Știri
Știri din categoria Companii
Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX: potrivit Antena 3, fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X.
Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres.
În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla.
Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente.
Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total.
În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024.
Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari.
Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate.
Recomandate
SpaceX vizează un IPO de 75 mld. dolari (aprox. 345 mld. lei), care ar rescrie recordurile pieței și ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1 trilion de dolari, potrivit Libertatea . Compania spațială fondată în 2002 ar urma să se listeze vineri dimineața pe Nasdaq , într-o ofertă publică inițială (IPO) descrisă ca potențial cea mai mare din istorie. SpaceX intenționează să strângă 75 de miliarde de dolari, peste recordul Saudi Aramco (29,4 miliarde de dolari în 2019). Planul include plasarea pe piață a peste 555 de milioane de acțiuni, la un preț estimat de 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, ceea ce ar implica o evaluare totală de aproape 1,8 trilioane de dolari. Potrivit Bloomberg , oferta ar fi fost de patru ori suprasubscrisă de bănci și instituții financiare, iar circa 20–30% dintre acțiuni ar urma să fie rezervate investitorilor de retail – o pondere neobișnuit de mare pentru un IPO de asemenea dimensiune. Ce înseamnă listarea pentru averea lui Musk și pentru angajați Libertatea notează că Elon Musk ar deține aproximativ 42% din acțiunile SpaceX, iar pachetul său ar urma să fie evaluat la peste 740 de miliarde de dolari după listare. Înaintea IPO-ului, averea lui Musk este estimată la 782 de miliarde de dolari, conform Forbes , iar listarea ar urma să îl transforme în primul „trilionar” al planetei. Efectul nu s-ar opri la acționarul principal. Publicația scrie că: peste 4.400 de actuali și foști salariați ar deveni milionari în dolari dacă acțiunea atinge pragul estimat de 135 de dolari; aproximativ 400 de angajați ar ajunge să dețină pachete de acțiuni evaluate la peste 100 de milioane de dolari fiecare. Întrebările de pe Wall Street: venituri, pierderi și proiecții În spatele dimensiunii istorice a tranzacției, rămân semne de întrebare legate de profitabilitate. Conform datelor prezentate, SpaceX ar fi avut venituri de 18,7 miliarde de dolari în 2025, dar a raportat pierderi nete de 4,9 miliarde de dolari. În același timp, documentele depuse pentru IPO ar include o estimare de venituri de peste 28,5 trilioane de dolari pe termen lung – o proiecție care, potrivit sursei, a atras atenția analiștilor. Context: fuziunea cu xAI și integrarea platformei X Listarea vine după ce valoarea SpaceX ar fi crescut puternic în urma fuziunii cu xAI din februarie, menționată de Libertatea (detalii suplimentare în materialul dedicat: https://www.libertatea.ro/stiri/spacex-preia-xai-elon-musk-anunta-construirea-pe-orbita-a-unor-centre-de-date-5610461 ). IPO-ul ar urma să includă și integrarea xAI și a platformei de social media X (fostul Twitter), absorbite în prima parte a anului 2026. Pe termen scurt, miza pieței rămâne execuția tranzacției și nivelul cererii la listare; pe termen mediu, investitorii vor urmări dacă planurile tehnologice ale companiei pot fi transformate în fluxuri de numerar care să susțină o evaluare de ordinul trilioanelor de dolari. [...]
Relația Musk–șeful FCC devine un risc de reglementare pentru IPO-ul SpaceX , într-un moment în care compania se pregătește pentru ceea ce ar urma să fie, la nivel global, cea mai mare listare inițială din istorie, potrivit IT Home , care citează o investigație The New York Times despre legăturile dintre Elon Musk și președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr. Materialul descrie cum Carr ar fi luat decizii favorabile SpaceX și serviciului său de internet prin satelit Starlink, în paralel cu o apropiere publică de Musk și de președintele ales Donald Trump. În același timp, Carr ar fi avut o atitudine mult mai dură față de alte companii aflate sub supravegherea FCC, inclusiv prin investigații și amenințări legate de licențe. De ce contează: FCC apare de zeci de ori în documentele SpaceX Pe măsură ce SpaceX se apropie de IPO, rolul FCC devine critic, deoarece instituția reglementează licențele și accesul la spectru (benzi de frecvențe radio) necesare pentru operarea serviciilor de comunicații. În prospectul SpaceX, FCC este menționată de 25 de ori, cel mai mult dintre toate agențiile guvernamentale, în principal pe teme de licențiere a spectrului pentru sateliți. Administrația Federală a Aviației (FAA) , care reglementează lansările de rachete, este menționată de 23 de ori. În acest context, articolul sugerează că percepția de „tratament preferențial” poate deveni un subiect sensibil pentru investitori, mai ales când o parte semnificativă a creșterii depinde de aprobări și reguli stabilite de aceeași autoritate. Miza economică: Starlink, principalul motor de venituri Potrivit documentelor SpaceX citate în material, Starlink este descris ca „vaca de muls” a companiei și singura subsidiară profitabilă. Serviciul ar avea: 9.600 de sateliți pe orbită joasă, care furnizează internet; 10 milioane de clienți la nivel global, inclusiv companii aeriene, guverne și armata Ucrainei; venituri de peste 11,4 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 52 miliarde lei), adică 61% din veniturile totale SpaceX. Aceleași documente ar indica și o proiecție de venituri „în cele din urmă” de până la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7.300 miliarde lei). În paralel, SpaceX ar urmări o evaluare la listare de 1,77 trilioane de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania peste Meta ca valoare de piață, conform articolului. Decizii și acțiuni ale FCC care au avantajat SpaceX, potrivit investigației Textul enumeră mai multe episoade în care Carr ar fi acționat în favoarea SpaceX/Starlink: a aprobat o solicitare de sateliți a SpaceX și a modificat reguli ale agenției astfel încât SpaceX să beneficieze; în ianuarie, FCC a aprobat cererea SpaceX de a desfășura 7.500 de sateliți pentru extinderea serviciului global; în aprilie, FCC a relaxat reguli vechi de decenii privind modul în care sateliții împart spectrul, o schimbare care, potrivit instituției, reduce costurile și permite servicii mai rapide; FCC a spus că procesul a fost sprijinit de „măsurători din lumea reală” furnizate de SpaceX și Starlink. În același timp, după o plângere a SpaceX, Carr a deschis o investigație asupra competitorului EchoStar, iar în alte cazuri a amenințat cu retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC din cauza relatărilor despre Trump și a inițiat investigații privind Disney și Comcast, inclusiv pe tema politicilor de diversitate, echitate și incluziune. Critici și răspunsuri: acuzații de părtinire, dar și exemple de „tratament egal” Jessica J. González, co-director executiv al organizației „Free Press”, este citată criticând comportamentul lui Carr ca fiind nepotrivit pentru un oficial care ar trebui să supravegheze o instituție independentă de protecție a consumatorilor. Pe de altă parte, Carr neagă că ar favoriza SpaceX și susține că tratează toate companiile la fel. Ca exemplu, în februarie ar fi aprobat cererea Amazon de a lansa 4.500 de sateliți pentru propriul serviciu de internet prin satelit „Leo”, un concurent al SpaceX, potrivit materialului. Un purtător de cuvânt al FCC a transmis, într-o declarație, că instituția urmărește stimularea „economiei spațiale” și că există mai mulți furnizori de sateliți care concurează pentru a oferi consumatorilor conexiuni rapide la prețuri accesibile. Ce urmează: cererea SpaceX pentru 1 milion de sateliți este încă în evaluare Un punct major rămas deschis este solicitarea SpaceX depusă în ianuarie la FCC pentru autorizarea a 1 milion de sateliți, cu scopul de a construi în spațiu centre de date care să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale; cererea este încă analizată. Inițiativa a atras critici din partea astronomilor și ecologiștilor, care avertizează asupra schimbării aspectului cerului și a riscului de deșeuri spațiale, iar specialiști în somn au invocat posibile efecte ale luminii asupra ritmurilor biologice. Amazon s-a opus, susținând că proiectul ar fi mai degrabă o viziune decât un plan realist și ar putea necesita „sute de ani” pentru a fi realizat, conform articolului. [...]
Listarea SpaceX ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari , un scenariu care ar transforma oferta publică inițială (IPO) a companiei într-un reper de piață cu implicații economice și politice, potrivit Economedia , care citează o analiză Oxfam transmisă de EFE și preluată de Agerpres. Conform Oxfam, odată cu IPO-ul SpaceX, Musk ar ajunge să fie mai bogat decât 46% din populația lumii, adică aproximativ 3,8 miliarde de oameni. Analiza susține că averea sa personală este așteptată să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume cu o astfel de avere. IPO-ul SpaceX, un potențial record și o capitalizare estimată de 1.770 miliarde dolari SpaceX ar urma să lanseze vineri „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, potrivit aceleiași analize. În acest context, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 miliarde de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania între cele mai mari zece companii listate la bursă din lume. Miza economică: cât din valoare vine din relația cu statul Oxfam leagă explicit acumularea de avere de politicile publice și de relația companiilor lui Musk cu statul american. ONG-ul afirmă că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor. În același timp, Oxfam afirmă că o parte importantă a averii lui Musk se bazează pe sprijin guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, „ar fi profitat de situație pentru a-și proteja și spori” averea. Oxfam: argumentul fiscal și riscul de concentrare a bogăției În comunicatul citat, Oxfam pune accent pe concentrarea bogăției și pe implicațiile ei pentru funcționarea economiei și a democrației. „O astfel de concentrare extremă a bogăţiei este simptomatică pentru decenii de politici favorabile miliardarilor, care le-au permis să scrie regulile economice în favoarea lor” Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, susține că ascensiunea lui Musk la statutul de „trilionar” ar fi un punct de inflexiune. „Musk va fi un trilionar susţinut de guvern, a cărui avere a fost alimentată de o eră a politicilor publice regresive” În raport, Oxfam mai afirmă că un impozit de 10% pe o avere estimată la 1.000 de miliarde de dolari ar putea eradica sărăcia extremă la nivel mondial timp de un an, „scoțând peste 800 de milioane de oameni din sărăcie”. Tot acolo, ONG-ul folosește comparații pentru a ilustra dimensiunea sumei: la un ritm de cheltuire de un milion de dolari pe zi, ar fi nevoie de 2.740 de ani pentru a cheltui 1.000 de miliarde de dolari. Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea parametrilor IPO-ului și a evaluării finale: dacă estimările privind capitalizarea și dimensiunea operațiunii se materializează, listarea SpaceX ar deveni un eveniment de referință pentru piețele de capital, cu efect direct asupra averii lui Musk și asupra dezbaterii privind rolul statului în formarea marilor averi. [...]
Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]
FAN Courier își mută o parte tot mai mare din livrări către rețeaua de lockere , după ce a ajuns la 3.000 de unități FANbox instalate la nivel național, potrivit Ziarul Financiar . Compania estimează că în 2026 un sfert din totalul livrărilor va fi realizat prin lockere, pe fondul schimbării preferințelor clienților către livrarea „out-of-home” (ridicare din afara domiciliului, din puncte fixe). De la începutul proiectului și până în prezent, FAN Courier spune că a investit peste 40 de milioane de euro (aprox. 209,5 milioane lei) în rețeaua de lockere FANbox. „Lockerul 3000 nu este o cifră de raportare, este o confirmare a unei schimbări de comportament pe care o vedem zilnic în date. Clienţii aleg din ce în ce mai des să-şi gestioneze coletele când şi unde le este convenabil, iar noi investim în consecinţă. Pentru 2026, obiectivul este să trecem de 4000 de lockere şi să procesăm minimum un sfert din totalul livrărilor prin reţea. Livrarea out-of-home rămâne una dintre priorităţile noastre de business în acest an şi în anii ce urmează”, spune Adrian Mihai , CEO FAN Courier. De ce contează: capacitate mai mare și mai puține blocaje în vârfurile de cerere Extinderea rețelei este prezentată ca un răspuns la creșterea cererii din partea clienților și retailerilor și ca o măsură operațională pentru a crește capacitatea de livrare și a reduce riscul de blocaje în perioadele aglomerate, în special în zone urbane și intens populate. Context de piață: creștere accelerată a sistemelor automate În paralel, piața locală a serviciilor de tip self-service pentru livrarea și colectarea trimiterilor poștale este în expansiune. Un studiu ANCOM publicat în decembrie 2025 arată că volumul trimiterilor procesate prin sisteme automate poștale a crescut cu 57% din 2023 în 2024, iar numărul total de sisteme automate poștale active în România a urcat cu 37%. Ce urmează în 2026 Ținta anunțată de companie pentru 2026 este dublă: depășirea pragului de 4.000 de lockere instalate; procesarea prin rețeaua de lockere a minimum unui sfert din totalul livrărilor. [...]
Cea mai mare fabrică de contoare din România a ajuns la licitație, cu un preț de pornire de 22,7 milioane euro (aprox. 114 milioane lei). Activele AEM SA din Timișoara sunt scoase la vânzare ca pachet imobiliar și mobil, în contextul falimentului companiei și al unor datorii totale cu drept de vot de peste 404 milioane lei, potrivit Profit . Pachetul scos la licitație include un teren intravilan de aproape 6 hectare, cu construcții industriale și administrative, plus utilaje și echipamente industriale, aparate și instalații de măsurare, mobilier, stocuri și alte bunuri mobile. Prețul de pornire este de 22.676.994 euro, fără TVA (aprox. 114 milioane lei). Calendarul licitației și condițiile de participare Garanția de participare este de 10% din prețul de pornire, fără TVA, iar caietul de sarcini (obligatoriu) costă 25.000 lei plus TVA. Termenele anunțate sunt: data limită de înscriere: 24 iunie; prima ședință de licitație: 25 iunie. De ce contează: recuperarea creanțelor și miza industrială Falimentul AEM SA a fost declarat după ce un plan de reorganizare a fost respins de creditori în toamna anului trecut. În tabelul de datorii, totalul creanțelor cu drept de vot depășește 404 milioane lei, cei mai mari creditori fiind ANAF (155,8 milioane lei) și Exim Banca Românească (121,2 milioane lei). Vânzarea activelor este, în acest context, un pas-cheie pentru recuperarea parțială a creanțelor, dar și un test pentru interesul investitorilor față de o capacitate industrială locală într-o zonă sensibilă pentru sectorul energetic (contorizare și măsurare). Context: compania, acționariatul și performanța financiară Acționarii AEM SA sunt Ionel Pepenică (53,6204%), Luxten Lighting Company (24,2941%), Tiberiu Hidi (15%), Cosmin Ciovică (5%) și alții (2,09%). În 2023 (ultimul an cu date publice raportate la Ministerul Finanțelor), compania a avut pierderi de aproape 58 milioane lei, la venituri totale de 57,5 milioane lei și un efectiv mediu de 535 de angajați. În 2014, considerat cel mai bun an din istoria recentă, AEM SA a raportat profit net de peste 29 milioane lei, încasări de circa 293 milioane lei și 1.300 de salariați. Totodată, în 2020 a fost deschis un dosar penal de înșelăciune, cu prejudiciu estimat atunci pentru AEM SA la circa 60 milioane euro (aprox. 303 milioane lei). Piața contoarelor: precedentul care a dus la schimbări de reguli În 2022, pe piața locală a fost consemnată o criză de contoare, pusă pe seama problemelor logistice generate de războiul din Ucraina, dar și de seceta din Taiwan și de tensiunile geopolitice Taiwan–China. Situația a obligat ANRE să schimbe legislația secundară, astfel încât consumatorii și prosumatorii să își poată cumpăra singuri contoare de energie electrică. [...]
