Știri
Știri din categoria Companii
Microsoft și Samsung majorează prețuri la produse-cheie, semnalând transferul costurilor către consumatori potrivit Profit, pe fondul „crizei memoriilor”, care a lovit inițial producătorii chinezi și ajunge acum la jucători mari precum Samsung și Microsoft.
În cazul Samsung, scumpirile vizează mai multe smartphone-uri, cel puțin pe piața din Statele Unite, unde compania și-a actualizat prețurile. Conform datelor din articol, Galaxy Z Flip 7 (512GB) urcă la 1.300 de dolari (aprox. 5.600 lei), de la 1.220 de dolari (aprox. 5.300 lei), Galaxy S25 FE (256GB) la 750 de dolari (aprox. 3.200 lei), de la 710 dolari (aprox. 3.100 lei), iar Galaxy S25 Edge la 1.300 de dolari (aprox. 5.600 lei), de la 1.220 de dolari (aprox. 5.300 lei).
Tot la Samsung, publicația notează că săptămâna trecută compania coreeană crescuse deja prețul modelului Galaxy Z Fold 7 cu 80 de dolari (aprox. 350 lei). Scumpiri similare sunt operate și la nivelul tabletelor, iar printre modelele menționate se numără versiunea de 128GB de Galaxy Tab S11, care costă acum 900 de dolari (aprox. 3.900 lei), față de 800 de dolari (aprox. 3.500 lei).
Microsoft, la rândul său, a actualizat prețurile produselor din seria Surface, însă creșterile sunt mai ample. Surface Laptop 7 cu ecran de 13,8 inch ajunge să coste „de la 1.500 de dolari” (aprox. 6.500 lei), deși la lansarea din 2024 pornea de la 1.000 de dolari (aprox. 4.300 lei), potrivit informațiilor citate.
Mișcarea celor două companii indică o etapă în care scumpirea componentelor (în special a memoriilor) începe să fie transferată în prețul final al produselor, inclusiv în segmente unde consumatorii sunt sensibili la diferențe de câteva zeci sau sute de dolari. Pentru retail și distribuitori, astfel de ajustări pot însemna presiune pe volume și o repoziționare a ofertelor promoționale, în special în perioadele de vârf ale vânzărilor.
Publicația nu precizează dacă majorările vor fi extinse și pe alte piețe în afara Statelor Unite și nici calendarul complet al scumpirilor pentru toate modelele.
Recomandate
Samsung își intensifică ofensiva de marketing împotriva Apple printr-o reclamă care sugerează, în mod voit ambiguu, că „Tim Cook” ar fi cumpărat un Galaxy Fold, mizând pe confuzia de nume și asemănare pentru a atrage atenția asupra noului Galaxy Z Fold 8, potrivit The Verge . În spot, personajul prezentat drept „Tim Cook din Palmerston North” (Noua Zeelandă) promovează Galaxy Z Fold 8, iar mesajul și estetica imită stilul cinematografic al lansărilor Apple, inclusiv replica „viitorul este aici”. Reclama a fost publicată chiar în momentul în care Apple a anunțat iPhone Duo, iar Samsung include și o înțepătură la adresa CEO-ului Apple, printr-o referire la fotografia de profil actualizată recent a acestuia. O tactică veche, cu miză actuală: diferențiere într-o piață saturată Materialul se înscrie în tradiția Samsung de a-și ataca direct principalul rival prin campanii care ridiculizează comportamente asociate cu ecosistemul Apple sau lipsa unor funcții. Publicația amintește exemple mai vechi, de la reclame despre fanii iPhone care stau la cozi, până la seria „Ingenius ”, care ironiza suportul din magazinele Apple și compara dotări precum mufa de căști sau încărcarea rapidă inclusă. Nu toate campaniile au fost însă strict comice: The Verge amintește și o reclamă din 2024 care a venit ca reacție la controversa legată de spotul Apple „Crush” pentru iPad, cu mesajul „Creativitatea nu poate fi zdrobită”. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol nu rezultă detalii despre performanța campaniei (audiență, bugete sau impact în vânzări). Cert este că Samsung continuă să folosească rivalitatea cu Apple ca instrument de poziționare, de data aceasta legând direct promovarea unui pliabil (Galaxy Z Fold 8) de momentul de comunicare al unui produs nou Apple (iPhone Duo). [...]
Apple a urcat producția de iPhone cu 14% în T2 2026, pe o piață globală în scădere , semn că strategia de preț a susținut vânzările în timp ce restul industriei a tăiat volume, potrivit 9to5Mac , care citează un raport TrendForce . TrendForce estimează că Apple a produs aproximativ 52 de milioane de unități iPhone în trimestrul al doilea din 2026, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut. În același timp, producția globală de smartphone-uri a scăzut cu 8% până la 275 de milioane de unități, declin pe care firma îl descrie drept mai redus decât anticipase anterior, ceea ce a dus la o performanță „mai bună decât așteptările” la nivel de industrie. Cum arată ierarhia producătorilor în T2 Apple a ajuns la o cotă de 19% din producția globală și s-a clasat pe locul al doilea, după Samsung. Liderul pieței a produs 62 de milioane de smartphone-uri în T2 2026, în creștere cu 7% an/an, ceea ce ar echivala cu 23% din total, conform TrendForce. După Apple, clasamentul indicat de raport este: Oppo: 30 de milioane de unități, cotă 11% (în scădere cu 17% an/an) Xiaomi: 29 de milioane, cotă 10% (-32%) vivo: 21 de milioane, cotă 8% (-18%) Transsion: 20 de milioane, cotă 7% (-27%) De ce contează: prețul a susținut volumele, dar urmează presiune pe cerere TrendForce pune creșterea Apple în principal pe seama „strategiei eficiente de preț” pentru seria iPhone 17, care ar fi susținut vânzările în primele trei trimestre. În același timp, firma avertizează că majorările de preț pentru viitoarea serie iPhone 18 „par inevitabile”, iar efectul lor asupra ritmului vânzărilor devine un indicator cheie de urmărit. Prognoza TrendForce pentru 2026: revizuire în sus, fără semnal de cerere mai puternică Pe baza noilor date, TrendForce și-a revizuit estimarea pentru producția globală de smartphone-uri din 2026 la 1,07 miliarde de unități, de la 1,05 miliarde într-un raport anterior. Dacă se confirmă, ar însemna un declin anual de 14%, față de scăderea de 16% estimată anterior. Totuși, TrendForce precizează că revizuirea în sus reflectă mai degrabă cumpărări făcute mai devreme decât planificaseră consumatorii și faptul că producătorii au inversat o parte din tăierile agresive de producție, nu o creștere a cererii de bază. Raportul complet TrendForce este disponibil aici . [...]
Altex pariază 50 de milioane de euro (aprox. 250 milioane lei) pe repoziționarea fostului Brico Depot din retailer de produse în furnizor de soluții , într-un program pe trei ani care include modernizarea rețelei, extinderea serviciilor și integrarea tehnologiei, potrivit Economedia . Brico Depot România își schimbă numele și identitatea vizuală și va opera sub brandul BRICO, după preluarea businessului de bricolaj de către Altex. Noua identitate BRICO urmează să fie implementată treptat în următoarele șase luni, în paralel cu programul de modernizare a rețelei. Investițiile vizează magazinele, tehnologia, sortimentul, serviciile și componenta omnichannel (integrarea vânzărilor din magazin cu cele online). De la „vânzare de produse” la „soluții” pentru amenajări BRICO spune că își va extinde oferta de servicii pentru proiectele de amenajare și renovare, acoperind etape precum alegerea produselor, finanțarea, livrarea și montajul, prin colaborări cu parteneri și subcontractori specializați. În același cadru, compania își propune să dezvolte showroom-uri dedicate și să folosească soluții de inteligență artificială pentru planificarea proiectelor, inclusiv pentru estimarea cantităților necesare și a bugetului. Prețuri și extinderea rețelei Pe zona comercială, BRICO afirmă că va păstra mecanismul prin care, dacă un client găsește același produs la un preț mai mic în altă parte, compania rambursează de două ori diferența. Programul de dezvoltare include și extinderea rețelei: primul magazin nou BRICO dezvoltat de companie ar urma să fie deschis la Vaslui în acest an, conform informațiilor transmise de companie. Context: schimbarea de brand în strategia Altex Brandul are aproape 25 de ani pe piața locală: businessul a intrat în România în martie 2002 sub numele Bricostore, apoi a operat ca Brico Depot. Noua identitate a fost dezvoltată de agenția Landor, iar campania de lansare este realizată de Leo Burnett. Schimbarea de brand este parte din strategia Altex de extindere în categoria produselor și serviciilor pentru casă și grădină, după preluarea Brico Depot România. [...]
Rompetrol a deschis primele benzinării de pe Autostrada A3 , o mișcare cu impact operațional direct pentru traficul de pe coridorul Câmpia Turzii–Târgu Mureș și un test pentru modelul de concesionare prin care CNAIR monetizează spațiile de servicii, potrivit Economica . Cele două stații funcționează în spațiile de servicii de la Sânpaul (în apropiere de Târgu Mureș) și au fost realizate în urma unei investiții de circa 4,8 milioane de dolari (aprox. 22 milioane lei). Operarea se face pe baza unui contract de concesiune de servicii încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) . Ce se schimbă pe A3 pentru șoferi: alimentare, încărcare electrică și parcări Noile locații sunt gândite ca spații de tranzit „complete”, nu doar puncte de alimentare. Fiecare benzinărie are o suprafață de 271 metri pătrați și include componentă de retail și gastronomie, pe modelul introdus de companie în 2023 pentru spațiile de servicii de pe autostrăzi. Dotările menționate includ: trei pompe multiprodus; o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue; skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă; în fiecare spațiu de servicii: 42 de locuri de parcare pentru autoturisme și 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj. Deschiderea punctelor de la Sânpaul a generat peste 30 de noi locuri de muncă în județul Mureș. Miza pentru companie: extindere pe rute-cheie și consolidarea rețelei Rompetrol Downstream își leagă investiția de strategia de extindere la nivel național. Compania amintește că aceste stații de pe A3 vin după cele 12 unități deschise în 2023 pe Autostrada A1 Nădlac–Sibiu. „Rompetrol marchează o premieră prin deschiderea primelor stații de carburanți de pe autostrada A3. Urmărim o expansiune strategică în România și ne consolidăm poziția Rompetrol Downstream ca o companie aproape de clienți, care răspunde direct nevoilor și așteptărilor lor de mobilitate de-a lungul unui coridor rutier important”, a declarat Arman Kalabayev, Director General al Rompetrol Downstream. În județul Mureș, Rompetrol Downstream mai operează alte nouă puncte de distribuție (inclusiv în Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș). Ce urmează: încă patru stații planificate pe ocolitoare la Suceava și Brașov În perioada următoare, compania spune că vizează deschiderea a încă patru stații noi, pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: la Suceava, lucrările de construcție sunt finalizate pentru două stații pe Suceava–Ipotești (DN2) și Suceava–Șcheia; în județ, rețeaua depășește 20 de locații de retail; la Brașov, alte două facilități sunt în proces de avizare și recepție și ar urma să se adauge celor 18 locații existente în județ (stații Rompetrol, Partner, Express și LPG). La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților, incluzând stații proprii și partenere, unități mobile (Expres) și baze interne. Context: concesiunile CNAIR, între servicii pentru trafic și venituri din redevențe În „știrea inițială” citată de Economica, secretarul de stat în Transporturi Horațiu Cosma a anunțat deschiderea primelor spații de servicii moderne pe Autostrada Transilvania, subliniind că accelerarea concesionării aduce un „beneficiu dublu”: servicii pentru participanții la trafic și redevențe pentru CNAIR, care pot fi folosite ulterior la întreținerea și dezvoltarea infrastructurii rutiere. Anunțul este disponibil și pe Facebook, la acest link . [...]
Rompetrol își extinde infrastructura de alimentare pe A3 , deschizând primele stații de carburanți de pe Autostrada Transilvania, o mișcare care reduce un deficit operațional important pe un coridor rutier major și consolidează competiția pe segmentul stațiilor din proximitatea autostrăzilor, potrivit Adevărul . Rompetrol Downstream a inaugurat luni două unități amplasate pe ambele sensuri de mers, la kilometrul 8+400, în apropierea localității Sânpaul (circa 20 km de Târgu Mureș), pe tronsonul Câmpia Turzii – Târgu Mureș. Investiția este de aproximativ 4,8 milioane de dolari (aprox. 21,6 milioane de lei). Ce înseamnă operațional: servicii complete și încărcare electrică Stațiile funcționează în spațiile de servicii în baza unui contract de concesiune încheiat cu Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Pe lângă carburanți, includ zone de servicii pentru tranzit, retail și servicii gastronomice, fiecare unitate având o suprafață de 271 mp. Dotările menționate includ: câte trei pompe multiprodus și o pompă de mare viteză; o pompă cu AdBlue și un skid GPL; patru puncte de încărcare electrică rapidă în fiecare locație; câte 42 de locuri de parcare pentru autovehicule și câte 11 locuri pentru vehicule de mare tonaj, în fiecare spațiu de servicii. Efect local și context de rețea Deschiderea celor două stații a generat peste 30 de locuri de muncă în județul Mureș. Compania mai operează nouă puncte de distribuție în județ, în localități precum Târgu Mureș, Sighișoara, Reghin și Luduș. Ce urmează: noi stații pe ocolitoare și extinderea pe coridoare rutiere Noile unități de pe A3 completează cele 12 stații deschise în 2023 pe Autostrada A1, între Nădlac și Sibiu. Rompetrol Downstream mai are în plan deschiderea a încă patru stații pe variantele ocolitoare ale municipiilor Brașov și Suceava: două pe ocolitoarea Sucevei (Suceava–Ipotești/DN2 și Suceava–Șcheia), cu lucrările de construcție finalizate, și două pe ocolitoarea Brașovului, aflate în proces de avizare și recepție. La finalul lunii iunie 2026, Rompetrol Downstream opera la nivel național 1.208 puncte de comercializare a carburanților (stații proprii și partenere, unități mobile și baze interne), susținute de șase depozite în Arad, Craiova, Mogoșoaia, Șimleu Silvaniei, Vatra Dornei și Zărnești. [...]
airBaltic intră în restructurare în SUA cu o finanțare de 350 milioane euro, pe fondul exploziei costurilor cu combustibilul , într-un semnal de stres pentru companiile aeriene expuse la volatilitatea petrolului. Potrivit Profit , compania letonă – deținută majoritar de stat – a apelat la procedura de reorganizare „Capitolul 11” din SUA pentru a obține protecție față de creditori în timp ce negociază restructurarea datoriilor. airBaltic spune că a obținut un angajament de finanțare de 350 de milioane de euro (aprox. 1,75 miliarde lei) de la un grup de creditori, între care Strategic Value Partners, Barclays, Hayfin Capital Management, Morgan Stanley și Oaktree Capital Management, pentru a-și susține operațiunile pe durata restructurării. Compania afirmă că zborurile vor fi operate conform programului pe parcursul procedurii supravegheate de instanță. De ce contează: combustibilul împinge companiile fragile spre insolvență Contextul imediat este scumpirea accelerată a combustibilului pentru aviație, pe fondul războiului dintre SUA și Iran, care – conform informațiilor citate – a dus la dublarea prețurilor și la „cea mai gravă criză” pentru transportul aerian de la pandemia de COVID-19 încoace. În acest cadru, investitori și directori din industrie au avertizat că operatorii cu bilanțuri fragile și expunere mare la volatilitatea petrolului sunt cei mai vulnerabili. airBaltic devine astfel a doua companie aeriană din lume și prima din Europa care intră în această procedură invocând creșterea costurilor cu carburanții, după falimentul din luna mai al operatorului american low-cost Spirit Airlines, mai notează publicația. Presiune pe lichiditate și sprijin de stat înainte de procedură Înainte de declanșarea reorganizării, compania primise deja un împrumut de 30 de milioane de euro (aprox. 150 milioane lei) de la statul leton, în aprilie, însă poziția de lichiditate s-a deteriorat în ultimele luni, pe fondul creșterii costurilor cu combustibilul. Procedura „Capitolul 11” permite reorganizarea activității; HotNews, citat de Profit, o descrie ca fiind mai apropiată de insolvența din România decât de falimentul clasic. Semnal mai larg în industrie: scumpiri la bilete și căutare de capital Tensiunea pe costuri nu este izolată. Profit menționează că și alte companii aeriene, inclusiv AirAsia, caută capital suplimentar, pe fondul presiunilor generate de scumpirea combustibilului și de pierderi din fluctuațiile valutare. În paralel, Ryanair a avertizat că biletele de avion s-ar putea scumpi anul viitor dacă petrolul rămâne la nivelurile actuale, într-un context în care combustibilul pentru aviație a ajuns la 171 de dolari pe baril (aprox. 770 lei), cu 90% peste media anului precedent, potrivit datelor Asociației Internaționale de Transport Aerian (IATA). Declarațiile CEO-ului Ryanair, Michael O’Leary, sunt preluate de News.ro și atribuite de Profit și includ o incertitudine ridicată pentru trimestrele următoare. [...]
