Știri
Știri din categoria Companii
Guvernul pregătește o procedură cu criterii pentru selectarea următorului val de companii de stat, care ar urma să fie anunțat în 30 de zile, potrivit News. Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că statul vrea să acționeze ca „acționar responsabil”, intervenind înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment.
Anunțul a fost făcut joi, la Palatul Victoria. Gheorghiu a precizat că, pentru următoarea etapă, Executivul va trece prin ședința de guvern – în cadrul unui memorandum – o procedură de selecție.
Vicepremierul a arătat că, în „primul val”, ministerele au decis ce companii intră în proiectul pilot. Pentru „următorul val”, Guvernul propune criterii de selecție care vizează:
În logica prezentată de vicepremier, statul ar trebui să nu mai aștepte deteriorarea severă a situației financiare pentru a interveni în companiile pe care le deține.
„Statul trebuie să devină acel acţionar responsabil care previne intrarea în faliment sau în insolvenţă a unei companii, care nu mai aşteaptă ca aceste companii să ajungă în aceste situaţii pentru a interveni.”
Deocamdată, în informațiile transmise nu sunt menționate numele companiilor vizate în următorul val și nici detalii despre forma concretă a intervenției statului; acestea ar urma să fie clarificate odată cu anunțul promis în următoarele 30 de zile.
Recomandate
Guvernul a pus pe listă 22 de companii de stat cu datorii de 4,2 miliarde lei și pierderi de 1,12 miliarde lei , într-un proiect-pilot care deschide calea pentru restructurări, fuziuni sau închideri, în funcție de rolul economic al fiecărei firme, potrivit Adevărul . Vicepremierul Oana Gheorghiu a prezentat concluziile după ședința de Guvern de joi, 16 aprilie. Miza anunțului este una bugetară și de guvernanță: Executivul tratează pierderile și restanțele acestor companii ca pe o „factură anuală” suportată de contribuabili și susține că reforma nu mai poate fi limitată la schimbări de management. „Aceasta este factura anuală pe care românii o suportă.” De ce contează: un „proiect-pilot” care poate seta regulile pentru restul portofoliului de stat Oana Gheorghiu a descris problema ca fiind sistemică, în contextul în care statul este acționar în peste 1.500 de societăți, dintre care multe funcționează ineficient și generează pierderi pentru bugetul public. Proiectul-pilot vizează 22 de companii din energie, transporturi și industrie, selectate pentru impactul financiar și relevanța lor în economie. Vicepremierul a spus că lista și evaluarea au fost construite împreună cu AMEPIP (agenția responsabilă de guvernanța companiilor de stat) și sunt legate de angajamentele României față de OECD și Comisia Europeană. „A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Cine are cele mai mari restanțe la buget Conform datelor prezentate, cele mai mari restanțe la buget sunt generate de: CFR Marfă CFR SA Romaero Vicepremierul a insistat că situațiile trebuie tratate diferențiat: unele companii administrează infrastructuri critice, altele sunt entități comerciale, iar unele sunt structuri rămase fără obiect de activitate, dar care continuă să acumuleze pierderi. Ce tip de intervenții ia în calcul Guvernul Pentru a limita deciziile „arbitrare”, Guvernul spune că a evaluat fiecare companie din lotul-pilot pe baza a șapte criterii (strategie, guvernanță, model de business și performanțe comercială, operațională, patrimonială și financiară). Datele au fost extrase automat din sistemele Ministerului Finanțelor și ANAF, pentru o imagine unitară. Intervențiile sunt grupate pe categorii, în funcție de rol și perspectivă economică: Infrastructură critică : ELCEN, Oil Terminal, CFR SA – investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică : Avioane Craiova, Romaero – decizii la nivel interministerial, pe fondul importanței industriale. Transformare după model european : CNCIR – reorganizare pentru creșterea competitivității. Redresare operațională : CFR Călători, Metrorex, TAROM – redresare, posibil cu sprijin extern. Fuziuni și absorbții : Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret – opțiuni de consolidare. Ieșire din portofoliu : lichidare/radiere – exemplu: Petrotrans. Cazul Petrotrans: faliment din 2007, dar costuri încă plătite Ca exemplu de disfuncționalitate, Oana Gheorghiu a invocat Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007, dar care nu a fost lichidată nici până în 2026. „Este o companie aflată în faliment din 2007, iar noi suntem în 2026. Singurii care au încasat bani în acești ani au fost lichidatorii, contabilii și cei care s-au ocupat de arhivare.” Potrivit vicepremierului, din cauză că firma nu a fost radiată, bugetul public plătește anual peste 29.000 de euro (aprox. 145.000 lei) pentru conducte care există doar în documente, în baza unei hotărâri judecătorești. Ce urmează: extinderea evaluării în 30 de zile Executivul intenționează să extindă analiza și la alte companii de stat, urmând ca un nou lot să fie selectat în următoarele 30 de zile, pe criterii de importanță strategică și situație financiară. Guvernul pregătește și un „calendar clar de intervenție” pentru cazuri similare, menționând companii precum Remin și Minvest. „Statul trebuie să devină un acționar responsabil, care previne intrarea în faliment sau insolvență, nu unul care intervine abia după ce companiile ajung în aceste situații.” [...]
Guvernul pregătește închideri, fuziuni și restructurări la companiile de stat, după ce un lot-pilot de 22 de firme a adunat datorii bugetare de circa 4,2 miliarde de lei și pierderi nete de aproximativ 1,12 miliarde de lei într-un singur an , potrivit Digi24 . Vicepremierul Oana Gheorghiu spune că miza este reducerea costurilor directe pentru contribuabili și oprirea „risipei și ineficienței” dintr-un sector cu peste 1.500 de companii deținute de stat. În bilanțul prezentat după ședința de Guvern, Gheorghiu a indicat că multe dintre companiile de stat au pierderi istorice cumulate de aproximativ 14 miliarde de lei, bani care, în opinia sa, ar fi putut fi direcționați către investiții publice majore. „Cred că din acești bani am fi putut construi 3, 4 sau chiar 5 spitale regionale. A sosit momentul să punem capăt risipei și ineficienței.” Ce companii sunt în prim-plan și ce decizii sunt avansate În portofoliul pilot analizat, vicepremierul a descris companiile drept „găuri negre pentru economia României”, argumentând că menținerea situației actuale produce costuri directe pentru contribuabili. Digi24 notează că, dintre companiile cu cele mai mari datorii, au fost menționate: CFR Marfă SNCFR Romaero Pentru SNCFR, Gheorghiu a spus explicit că societatea „trebuie lichidată”. Șase direcții de acțiune: de la investiții la ieșirea din portofoliu Executivul propune o clasificare a companiilor de stat și măsuri diferențiate, în funcție de rolul economic și de situația financiară: Infrastructură critică – companii precum ELCEN, Oil Terminal și CFR SA: investiții și reforme de guvernanță. Decizie strategică – Avioane Craiova, Romaero: decizii interministeriale privind viitorul. Transformare pe model european – CNCIR: transformare pentru a deveni competitiv, după modele europene. Redresare operațională – CFR Călători, Metrorex, TAROM: restructurare, posibil cu sprijin european. Fuziuni și absorbții – exemple: Telecomunicații CFR, Tipografica Filaret. Ieșire din portofoliu (lichidare) – pentru companii unde statul ar urma să închidă definitiv expunerea. Analiza a fost realizată cu sprijinul Agenției pentru Monitorizarea și Evaluarea Performanțelor Întreprinderilor Publice, în cadrul reformei din PNRR privind guvernanța corporativă a întreprinderilor de stat. Exemplul Petrotrans: costuri care continuă în faliment Ca ilustrare a blocajelor administrative, vicepremierul a invocat cazul Petrotrans, companie aflată în faliment din 2007. Potrivit acesteia, procedura de lichidare a fost tergiversată aproape 19 ani, iar statul ar plăti din 2015 peste 29.000 de euro anual (aprox. 145.000 lei) pentru conducte „care există doar pe hârtie”, în baza unei decizii judecătorești. Gheorghiu a mai spus că o contestație depusă de o instituție a statului, pentru o creanță minoră, ar fi întârziat lichidarea cu aproximativ șapte ani. Oficialul a indicat că situații similare ar exista și la alte companii aflate de mult timp în insolvență, precum Remin și Minvest, pentru care Guvernul ar urma să introducă un calendar de intervenție. Ce urmează: extinderea analizei în 30 de zile Executivul pregătește un nou val de companii care vor intra în analiză în următoarele 30 de zile, pe criterii legate de importanța strategică și situația financiară. Mesajul central al vicepremierului: statul ar trebui să acționeze ca „acționar responsabil”, cu decizii și termene, înainte ca firmele să ajungă în insolvență sau faliment. [...]
Tarom riscă să intre într-un scenariu de avarie dacă Bruxelles-ul nu prelungește planul de restructurare , în condițiile în care actualul model de business „nu este sustenabil” și compania nu a avut profit operațional în ultimii 10 ani, potrivit declarațiilor vicepremierului Oana Gheorghiu, citate de news.ro . Gheorghiu a spus că situația Tarom este „în analiza Ministerului Transporturilor” și că este singura companie din portofoliul ministerului pentru care Guvernul așteaptă un feedback, în contextul în care „Ministerul Transporturilor controlează dosarul Tarom”. Miza: prelungirea planului aprobat de Comisia Europeană Tarom se află într-un proces de restructurare aprobat de Comisia Europeană, însă acesta „nu este în grafic”, din motive pe care vicepremierul le-a descris drept „unele obiective, unele mai puțin obiective”. În același timp, compania are „un dialog cu Comisia Europeană”. Oficialul a indicat că, dacă se aprobă prelungirea planului — invocând „noul context geopolitic” și „criza de petrol” — ar urma continuarea restructurării, inclusiv în așteptarea livrării unor avioane și regândirea „întregului flux” al companiei. „Dacă se aprobă prelungirea planului (...) atunci urmează ca acest plan să fie prelungit şi probabil să aşteptăm să vină avioanele şi compania să-şi regândească întregul flux.” Scenariul alternativ: soluții dacă nu există prelungire Gheorghiu a precizat că, la nivel de comitet, a fost discutat și scenariul în care Comisia Europeană nu aprobă prelungirea planului, caz în care „trebuie să aibă în vedere clar niște soluții”. În argumentația sa, vicepremierul a punctat că Tarom „pierde bani” de cel puțin 10 ani și că „profit operațional nu a făcut niciodată în ultimii 10 ani”. A menționat că în 2024 compania a înregistrat profit, însă „nu din activitate, din operațional, ci din alte activități”, concluzionând că este nevoie să fie explorate „alte soluții pentru Tarom”. [...]
Cartel Alfa cere intervenția Guvernului pentru a opri hotărârile locale care interzic jocurile de noroc în spații fizice, susținând că măsurile pot bloca activitatea Loteriei Române și pot reduce veniturile la buget , potrivit Digi24 . Confederația sindicală afirmă că, prin decizii adoptate la nivel local – exemplul invocat fiind Hotărârea Consiliului Local Bacău nr. 119/01.04.2026 – autoritățile ajung să trateze Compania Națională „Loteria Română” (CNLR) „la grămadă”, fără diferențiere față de operatorii privați. În comunicatul citat, Cartel Alfa susține că CNLR funcționează într-un cadru legal distinct și are un rol public, cu contribuții la bugetul de stat și la finanțarea unor obiective de interes general. Miza pentru companie: risc de blocaj operațional și presiune pe venituri publice Sindicaliștii avertizează că în mai multe zone „se conturează o practică periculoasă” de interzicere generalizată a activității, cu efecte care ar putea include: blocarea totală a activității CNLR în anumite localități; pierderea locurilor de muncă; diminuarea semnificativă a veniturilor bugetare; apariția unor conflicte juridice majore. Cartel Alfa mai susține că astfel de decizii ar fi luate fără o analiză reală a consecințelor economice și sociale și fără a ține cont de statutul distinct al companiei. Ce solicită Cartel Alfa Guvernului În apelul către Executiv, confederația cere: intervenția urgentă a Guvernului pentru clarificarea modului de aplicare a cadrului legal; încetarea adoptării unor hotărâri locale care „depășesc limitele legii”; inițierea unui dialog cu toate părțile implicate. Context: cazul Bacău și închiderea treptată a locațiilor În 1 aprilie, primarul municipiului Bacău, Lucian Viziteu, a anunțat pe Facebook interzicerea activității de jocuri de noroc în locații fizice în oraș, precizând că spațiile se vor închide treptat, pe măsură ce expiră autorizațiile aparatelor. Cartel Alfa indică această hotărâre ca exemplu de aplicare locală care, în opinia sa, lovește și în activitatea Loteriei Române. [...]
Operațiunile OnePlus din Europa intră sub semnul întrebării , pe fondul unor plecări de personal care ar putea afecta capacitatea companiei de a susține vânzările, marketingul și relația cu partenerii locali, potrivit Android Headlines . Informațiile indică faptul că angajați din regiune se pregătesc să părăsească organizația, ceea ce alimentează incertitudinea privind continuitatea prezenței OnePlus pe piețele europene. Materialul nu precizează amploarea exactă a plecărilor și nici un calendar oficial al schimbărilor. De ce contează: risc operațional pentru o piață cheie Pentru OnePlus, Europa este o zonă în care execuția locală contează direct: distribuție, suport post-vânzare, campanii comerciale și coordonarea cu operatori și retaileri. Orice reducere a echipelor sau instabilitate internă poate întârzia lansări, poate slăbi prezența în canale și poate afecta experiența clienților, chiar și fără un anunț formal de retragere. Ce se știe și ce lipsește din datele publice Android Headlines descrie situația ca fiind una care „arată șubred” pentru viitorul OnePlus în Europa, în contextul pregătirilor de plecare ale unor angajați. În același timp, articolul nu oferă detalii verificabile despre: numărul de persoane vizate sau departamentele afectate; țările în care ar avea loc schimbările; dacă există o decizie de restructurare sau o ieșire din anumite piețe. La ce să se uite piața în perioada următoare În lipsa unor clarificări oficiale, semnalele relevante vor fi cele operaționale: eventuale modificări în rețeaua de distribuție, schimbări în parteneriatele comerciale și în modul de gestionare a service-ului și garanțiilor, precum și ritmul lansărilor și al campaniilor locale. [...]
PepsiCo își repoziționează Gatorade ca brand de hidratare pentru publicul larg , într-o mișcare menită să recupereze teren într-o piață tot mai aglomerată, unde au apărut circa 150 de mărci noi din 2020, potrivit CNN . Pachetul de schimbări include băuturi noi, pudre și ambalaje, cu accent pe mesajul „bazat pe știință” și pe extinderea dincolo de identitatea tradițională de băutură pentru sportivi. Presiunea vine din fragmentarea rapidă a categoriei: deși Gatorade rămâne lider, a pierdut aproximativ 3% din cota de piață din 2021, iar în 2025 controla 60% din categorie, conform firmei de cercetare Numerator. În paralel, piața băuturilor cu electroliți este estimată să crească de la 40 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 184 mld. lei) la 80 de miliarde de dolari până în 2032 (aprox. 368 mld. lei), potrivit Fortune Business Insights. Ce schimbă Gatorade: produse, ingrediente, ambalaj Repoziționarea vizează atât portofoliul, cât și percepția de brand. Mike Del Pozzo , președintele categoriei de băuturi PepsiCo din SUA, spune că mesajele din piață – inclusiv ale Gatorade – au devenit „diluate și confuze” pentru consumatori, pe fondul exploziei de competitori. Printre schimbările anunțate: eliminarea culorilor și coloranților sintetici din cele mai vândute trei arome (fruit punch, lemon lime și orange); variantele cu zahăr și fără zahăr ar urma să fie lansate în trimestrul al patrulea; ambalaje noi, care vor începe să fie introduse „mai târziu în acest an”; extinderea pe segmentul pudrelor aromate (inclusiv pentru brandul-soră Propel), descris ca una dintre cele mai rapide linii de creștere datorită portabilității. Del Pozzo afirmă că eliminarea coloranților a fost „incredibil de dificilă”, deoarece poate afecta recunoașterea produsului la raft, în condițiile în care culorile puternice au devenit parte din identitatea Gatorade. Concurența: de la influenceri la multinaționale Valul de competitori include produse asociate unor influenceri (Alex Cooper, Kylie Jenner) și sportivi (Leo Messi), dar și jucători în creștere precum Electrolit și Liquid I.V. În același timp, rivalul BodyArmor a fost relansat anul trecut, însă a întâmpinat dificultăți după ce Coca-Cola i-a redus de două ori evaluarea, la câțiva ani de la achiziția din 2021. Howard Telford, care coordonează cercetarea pe băuturi răcoritoare la Euromonitor, explică faptul că „hidratarea” nu mai este sinonimă cu băuturile sportive clasice. Creșterea Gatorade este erodată de pudre, băuturi cu electroliți, ape de cocos și produse premium care folosesc „limbajul refacerii” fără a miza pe poziționarea sportivă. Prețul intră în ecuație Pe lângă produse, PepsiCo ajustează și politica de preț: compania a redus prețurile pentru anumite oferte, precum multipack-urile, pentru a le aduce mai aproape de nivelul pe care consumatorii sunt dispuși să îl plătească, potrivit lui Del Pozzo. În același timp, băuturi noi – precum Gatorade Lower Sugar – sunt vândute la același preț ca produsele „fanion”, iar compania susține că astfel recâștigă clienți care migraseră către rivali. Strategia urmează o mișcare similară din divizia de snacks-uri Frito-Lay, care a redus prețurile cu 15% în martie, după reacții negative ale consumatorilor și pe fondul presiunii venite de la investitorul activist Elliott Management, care și-a construit anul trecut o participație de 4 miliarde de dolari (aprox. 18,4 mld. lei) în PepsiCo. Ce urmează: extinderea dincolo de „raftul de băuturi sportive” Un produs nou, programat pentru anul viitor, este „Gatorlyte Longer Lasting”, descris drept o premieră pentru companie. A fost dezvoltat după ce cercetătorii au identificat o cerere atipică: consumatori aflați pe zboruri lungi sau în ture extinse (de exemplu, profesori) care evită să bea lichide ca să nu fie nevoiți să meargă la toaletă. Produsul folosește electroliți și glicerină pe bază de plante, un ingredient care ajută organismul să rețină și să reabsoarbă apa în celule, pentru a menține hidratarea „semnificativ mai mult” decât o băutură sport standard. În viziunea Euromonitor, miza nu este doar oprirea scăderii cotei de piață, ci demonstrarea că Gatorade poate crește în segmente precum băuturile fără zahăr sau cu conținut redus de zahăr și pudrele. Concluzia: nu mai este suficient să domine „raftul clasic” al băuturilor sportive. [...]
