Știri
Știri din categoria Companii
Nvidia își ține costurile de birou sub control, dar își leagă angajații de creșterea acțiunilor, într-un model care contrastează cu „perks”-urile (beneficiile) clasice din Silicon Valley, potrivit HotNews, care citează o analiză Fortune. Deși compania a ajuns la o evaluare de aproape 5 trilioane de dolari (aprox. 23.000 miliarde lei), angajații plătesc mâncarea la cantina din Santa Clara, California.
Diferența față de rivalii din tehnologie este vizibilă în detalii: gustările și cafeaua nu sunt neapărat gratuite, a relatat pe X Gergely Orosz, inginer software și autor al newsletterului „The Pragmatic Engineer”, după o vizită la sediul Nvidia. El spune că practica ar fi neobișnuită pentru marile companii tech, dar nu pare să fie o problemă pentru dezvoltatorii de acolo.
Foști angajați citați de Business Insider au descris mesele ca fiind subvenționate, nu gratuite. În timp ce cafeaua este, în general, gratuită, angajații ar plăti pentru unele băuturi îmbuteliate și pentru produsele din cafenelele din incintă. Politica ar exista de peste un deceniu: un blog al unui fost stagiar din 2014 indica un cost mediu de 6 dolari (aprox. 28 lei) pe masă.
În locul beneficiilor gratuite, Nvidia mizează pe recompense legate de bursă. Compania are un plan de achiziție de acțiuni pentru angajați care oferă o reducere de 15%, cu o perioadă de referință de doi ani — ceea ce, potrivit articolului, înseamnă că angajații pot cumpăra acțiuni cu 15% sub cel mai mic preț înregistrat în ultimii doi ani.
Contextul este important: acțiunile Nvidia au crescut cu aproximativ 1.400% în ultimii cinci ani, iar angajații care și-au păstrat acțiunile ar fi câștigat, ca valoare, mai mult decât ar fi valorat un prânz gratuit.
Materialul plasează această abordare într-o tendință mai amplă: „era beneficiilor nelimitate” se apropie de final. Meta ar fi trecut la tichete de masă în locul meselor gratuite și a concediat în 2024 două duzini de angajați care au abuzat de acestea, iar X ar fi redus opțiunile culinare după preluarea din 2022 de către Elon Musk.
În cazul Nvidia, frugalitatea (o cultură de cheltuieli prudente) este legată și de filosofia CEO-ului Jensen Huang, care a spus că este motivat de teama că Nvidia ar putea da faliment și a descris o stare permanentă de vulnerabilitate. Într-un discurs la Stanford în 2024, el le-a transmis studenților:
„Vă doresc doze generoase de durere și suferință.”
Pentru piața muncii din tehnologie, mesajul implicit este că tot mai multe companii pot prefera să reducă beneficiile „de confort” și să compenseze prin instrumente financiare, mai ales acolo unde creșterea acțiunilor rămâne principalul magnet de retenție.
Recomandate
Presiunea competitivă a Chinei erodează rapid baza industrială a Germaniei , iar producătorii din „Mittelstand” – companii medii specializate în utilaje și componente – ajung să taie comenzi, să trimită oameni în șomaj tehnic și, în unele cazuri, să mute producția, inclusiv în China, potrivit Economedia , care citează o analiză din Wall Street Journal . Miza depășește o simplă pierdere de piață: este pus sub presiune chiar modelul economic care a susținut prosperitatea Germaniei în ultimele decenii. De ce contează: „Mittelstand” intră în defensivă, inclusiv pe piața internă Segmentul „Mittelstand” (rețeaua de producători de dimensiuni medii, orientați spre export, în special bunuri de capital și intermediare) a prosperat pe baza unui avantaj tradițional: calitate greu de egalat. Acest avantaj se reduce, pe măsură ce China „închide” decalajul de calitate și vine cu prețuri care pot fi chiar la jumătate față de cele ale concurenților europeni. Un semnal de schimbare structurală este că, pentru prima dată în ultimele decenii, Germania importă din China mai multe bunuri de capital avansate decât exportă către această țară. În acest context, companiile germane nu mai pierd doar în China sau pe alte piețe externe, ci sunt presate și acasă. Efecte operaționale: comenzi în scădere, șomaj tehnic și relocări Pe fondul „panicii” descrise în rândul producătorilor, apar concedieri și măsuri de reducere a activității în comunități industriale care nu au mai traversat un declin de generații. Multe firme își trimit angajații în șomaj tehnic, reduc locuri de muncă sau își mută producția. Un exemplu din industrie este Aura , producător de utilaje din sud-vestul Germaniei. Directorul general Patric Burkhart spune că presiunea concurenței chineze a crescut puternic în ultimele șase luni, iar comenzile s-au redus drastic, după intrarea pe piață a unui concurent chinez care a intensificat presiunea pe prețuri. Indicatori: locuri de muncă pierdute și deteriorarea balanței pe bunuri de capital Materialul citează mai multe repere care sugerează o deteriorare accelerată: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună, potrivit unui raport EY publicat în mai; producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum intensiv de energie au înregistrat un declin de peste 15%; balanța comercială a Germaniei cu China la bunuri de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între jumătatea lui 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni), potrivit Apollo Global Management; exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent. Ce urmează: presiune pentru măsuri europene mai ferme În analiză apare și un risc de accelerare a declinului dacă Europa nu întărește răspunsul de politică industrială și comercială. Noah Barkin (Rhodium Group) avertizează că, fără măsuri mai ferme de protejare a industriei, „am putea asista la un declin foarte rapid al Mittelstand-ului german”. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice noi pentru a răspunde Chinei, pe fondul creșterii exporturilor chineze: livrările totale de bunuri ale Chinei către Germania au urcat cu 17% în acest an până în mai, iar către Uniunea Europeană cu 16%, potrivit datelor în dolari ale autorităților vamale chineze. Contextul mai larg, potrivit aceleiași analize, este pivotarea Chinei spre industrie pentru a susține creșterea economică după prăbușirea pieței imobiliare, ceea ce a dus la intensificarea vânzărilor externe și la un excedent comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 5.520 de miliarde de lei). [...]
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum , după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home . Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale. De ce contează pentru producătorii de terminale DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în: presiune pe marjele producătorilor, dacă nu cresc prețurile finale; scumpiri la raft, dacă firmele încearcă să transfere costul către consumatori; ajustări de producție și achiziții mai prudente, dacă cererea finală slăbește. Context: deficit de ofertă, dar cerere de consum mai slabă Publicația amintește și o analiză TrendForce , potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea. În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi. Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract. [...]
Selly Media Network a raportat în 2025 afaceri nete de 10,5 milioane de lei și o marjă de profit net de 11,07%, în scădere puternică față de anul anterior , potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza situațiilor financiare ale companiei. Evoluția indică o stagnare a veniturilor, dar o comprimare a profitabilității: cifra de afaceri netă din 2025 este „în creștere nesemnificativă” față de 2024, în timp ce marja de profit net a coborât de la 25,27% în 2024 la 11,07% în 2025, conform calculelor publicației. Profitabilitate în scădere, cu o echipă mică Compania a funcționat în 2025 cu un număr mediu de 3 salariați, cu unul mai mult decât în 2024. În acest context, scăderea marjei sugerează fie costuri mai mari, fie o structură de proiecte mai puțin rentabilă decât în anul precedent (sursa nu detaliază cauzele). Alte participații ale lui Andrei Șelaru , conform ONRC Pe lângă Selly Media Network, Andrei Șelaru mai deține integral firma Beach Please Festival, potrivit informațiilor de la ONRC consultate de Economica în portalul Termene.ro. Compania a fost înființată în ianuarie 2025 și nu are bilanț pe 2025. Tot din datele ONRC consultate prin același portal, Economica notează că Șelaru are: 90% din capitalul social al Hustle Entertainment; jumătate din firma Valiza; 35% din Event Platform Systems. Publicația amintește că urmărește veniturile declarate la ANAF de creatorii digitali, în contextul în care ANAF ar fi transmis că nu are o evidență clară a celor mai urmăriți influenceri și a încasărilor acestora, inclusiv din cauza lipsei unor coduri CAEN specifice. [...]
BOE spune că parteneriatul cu Corning a trecut de la achiziții la co-dezvoltare pentru aplicații AI , iar proiectele vizate sunt deja în faze de schimb tehnic și validare de produs, potrivit IT Home . Mesajul a fost transmis de președintele BOE, Chen Yanshun , la o întâlnire cu investitorii organizată pe 2 iulie, la Shanghai, într-un moment în care compania e urmărită atent de piață. La eveniment, investitorii s-au concentrat pe trei zone de „noi afaceri” prezentate de BOE: substraturi de ambalare pe bază de sticlă (glass-based packaging carriers), perovskit și interconectare optică. În acest context, Chen Yanshun a revenit cu explicații despre colaborarea cu Corning, subliniind că există o bază de cooperare de 20 de ani și o relație de tip „amonte–aval” (furnizor–client) cu coordonare strânsă. De ce contează: schimbarea mizei către tehnologii pentru „era AI” Chen Yanshun a afirmat că „miezul” colaborării actuale nu mai este o relație clasică de cumpărare de produse, ca în trecut, ci o orientare către inovație tehnologică nouă pe sticlă și extinderea aplicațiilor în „era AI”. El a mai spus că direcțiile și „pistele” de cooperare sunt alese de BOE în funcție de propriile competențe și avantaje, în logica a ceea ce compania numește „teoria curbei N” (un cadru intern de diversificare pe noi linii de creștere). Un element operațional important din declarațiile sale: toate direcțiile noi au ajuns deja la: schimburi tehnice între echipe; verificări/validări de produs; pași de implementare „în teren”, în curs de derulare. Ce include cooperarea BOE–Corning Publicația amintește că, pe 20 mai, BOE a anunțat semnarea unui memorandum de cooperare cu Corning. Domeniile indicate atunci ca ținte principale ale colaborării au fost: substraturi de ambalare pe bază de sticlă; sticlă pentru dispozitive pliabile; substraturi din sticlă pentru perovskit; aplicații legate de interconectarea optică. BOE a argumentat, în același context, că are capabilități „de vârf” în componente și module de afișare, producție avansată, dezvoltare de procese, inovație de aplicații și industrializare, în timp ce Corning are avantaje în materiale din sticlă și materiale/soluții avansate pentru aplicații în semiconductori. Ce urmează: raportare periodică a progresului Într-un document recent de relații cu investitorii, BOE a indicat că parteneriatul cu Corning „a intrat într-o etapă substanțială”, cu proiecte comune pe aceleași direcții (substraturi pe sticlă, interconectare optică, perovskit și sticlă pliabilă). Lucrările au început, iar progresul ar urma să fie confirmat pe bază trimestrială. [...]
Presiunea concurenței chineze împinge Mittelstand-ul german spre concedieri și relocări , iar efectul începe să se vadă în pierderea accelerată de locuri de muncă și în deteriorarea balanței comerciale la bunuri de capital, potrivit Adevărul . Producătorii chinezi au redus rapid diferența tehnologică și vin cu echipamente comparabile la prețuri semnificativ mai mici, uneori chiar la jumătate față de cele europene, conform The Wall Street Journal, citat de publicație. În acest context, mii de companii germane de dimensiuni medii îngheață investiții, reduc personalul sau își mută producția în afara țării, inclusiv în China. Un șoc pentru „coloana vertebrală” a industriei germane Mittelstand-ul german este alcătuit în principal din firme medii specializate în utilaje industriale, bunuri de capital și produse intermediare orientate la export, multe dintre ele lideri globali pe nișe înguste. Modelul lor de business a fost construit pe calitate și pe avantaj tehnologic, însă presiunea actuală vine tocmai din comprimarea acestui diferențiator. Un semnal relevant este că, pentru prima dată după multe decenii, Germania importă mai multe bunuri de capital avansate din China decât exportă către această piață. În plus, producătorii germani sunt împinși în defensivă nu doar în China și pe alte piețe externe, ci și pe piața internă. Pierderi de locuri de muncă și scădere de producție Consecințele sunt deja cuantificate în datele citate dintr-un raport EY publicat în mai: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În paralel, producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum ridicat de energie au înregistrat un declin de peste 15%. Pe teren, companiile recurg la șomaj tehnic, reduceri de personal sau mutarea liniilor de producție în alte state, inclusiv în China, pe fondul comprimării marjelor și al dispariției comenzilor. Comerțul cu China se întoarce împotriva Germaniei Datele Apollo Global Management, citate în articol, arată că balanța comercială a Germaniei cu China în domeniul bunurilor de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între mijlocul anului 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni). În același timp, exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru al anului, față de perioada similară din anul precedent. De ce poate deveni o problemă de politică industrială în UE Articolul indică și o schimbare de ton în rândul companiilor germane, tradițional favorabile comerțului liber: tot mai multe cer intervenția statului și măsuri de protecție, pe fondul percepției că rivalii chinezi sunt susținuți prin subvenții și facilități. Potrivit Asociației Germane a Producătorilor de Mașini și Echipamente, firmele chineze controlează deja aproximativ o treime din producția mondială din sectorul utilajelor industriale, iar organizația avertizează că, dacă această cotă urcă spre 40%-50%, spațiul de reacție al Europei se îngustează semnificativ. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice pentru a răspunde presiunii competitive, într-un moment în care exporturile Chinei către Germania au crescut cu 17% în primele cinci luni ale anului, iar către UE cu 16%, pe fondul reorientării economiei chineze spre producția industrială și al intensificării exporturilor. [...]
Citizen își consolidează strategia de exclusivitate pe piața japoneză prin lansarea a două ceasuri Campanola în ediție limitată, cu volume mici (250 și 170 de bucăți) și fără un preț anunțat deocamdată, potrivit Notebookcheck . Modelele se numesc BU0020-71N și BU0024-02N și sunt inspirate de „Kōjō”, un fenomen optic descris ca o „explozie” de raze care se propagă dintr-o sursă luminoasă puternică (de regulă, o stea sau o lumină îndepărtată). Ambele ceasuri încearcă să reproducă acest efect printr-un inel interior din cristal de safir, tratat cu un strat de culoare pe partea inferioară, care își schimbă intensitatea în funcție de unghiul de privire. Ce aduc noile ediții limitate Campanola Din punct de vedere al funcțiilor, cele două modele includ: fazele lunii cu subcadran din sidef (mother-of-pearl) la ora 6; calendar triplu: dată la ora 12, ziua în stânga și luna în dreapta. Dimensiunile sunt identice: 43,5 mm diametru și 14,8 mm grosime. Diferențe de poziționare: „cald” vs. „întunecat” Citizen diferențiază cele două ediții mai ales prin estetică și materiale: BU0020-71N : cadran albastru tip „sunray”, cifre romane aurii, ace aurii și brățară din oțel inoxidabil; producție limitată la 250 de bucăți . BU0024-02N : cadran negru, subcadran gri, carcasă din oțel inoxidabil cu acoperire DLC (strat dur, de tip carbon), plus curea din piele; producție limitată la 170 de bucăți , cu numerotare individuală pe capacul spate. Miza comercială: raritate, piață locală, preț încă necunoscut Ambele ceasuri sunt lansări destinate exclusiv pieței din Japonia , iar prețurile „nu au fost confirmate”, conform aceleiași surse. Pentru potențialii cumpărători din afara Japoniei, lipsa unui preț oficial și caracterul local al lansării sugerează că accesul va depinde, cel mai probabil, de canale indirecte (intermediari), cu costuri finale greu de estimat în acest moment. [...]
