Presiunea competitivă a Chinei erodează rapid baza industrială a Germaniei, iar producătorii din „Mittelstand” – companii medii specializate în utilaje și componente – ajung să taie comenzi, să trimită oameni în șomaj tehnic și, în unele cazuri, să mute producția, inclusiv în China, potrivit Economedia, care citează o analiză din Wall Street Journal. Miza depășește o simplă pierdere de piață: este pus sub presiune chiar modelul economic care a susținut prosperitatea Germaniei în ultimele decenii.

De ce contează: „Mittelstand” intră în defensivă, inclusiv pe piața internă

Segmentul „Mittelstand” (rețeaua de producători de dimensiuni medii, orientați spre export, în special bunuri de capital și intermediare) a prosperat pe baza unui avantaj tradițional: calitate greu de egalat. Acest avantaj se reduce, pe măsură ce China „închide” decalajul de calitate și vine cu prețuri care pot fi chiar la jumătate față de cele ale concurenților europeni.

Un semnal de schimbare structurală este că, pentru prima dată în ultimele decenii, Germania importă din China mai multe bunuri de capital avansate decât exportă către această țară. În acest context, companiile germane nu mai pierd doar în China sau pe alte piețe externe, ci sunt presate și acasă.

Efecte operaționale: comenzi în scădere, șomaj tehnic și relocări

Pe fondul „panicii” descrise în rândul producătorilor, apar concedieri și măsuri de reducere a activității în comunități industriale care nu au mai traversat un declin de generații. Multe firme își trimit angajații în șomaj tehnic, reduc locuri de muncă sau își mută producția.

Un exemplu din industrie este Aura, producător de utilaje din sud-vestul Germaniei. Directorul general Patric Burkhart spune că presiunea concurenței chineze a crescut puternic în ultimele șase luni, iar comenzile s-au redus drastic, după intrarea pe piață a unui concurent chinez care a intensificat presiunea pe prețuri.

Indicatori: locuri de muncă pierdute și deteriorarea balanței pe bunuri de capital

Materialul citează mai multe repere care sugerează o deteriorare accelerată:

• industria germană pierde peste 10.000 de locuri de muncă în fiecare lună, potrivit unui raport EY publicat în mai;
• producția industrială a scăzut cu aproximativ 10% între februarie 2022 și începutul anului 2026, iar sectoarele cu consum intensiv de energie au înregistrat un declin de peste 15%;
• balanța comercială a Germaniei cu China la bunuri de capital a trecut de la un excedent de aproximativ 750 de milioane de euro la un deficit de 500 de milioane de euro între jumătatea lui 2024 și august 2025 (medie mobilă pe 12 luni), potrivit Apollo Global Management;
• exporturile germane de mașini-unelte către China au scăzut cu aproximativ o treime în primul trimestru față de aceeași perioadă a anului precedent.

Ce urmează: presiune pentru măsuri europene mai ferme

În analiză apare și un risc de accelerare a declinului dacă Europa nu întărește răspunsul de politică industrială și comercială. Noah Barkin (Rhodium Group) avertizează că, fără măsuri mai ferme de protejare a industriei, „am putea asista la un declin foarte rapid al Mittelstand-ului german”.

În paralel, liderii europeni caută instrumente juridice noi pentru a răspunde Chinei, pe fondul creșterii exporturilor chineze: livrările totale de bunuri ale Chinei către Germania au urcat cu 17% în acest an până în mai, iar către Uniunea Europeană cu 16%, potrivit datelor în dolari ale autorităților vamale chineze.

Contextul mai larg, potrivit aceleiași analize, este pivotarea Chinei spre industrie pentru a susține creșterea economică după prăbușirea pieței imobiliare, ceea ce a dus la intensificarea vânzărilor externe și la un excedent comercial record de 1.200 de miliarde de dolari anul trecut (aprox. 5.520 de miliarde de lei).