, dar pierdere netă Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total. În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024. Așteptări mai prudente în piață Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari. Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate. [...]