Știri
Știri din categoria Companii
Josh D’Amaro va fi noul director general al Disney, începând din martie 2026, succedându-l pe Bob Iger. Consiliul de Administrație al The Walt Disney Company a votat în unanimitate numirea acestuia în funcția de CEO, decizia urmând să intre în vigoare după Adunarea Generală Anuală din 18 martie 2026, informează The Walt Disney Company. Tot atunci, D’Amaro va deveni și membru al Consiliului de Administrație. Odată cu această tranziție istorică, Dana Walden, actualul co-președinte Disney Entertainment, a fost desemnată președinte și director de creație al companiei, prima persoană care va ocupa această funcție nou-înființată.
Josh D’Amaro (54 de ani) este unul dintre veteranii Disney, cu 28 de ani de activitate în companie. Din 2020, el conduce segmentul Disney Experiences, care include parcurile tematice, croazierele, resorturile și alte experiențe de brand. Sub conducerea sa, această divizie a generat venituri de 36 de miliarde de dolari în anul fiscal 2025 și are în prezent 185.000 de angajați.
D’Amaro este considerat arhitectul celei mai mari extinderi globale din istoria Disney Experiences, fiind responsabil pentru proiecte emblematice precum:
Are un profil profesional variat, ocupând anterior funcții în finanțe, strategie, marketing și operațiuni atât în SUA, cât și internațional, iar formarea sa academică este în administrarea afacerilor la Universitatea Georgetown.
Dana Walden, nume respectat în industria media, va fi Președinte și Chief Creative Officer, raportând direct către D’Amaro. Până acum, a supervizat operațiunile globale de conținut, știri și streaming, jucând un rol cheie în poziționarea Disney ca lider în divertisment. Noua funcție subliniază importanța creativității în modelul de afaceri Disney și marchează o premieră în istoria companiei.
Bob Iger, figură emblematică pentru companie, va rămâne Senior Advisor și membru în Consiliul de Administrație până la finalul anului 2026. Iger s-a întors la conducerea companiei în 2022, într-un moment de criză internă, și a reușit să reconfigureze structura de conducere, să stabilizeze afacerile și să pregătească succesiunea. Sub conducerea sa, Disney a trecut printr-o transformare majoră și a stabilit patru priorități strategice:
Numirea lui D’Amaro vine la capătul unui proces de selecție riguros început în 2023, condus de o comisie specială din cadrul consiliului. Acesta a inclus evaluarea candidaților interni și externi, mentorat direct din partea lui Iger și sesiuni de coaching strategic. Dana Walden a trecut prin același proces, ceea ce consolidează noul binom de conducere.
D’Amaro preia conducerea într-un moment în care Disney este stabilă financiar și creativ, dar și într-o industrie în continuă schimbare. Sprijinit de o echipă executivă experimentată, care include lideri ca Alan Bergman (Disney Entertainment) și James Pitaro (ESPN), D’Amaro va avea misiunea de a continua inovația, păstrând totodată spiritul și valorile moștenite de la Walt Disney.
„Disney a modelat ceea ce sunt ca lider și voi fi mereu recunoscător pentru șansa de a conduce această companie extraordinară”, a declarat Iger în mesajul său de retragere, exprimându-și încrederea în noua conducere.
Recomandate
SoftBank a redus la 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 miliarde lei) ținta împrumutului cu marjă garantat cu acțiuni OpenAI , după ce mai mulți creditori au contestat evaluarea folosită pentru colateral, potrivit The Next Web , care citează Bloomberg. Ajustarea înseamnă o tăiere de 40% față de discuțiile inițiale, la 10 miliarde de dolari. Împrumutul este un „margin loan” (credit garantat cu active financiare), iar particularitatea tranzacției este că garanția nu o reprezintă acțiuni listate, ci o participație într-o companie privată – OpenAI. În astfel de cazuri, apetitul băncilor depinde de cât de solidă este evaluarea și de cât de ușor poate fi valorificat colateralul într-un scenariu de stres. De ce contează: băncile nu validează la aceeași valoare „eticheta” OpenAI Publicația notează că discuțiile cu finanțatorii au continuat în ultimele săptămâni pe o structură mai mică, iar dimensiunea finală ar putea fi modificată din nou. Prețul nu a fost reanunțat; propunerea inițială ar fi avut o marjă indicativă de circa 425 puncte de bază peste SOFR (rata de referință în dolari), ceea ce ar duce costul împrumutului spre 7,9% la nivelurile curente ale dobânzilor. În spatele reducerii stă reticența creditorilor de a împrumuta împotriva unei evaluări foarte ridicate a OpenAI – 852 miliarde dolari post-money, stabilită într-o rundă primară din martie. The Next Web indică două elemente care ar fi cântărit în analiza finanțatorilor: semnale din piața secundară , unde discuțiile de preț pentru pachete de acțiuni OpenAI ar fi fost sub nivelul de 852 miliarde dolari, iar vânzătorii ar fi depășit cumpărătorii cu aproximativ 5 la 1 în unele „locuri” recente; nivelul de îndatorare deja construit de SoftBank în jurul expunerii pe OpenAI, ceea ce reduce „perna” băncilor dacă valoarea colateralului scade. Expunerea SoftBank pe OpenAI și presiunea pe lichiditate Conform articolului, expunerea cumulată angajată a SoftBank față de OpenAI ar urma să ajungă la aproximativ 64,6 miliarde dolari (aprox. 297 miliarde lei) după închiderea unui follow-on de 30 miliarde dolari, ceea ce ar duce participația grupului la circa 13%. Pentru a finanța această poziționare, Masayoshi Son ar fi vândut integral deținerea în Nvidia (aprox. 5,83 miliarde dolari) și participația rămasă în T-Mobile (aprox. 12,73 miliarde dolari) în intervalul iunie–decembrie 2025, iar apoi ar fi contractat un „bridge loan” (finanțare-punte) de 40 miliarde dolari pentru follow-on, sindicalizat către opt bănci. Datoria grupului este indicată la aproximativ 20,45 trilioane yeni (135 miliarde dolari, aprox. 621 miliarde lei). Un împrumut cu marjă, chiar redus, ar împinge mai departe acest nivel, însă ar fi o finanțare colateralizată și flexibilă (poate fi trasă și refinanțată), nu o datorie „înghețată” în obligațiuni pe termen lung. Ce urmează: testul vine din costul final și din următoarele repere de piață The Next Web argumentează că miza nu este doar dacă SoftBank închide la 6, 8 sau revine la 10 miliarde dolari, ci ce spune această traiectorie despre cât sunt dispuse băncile să crediteze împotriva capitalului privat din AI . În perioada următoare, câteva repere ar putea influența percepția de risc: raportarea rezultatelor SoftBank la început de august, moment în care OpenAI ar urma să publice date actualizate de venituri, precum și următoarele tranzacții din piața secundară. În plus, articolul menționează că alți deținători de acțiuni OpenAI – precum Andreessen Horowitz și D. E. Shaw Ventures, descriși ca achizitori recenți – ar urmări îndeaproape procesul SoftBank, iar poziția OpenAI privind folosirea acțiunilor drept colateral ar putea deveni mai prudentă dacă prețurile de finanțare se deteriorează. [...]
Porsche își reduce investițiile în baterii, software și micromobilitate , închizând trei filiale pentru a redirecționa resursele către businessul principal de producție auto, potrivit Smart Car . Decizia face parte dintr-o reorganizare strategică inițiată de noul CEO, Michael Leiters , și semnalează o schimbare de priorități într-un moment de presiune comercială pe piețele-cheie. Compania va închide Cellforce Group (baterii), Porsche eBike Performance (sisteme de propulsie pentru biciclete electrice) și Cetitec (software pentru rețelele de bord, dezvoltat și pentru alte mărci din Grupul Volkswagen). Închiderea lor sugerează o pauză în extinderea „ecosistemului” din jurul mobilității și o retragere parțială din dezvoltarea internă a unor componente și soluții software. Ce filiale se închid și ce înseamnă operațional Cellforce Group : era responsabilă de cercetare și producție pentru baterii de înaltă performanță, considerată o piesă importantă în strategia de electrificare. După ce, în august 2025, Porsche a renunțat la planul de a construi o fabrică proprie de baterii, compania a rămas cu un rol de cercetare. Acum, odată cu orientarea către un „tren de propulsie deschis tehnologic” (adică fără o singură soluție impusă), Porsche indică faptul că va depinde mai mult de furnizori externi pentru baterii și alte componente critice. Porsche eBike Performance : era legată de zona de biciclete electrice premium a mărcii, prin dezvoltarea sistemelor de propulsie. Cetitec : dezvolta software pentru rețelele de bord pentru Porsche și pentru alte branduri din Grupul Volkswagen, ceea ce indică o reducere a ambițiilor de dezvoltare internă pe anumite segmente software. Reorganizare sub noul CEO, pe fondul presiunii din piață Michael Leiters, numit CEO la începutul acestui an, a spus într-o declarație că firma trebuie să se refocalizeze pe activitatea de bază și a descris închiderea filialelor drept o „decizie dureroasă”, dar necesară pentru reorganizare. În martie, el a prezentat un plan de „restructurare” pentru a face compania „mai suplă, mai eficientă” și cu produse „mai atractive”. În paralel, Porsche a început să iasă și din unele investiții non-core: în aprilie, compania a fost de acord să își vândă participațiile din Bugatti Rimac și Rimac Group către un consorțiu condus de firma de investiții din New York HOF Capital, conform sursei. Context: întârzieri pe electric și scăderi de vânzări în piețe-cheie Porsche a intrat puternic în zona electrică odată cu Taycan (lansat în 2019), însă ulterior a întâmpinat dificultăți în ritmul de lansare. Smart Car notează că Macan Electric a fost amânat aproape doi ani, pe fondul întârzierilor din dezvoltarea software la Cariad, divizia de software a Grupului Volkswagen. Pe partea comercială, presiunea se vede în cifrele de vânzări din primul trimestru, potrivit sursei: America de Nord : -11% China : -21% (livrări) Europa : -18% Germania : ușoară creștere Ce urmează: mai multă flexibilitate tehnologică, dar și electrificare în continuare Închiderea Cellforce este prezentată ca un semn al schimbării de direcție: de la ideea că tehnologia celulelor de baterie va fi un avantaj competitiv intern, către o abordare în care Porsche se bazează mai mult pe furnizori și își redirecționează resursele și către actualizarea și relansarea platformelor cu motoare cu ardere internă . Smart Car menționează că, în planificarea recentă, platformele pe benzină revin în prim-plan, deși anterior erau proiectate să aibă o pondere mică până în 2030. În același timp, compania își menține planurile pentru noi modele electrice și tranziția unor game: versiunea pe benzină a Macan ar urma să fie oprită, iar Macan să fie preluat de varianta complet electrică. Tot în acest an, Porsche ar urma să adauge o versiune complet electrică pentru Cayenne și mai multe derivate, pentru a-și susține poziția în segmentul SUV premium. [...]
Guvernul aprobă o creștere salarială de 6,5% la Romgaz, cu un cost suplimentar de 40,7 milioane lei în 2026 , pe fondul celui mai mare program de investiții din istoria companiei și al riscului de pierdere a personalului specializat, potrivit HotNews . Majorarea intră în vigoare de la 1 iunie 2026 și a fost decisă printr-un memorandum adoptat de Guvern. Executivul leagă explicit creșterea salariilor de presiunea operațională și de investițiile planificate în acest an, evaluate la aproximativ 5,6 miliarde lei. De ce contează: costuri mai mari într-un an cu investiții record Impactul imediat este în bugetul de personal: Romgaz estimează că, după aplicarea majorării, cheltuielile de personal din 2026 vor crește cu 40.654.000 lei, până la 1,163 miliarde lei. Guvernul argumentează că menținerea și motivarea angajaților este „o condiție esențială” pentru atingerea obiectivelor operaționale și investiționale, invocând rolul strategic al companiei în securitatea aprovizionării cu gaze și în stabilitatea pieței interne. Motivația Guvernului: retenția personalului și decalajul față de industrie În document sunt menționate două justificări principale: riscul migrării personalului către companii concurente, în condițiile în care competențele din domeniu sunt căutate pe piața muncii; evoluția sub media industriei a majorărilor salariale la Romgaz în perioada 2021–2025, cu diferențe față de media industriei de -1,3% (2021), -0,2% (2022), -4,4% (2023), 4,2% (2024) și -9,0% (2025) , ceea ce ar indica o deteriorare a poziționării salariale relative. Hotărârea vine după ce ultima majorare salarială la Romgaz a fost aplicată la 1 mai 2025, de 4,4%, despre care Guvernul spune că a fost sub nivelul inflației, rezultând o scădere reală a veniturilor. Investițiile invocate în memorandum Executivul leagă creșterea salarială de proiecte și angajamente majore, între care: exploatarea gazelor naturale din perimetrul Neptun Deep ; finalizarea centralei de la Iernut ; cheltuielile asociate preluării activității operaționale a Azomureș , în contextul negocierilor anunțate anterior de Romgaz (detalii în materialul HotNews ). În esență, Guvernul tratează majorarea de 6,5% ca pe o măsură de stabilizare a forței de muncă într-un an în care Romgaz are simultan investiții mari și obiective operaționale cu miză pentru piața de gaze. [...]
Acțiunile Intel s-au triplat în 12 luni, dar redresarea depinde încă de fabrici, nu de relații , arată o analiză din The Next Web , care notează că CEO-ul Lip-Bu Tan nu le-a explicat încă pe larg majorității angajaților planul concret pentru produse și producție. Tan, numit CEO în martie 2025, și-a petrecut primele 14 luni mai ales construind relații în afara companiei, în locul unei restructurări interne. În acest interval, Intel a atins un record al acțiunii în aprilie, inclusiv un salt de 24% într-o singură zi, iar în luna aprilie titlurile au urcat cu 114% — cea mai bună lună din cei 55 de ani ai companiei pe Nasdaq, potrivit articolului. Relațiile au împins povestea bursieră, dar execuția rămâne testul Materialul susține că impulsul de pe bursă a fost alimentat de o serie de mișcări și semnale externe: Tan ar fi câștigat sprijinul lui Donald Trump, ar fi încheiat un parteneriat cu Elon Musk și ar fi atras interesul Apple. În paralel, guvernul SUA a devenit al treilea cel mai mare acționar Intel după o investiție de 8,9 miliarde de dolari (aprox. 40 miliarde lei) în august 2025, prin care a obținut o participație de 9,9% la 20,47 dolari/acțiune — pachet evaluat acum la aproximativ 36 miliarde de dolari (aprox. 165 miliarde lei), conform aceleiași surse. Miza pentru investitori este dacă aceste relații se vor traduce în comenzi și, mai ales, într-o producție competitivă. Peste o duzină de angajați actuali și foști au declarat pentru Bloomberg (citat de The Next Web) că Tan nu a explicat pe scară largă planul specific de reparare a produselor și a producției. Unde se rupe lanțul: cost, randament și calendarul 18A Problema centrală rămâne performanța operațională a fabricilor. The Next Web citează New Street Research, potrivit căruia costul Intel per cip este de aproximativ trei ori mai mare decât al TSMC , liderul industriei. Cea mai mare parte a diferenței (peste 40%) ar veni din „yield” (randament) — proporția de cipuri utilizabile obținute într-un ciclu de producție: Intel ar fi la circa 65%, în timp ce TSMC depășește 80%. Doar 8% din diferența de cost ar fi pusă pe seama costurilor mai mari cu forța de muncă din SUA. În acest context, procesul de fabricație 18A — pe care Intel își leagă viitorul de foundry (producție la comandă pentru terți) — „se îmbunătățește, dar nu este încă competitiv”, iar randamentele ar urma să ajungă la niveluri standard în industrie abia în 2027, potrivit articolului. Totodată, compania ar fi ratat cerere în ultimul trimestru raportat, parțial din cauza alocării insuficiente de capacitate pentru comenzile în revenire din zona de cipuri pentru centre de date. Pariul financiar: evaluarea anticipează rezultate care nu sunt garantate Intel a depășit așteptările Wall Street în T1 2026 cu venituri de 13,6 miliarde de dolari (aprox. 62 miliarde lei), față de consensul de 12,3 miliarde de dolari, iar veniturile din data center și AI au crescut cu 22% de la an la an, conform sursei. The Next Web argumentează însă că raliul acțiunii încorporează deja un scenariu optimist: producția devine competitivă, Apple și alți clienți plasează comenzi, proiectul „Terafab” livrează, iar 18A atinge randamentele necesare pentru ca foundry să fie viabil economic. Articolul concluzionează că „optimismul este real, dar condiționat”: fiecare dintre aceste rezultate este posibil, însă niciunul nu este sigur, iar diferența dintre „graficul acțiunii” și „realitatea din fabrică” ar urma să decidă următoarele 12 luni ale mandatului lui Lip-Bu Tan. [...]
STB pregătește un program de plecări care poate costa până la 32,2 milioane lei , prin includerea în buget a unor plăți de până la 12 salarii compensatorii pentru concedieri colective sau disponibilizări, potrivit Profit . Măsura ar putea viza 700–800 de angajați și urmează să fie discutată în Consiliul General al Capitalei . Proiectul de hotărâre citat de publicație ar urma să intre pe agenda ședinței de miercuri a Consiliului General, ceea ce înseamnă că, deocamdată, vorbim despre o propunere aflată în faza de dezbatere, nu despre o decizie deja adoptată. Ce prevede proiectul și care este plafonul bugetar Documentul menționează două repere financiare și operaționale: până la 12 salarii compensatorii pentru fiecare angajat vizat, în cazul concedierilor colective sau al disponibilizărilor; un plafon total de 32,2 milioane lei pentru plățile compensatorii, sumă care include și contribuția asiguratorie pentru muncă (taxă plătită de angajator). De ce contează pentru companie și pentru administrația locală Din perspectiva impactului economic, proiectul fixează un cost maxim pentru un program de reducere de personal la operatorul de transport public al Bucureștiului. Dacă va fi aprobat, bugetul STB ar urma să includă explicit aceste cheltuieli, ceea ce poate influența atât execuția bugetară a companiei, cât și discuțiile din Consiliul General privind finanțarea și restructurarea serviciului. Ce urmează Următorul pas este dezbaterea proiectului în ședința de miercuri a Consiliului General al Capitalei. Profit notează că, în baza proiectului, 700–800 de angajați ar putea pleca în perioada următoare, însă numărul final și calendarul depind de forma în care hotărârea va fi adoptată. [...]
Rheinmetall ia în calcul doar 10–15% din capacitatea șantierului Mangalia , într-un scenariu în care ar coopera cu MSC, ceea ce repoziționează discuția de la o „preluare” integrală la o utilizare punctuală a infrastructurii, cu implicații directe pentru viitorul operațional al Damen 2 Mai Mangalia aflat în faliment, potrivit Ziarul Financiar . În teleconferința de după raportarea rezultatelor pe T1 2026, România a fost adusă în discuție repetat, atât pe tema oportunităților pentru divizia navală NVL (Naval Vessels Lürssen), achiziționată de Rheinmetall în februarie 2026, cât și în contextul unui program de vehicule blindate pentru armata română. Ce spune CEO-ul Rheinmetall despre Mangalia: fără preluare integrală Întrebat despre articolele privind o posibilă preluare a unui șantier naval în România împreună cu MSC, CEO-ul Armin Papperger a indicat că inițiativa ar fi venit din partea guvernului român și a insistat că grupul german nu vizează controlul întregii capacități. „Șantierul din România este unul foarte mare. Nu suntem interesați să preluăm totul acolo, pentru că este prea mare și nu îl putem folosi în acest fel.” În explicația sa, MSC ar completa ecuația: compania elvețiană ar avea nevoie de facilități de întreținere pentru flota sa, iar Rheinmetall ar utiliza doar o fracțiune din capacitate. „Dacă văd corect situația acum, nu există niciun acord. Dacă totul merge bine, poate că avem nevoie de 10-15% din capacitatea șantierului, iar restul este pentru navele de containere.” Papperger a mai spus că, după preluarea NVL, mai multe state au contactat Rheinmetall pentru cooperare în construcția de nave, menționând Bulgaria, România și Croația. De ce contează: un posibil „mix” civil–militar într-un șantier în faliment Contextul local complică orice scenariu de relansare. Ziarul Financiar amintește că Șantierul Damen 2 Mai Mangalia a intrat în faliment, cu datorii de aproximativ 207 milioane de euro (aprox. 1,09 miliarde lei) și active contabile de 1,26 miliarde lei. Sub 1.000 de angajați mai lucrează în prezent, după concedieri masive. În același timp, șantierul are atribuite prin programul SAFE contracte pentru construcția a patru nave militare, cu termen de predare în 2030: două nave de patrulare de 836 de milioane de euro (aprox. 4,39 miliarde lei); două nave de intervenții pentru scafandri de 87 de milioane de euro (aprox. 456 milioane lei). În acest cadru, ideea utilizării doar a 10–15% din capacitate de către Rheinmetall, cu restul orientat către reparații/mentenanță pentru nave comerciale (MSC), sugerează mai degrabă o împărțire a activității decât o integrare completă sub un singur operator — însă compania germană precizează că „nu există niciun acord” în acest moment. România, și în discuțiile despre vehiculul blindat Lynx România apare și în zona de comenzi potențiale: Papperger a spus că există „negocieri finale” cu România pentru un program Lynx (vehicul blindat de infanterie produs de grup). Totodată, CEO-ul menționase România și ca exemplu de potențial de internaționalizare pentru divizia navală. Context financiar: rezultate mixte și presiune pe acțiuni Rheinmetall a raportat pentru T1 2026 venituri de 1,938 miliarde de euro (aprox. 10,16 miliarde lei), în creștere cu 8% față de anul anterior, dar sub așteptările analiștilor. Rezultatul operațional a urcat cu 17% la 224 milioane de euro (aprox. 1,17 miliarde lei), marja fiind de 11,6%. Fluxul de numerar liber a fost negativ, la minus 285 milioane de euro (aprox. minus 1,49 miliarde lei), pe fondul constituirii deliberate de stocuri pentru livrări în trimestrul al doilea. După publicarea rezultatelor, acțiunile au scăzut cu peste 7%, iar compania și-a menținut ghidajul de venituri pentru întregul an la 14–14,5 miliarde de euro. Capitalizarea este indicată la 55 mld. euro. [...]
