Știri
Știri din categoria Companii
O posibilă scumpire cu 20% a DRAM de la Samsung în T3 ar putea împinge în sus costurile pentru smartphone-uri și alte electronice de consum, după ce producători de terminale spun că au primit deja notificări verbale, potrivit IT Home.
Informația a fost confirmată pentru presa chineză de un responsabil dintr-o companie de electronice de consum, care a spus că Samsung a discutat cu ei încă din iunie și că între timp a venit o notificare verbală privind majorarea prețurilor. Un alt profesionist din industrie a indicat, de asemenea, că mesajul este real și că unii clienți au fost deja informați prin oferte verbale.
DRAM (memorie cu acces aleatoriu dinamic, folosită pe scară largă în telefoane, PC-uri și alte dispozitive) este un cost direct în „lista de materiale” a unui produs. O creștere de preț la nivel de componentă se poate traduce în:
Publicația amintește și o analiză TrendForce, potrivit căreia în trimestrul al treilea din 2026 oferta de DRAM rămâne „strânsă”, însă creșterea prețurilor din contracte ar urma să se tempereze pe fondul reducerii cererii din aplicațiile de consum și al unei baze ridicate de comparație. TrendForce estimează o creștere trimestrială a prețurilor de contract de 13%–18% față de trimestrul al doilea.
În același timp, TrendForce avertizează că brandurile de smartphone-uri ar putea fi nevoite să majoreze prețurile produselor finale pentru a compensa costurile mai mari ale LPDRAM (memorie cu consum redus, folosită frecvent în telefoane), ceea ce ar putea afecta vânzările de dispozitive. Pe acest fond, planurile de producție și strategiile de achiziții ar deveni mai conservatoare, iar cererea de LPDRAM ar putea slăbi.
Pe partea de ofertă, TrendForce indică faptul că producătorii își pot realoca producția în funcție de cererea legată de aplicații de inteligență artificială, iar asta ar menține oferta de LPDRAM tensionată și ar continua să susțină creșterea prețurilor de contract.
Recomandate
Un proces colectiv în SUA acuză Samsung, SK Hynix și Micron că au restrâns intenționat oferta de DRAM, într-un moment în care prețurile au ajuns la maxime istorice , potrivit IT之家 . Plângerea a fost depusă de consumatori americani la Tribunalul Federal din Districtul de Nord al Californiei , pe fondul unei piețe descrise ca fiind în continuare „cerere peste ofertă”. Acțiunea în instanță (dosar „3:26-cv-06345”) susține că cei trei mari furnizori ar fi limitat artificial livrările de cipuri de memorie DRAM pentru a crea o penurie și a împinge prețurile în sus, în detrimentul consumatorilor. În paralel, în industrie există percepția că scumpirile ar putea continua și că finalul ciclului de creștere nu este aproape. De ce contează: riscul juridic nu schimbă, deocamdată, dinamica prețurilor În pofida procesului, publicația notează că, cel puțin în acest stadiu, prețurile DRAM nu vor înceta să crească doar din cauza depunerii plângerii, iar cererea ar urma să rămână peste ofertă „în următorii ani”. Cu alte cuvinte, chiar dacă litigiul adaugă presiune reputațională și juridică asupra producătorilor, nu există încă un semnal că piața se va reechilibra rapid. Context: acuzații similare au mai existat, cu sancțiuni în trecut IT之家 amintește că Samsung și alți furnizori au mai fost acuzați de manipularea prețurilor la DRAM în urmă cu peste 20 de ani. În 2005, Departamentul de Justiție al SUA a sancționat Samsung cu o amendă penală de 300 milioane de dolari (aprox. 1,38 miliarde lei), pentru manipularea prețurilor la memorie în perioada aprilie 1999 – iunie 2002. Deznodământul actualului proces rămâne incert, iar efectele economice imediate asupra pieței DRAM sunt, deocamdată, limitate la nivelul de risc și la potențiale costuri juridice, nu la o corecție a prețurilor. [...]
Micron își leagă o investiție de 250 milioane dolari (aprox. 1,15 miliarde lei) de un program promovat de administrația Trump, într-un moment în care compania este vizată de acuzații de coordonare a prețurilor pe piața de memorii , potrivit Wccftech . Unghiul relevant pentru companii și investitori este riscul de reglementare: gestul poate fi interpretat ca o încercare de a reduce presiunea politică și juridică într-un dosar care ar putea forța scăderea prețurilor la DRAM. În centrul contextului se află un proces colectiv federal în SUA care pune Samsung, SK hynix și Micron „în același bazin” al acuzațiilor de coluziune legate de penuria de DRAM, conform materialului. În acest cadru, Micron a anunțat o investiție de 250 milioane dolari în „Trump Accounts”, despre care compania spune că ar urma să ajungă la 1 milion de copii. Ce a anunțat Micron și cum își justifică investiția În comunicatul companiei (citat de publicație), Micron descrie angajamentul drept „cea mai mare contribuție corporativă de acest tip” și afirmă că majoritatea fondurilor vor merge către copii și familii din comunitățile în care operează, pentru a extinde oportunitățile financiare pe termen lung. CEO-ul Micron, Sanjay Mehrotra , leagă investiția de obiective sociale și de competitivitatea industriei americane de semiconductori și mulțumește explicit președintelui Donald Trump și secretarului Bessent pentru crearea acestor conturi: „La Micron, credem că investiția în oameni este la fel de importantă ca investiția în tehnologie. (...) Apreciem pe președintele Trump și pe secretarul Bessent pentru stabilirea acestor conturi, care oferă Micron o altă modalitate semnificativă de a sprijini copiii și familiile pe măsură ce își planifică viitorul.” De ce contează: presiunea juridică poate lovi direct în prețurile DRAM Wccftech susține că sincronizarea dintre investiție, proces și poziția financiară recentă a Micron nu ar fi „simple coincidențe”. Miza economică este directă: dacă acțiunea în instanță ar duce la măsuri care să împingă producătorii să reducă prețurile DRAM „la niveluri acceptabile”, rezultatul ar fi nedorit pentru Micron, conform analizei. Publicația amintește și un precedent de „strategie” similară atribuit Apple, care ar fi anunțat o investiție masivă în SUA în contextul discuțiilor despre tarife. Context: acuzații de coluziune și istoricul volatilității prețurilor Materialul reia ideea că Micron a trecut printr-o perioadă în care ar fi fost „forțată” să vândă memoria la o treime din prețurile anterioare. Este menționat și un interviu cu CEO-ul Micron în care acesta ar fi sugerat că Apple a împins prețurile în jos în 2023, afectând capacitatea de investiții, în timp ce compania ar fi continuat să investească (inclusiv o injecție de 10 miliarde dolari, menționată în articol). În concluzia analizei, Wccftech interpretează investiția de 250 milioane dolari drept un „scut” menit să țină procesul la distanță. Această interpretare rămâne o opinie a publicației, nu o constatare juridică, iar efectul concret asupra litigiului nu este demonstrat în material. [...]
Selly Media Network a raportat în 2025 afaceri nete de 10,5 milioane de lei și o marjă de profit net de 11,07%, în scădere puternică față de anul anterior , potrivit unei analize publicate de Economica , pe baza situațiilor financiare ale companiei. Evoluția indică o stagnare a veniturilor, dar o comprimare a profitabilității: cifra de afaceri netă din 2025 este „în creștere nesemnificativă” față de 2024, în timp ce marja de profit net a coborât de la 25,27% în 2024 la 11,07% în 2025, conform calculelor publicației. Profitabilitate în scădere, cu o echipă mică Compania a funcționat în 2025 cu un număr mediu de 3 salariați, cu unul mai mult decât în 2024. În acest context, scăderea marjei sugerează fie costuri mai mari, fie o structură de proiecte mai puțin rentabilă decât în anul precedent (sursa nu detaliază cauzele). Alte participații ale lui Andrei Șelaru , conform ONRC Pe lângă Selly Media Network, Andrei Șelaru mai deține integral firma Beach Please Festival, potrivit informațiilor de la ONRC consultate de Economica în portalul Termene.ro. Compania a fost înființată în ianuarie 2025 și nu are bilanț pe 2025. Tot din datele ONRC consultate prin același portal, Economica notează că Șelaru are: 90% din capitalul social al Hustle Entertainment; jumătate din firma Valiza; 35% din Event Platform Systems. Publicația amintește că urmărește veniturile declarate la ANAF de creatorii digitali, în contextul în care ANAF ar fi transmis că nu are o evidență clară a celor mai urmăriți influenceri și a încasărilor acestora, inclusiv din cauza lipsei unor coduri CAEN specifice. [...]
BOE spune că parteneriatul cu Corning a trecut de la achiziții la co-dezvoltare pentru aplicații AI , iar proiectele vizate sunt deja în faze de schimb tehnic și validare de produs, potrivit IT Home . Mesajul a fost transmis de președintele BOE, Chen Yanshun , la o întâlnire cu investitorii organizată pe 2 iulie, la Shanghai, într-un moment în care compania e urmărită atent de piață. La eveniment, investitorii s-au concentrat pe trei zone de „noi afaceri” prezentate de BOE: substraturi de ambalare pe bază de sticlă (glass-based packaging carriers), perovskit și interconectare optică. În acest context, Chen Yanshun a revenit cu explicații despre colaborarea cu Corning, subliniind că există o bază de cooperare de 20 de ani și o relație de tip „amonte–aval” (furnizor–client) cu coordonare strânsă. De ce contează: schimbarea mizei către tehnologii pentru „era AI” Chen Yanshun a afirmat că „miezul” colaborării actuale nu mai este o relație clasică de cumpărare de produse, ca în trecut, ci o orientare către inovație tehnologică nouă pe sticlă și extinderea aplicațiilor în „era AI”. El a mai spus că direcțiile și „pistele” de cooperare sunt alese de BOE în funcție de propriile competențe și avantaje, în logica a ceea ce compania numește „teoria curbei N” (un cadru intern de diversificare pe noi linii de creștere). Un element operațional important din declarațiile sale: toate direcțiile noi au ajuns deja la: schimburi tehnice între echipe; verificări/validări de produs; pași de implementare „în teren”, în curs de derulare. Ce include cooperarea BOE–Corning Publicația amintește că, pe 20 mai, BOE a anunțat semnarea unui memorandum de cooperare cu Corning. Domeniile indicate atunci ca ținte principale ale colaborării au fost: substraturi de ambalare pe bază de sticlă; sticlă pentru dispozitive pliabile; substraturi din sticlă pentru perovskit; aplicații legate de interconectarea optică. BOE a argumentat, în același context, că are capabilități „de vârf” în componente și module de afișare, producție avansată, dezvoltare de procese, inovație de aplicații și industrializare, în timp ce Corning are avantaje în materiale din sticlă și materiale/soluții avansate pentru aplicații în semiconductori. Ce urmează: raportare periodică a progresului Într-un document recent de relații cu investitorii, BOE a indicat că parteneriatul cu Corning „a intrat într-o etapă substanțială”, cu proiecte comune pe aceleași direcții (substraturi pe sticlă, interconectare optică, perovskit și sticlă pliabilă). Lucrările au început, iar progresul ar urma să fie confirmat pe bază trimestrială. [...]
Presiunea concurenței chineze împinge Mittelstand-ul german spre concedieri și relocări , iar efectul începe să se vadă în pierderea accelerată de locuri de muncă și în deteriorarea balanței comerciale la bunuri de capital, potrivit Adevărul . Producătorii chinezi au redus rapid diferența tehnologică și vin cu echipamente comparabile la prețuri semnificativ mai mici, uneori chiar la jumătate față de cele europene, conform The Wall Street Journal, citat de publicație. În acest context, mii de companii germane de dimensiuni medii îngheață investiții, reduc personalul sau își mută producția în afara țării, inclusiv în China. Un șoc pentru „coloana vertebrală” a industriei germane Mittelstand-ul german este alcătuit în principal din firme medii specializate în utilaje industriale, bunuri de capital și produse intermediare orientate la export, multe dintre ele lideri globali pe nișe înguste. Modelul lor de business a fost construit pe calitate și pe avantaj tehnologic, însă presiunea actuală vine tocmai din comprimarea acestui diferențiator. Un semnal relevant este că, pentru prima dată după multe decenii, Germania importă mai multe bunuri de capital avansate din China decât exportă către această piață. În plus, producătorii germani sunt împinși în defensivă nu doar în China și pe alte piețe externe, ci și pe piața internă. Pierderi de locuri de muncă și scădere de producție Consecințele sunt deja cuantificate în datele citate dintr-un raport EY publicat în mai: industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună. În paralel, producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum ridicat de energie au înregistrat un declin de peste 15%. Pe teren, companiile recurg la șomaj tehnic, reduceri de personal sau mutarea liniilor de producție în alte state, inclusiv în China, pe fondul comprimării marjelor și al dispariției comenzilor. Comerțul cu China se întoarce împotriva Germaniei Datele Apollo Global Management, citate în articol, arată că balanța comercială a Germaniei cu China în domeniul bunurilor de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între mijlocul anului 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni). În același timp, exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru al anului, față de perioada similară din anul precedent. De ce poate deveni o problemă de politică industrială în UE Articolul indică și o schimbare de ton în rândul companiilor germane, tradițional favorabile comerțului liber: tot mai multe cer intervenția statului și măsuri de protecție, pe fondul percepției că rivalii chinezi sunt susținuți prin subvenții și facilități. Potrivit Asociației Germane a Producătorilor de Mașini și Echipamente, firmele chineze controlează deja aproximativ o treime din producția mondială din sectorul utilajelor industriale, iar organizația avertizează că, dacă această cotă urcă spre 40%-50%, spațiul de reacție al Europei se îngustează semnificativ. În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice pentru a răspunde presiunii competitive, într-un moment în care exporturile Chinei către Germania au crescut cu 17% în primele cinci luni ale anului, iar către UE cu 16%, pe fondul reorientării economiei chineze spre producția industrială și al intensificării exporturilor. [...]
Citizen își consolidează strategia de exclusivitate pe piața japoneză prin lansarea a două ceasuri Campanola în ediție limitată, cu volume mici (250 și 170 de bucăți) și fără un preț anunțat deocamdată, potrivit Notebookcheck . Modelele se numesc BU0020-71N și BU0024-02N și sunt inspirate de „Kōjō”, un fenomen optic descris ca o „explozie” de raze care se propagă dintr-o sursă luminoasă puternică (de regulă, o stea sau o lumină îndepărtată). Ambele ceasuri încearcă să reproducă acest efect printr-un inel interior din cristal de safir, tratat cu un strat de culoare pe partea inferioară, care își schimbă intensitatea în funcție de unghiul de privire. Ce aduc noile ediții limitate Campanola Din punct de vedere al funcțiilor, cele două modele includ: fazele lunii cu subcadran din sidef (mother-of-pearl) la ora 6; calendar triplu: dată la ora 12, ziua în stânga și luna în dreapta. Dimensiunile sunt identice: 43,5 mm diametru și 14,8 mm grosime. Diferențe de poziționare: „cald” vs. „întunecat” Citizen diferențiază cele două ediții mai ales prin estetică și materiale: BU0020-71N : cadran albastru tip „sunray”, cifre romane aurii, ace aurii și brățară din oțel inoxidabil; producție limitată la 250 de bucăți . BU0024-02N : cadran negru, subcadran gri, carcasă din oțel inoxidabil cu acoperire DLC (strat dur, de tip carbon), plus curea din piele; producție limitată la 170 de bucăți , cu numerotare individuală pe capacul spate. Miza comercială: raritate, piață locală, preț încă necunoscut Ambele ceasuri sunt lansări destinate exclusiv pieței din Japonia , iar prețurile „nu au fost confirmate”, conform aceleiași surse. Pentru potențialii cumpărători din afara Japoniei, lipsa unui preț oficial și caracterul local al lansării sugerează că accesul va depinde, cel mai probabil, de canale indirecte (intermediari), cu costuri finale greu de estimat în acest moment. [...]
