Știri
Știri din categoria Companii
Compa produce deja pentru apărare, dar România nu cumpără, iar asta mută valoarea adăugată și locurile de muncă dintr-un sector strategic către contracte externe, într-un moment în care compania caută ieșirea din declinul auto, potrivit Ziarul Financiar.
Compa Sibiu, companie 100% românească listată la bursă, operează pe o platformă industrială veche de peste 100 de ani și produce „de la zero” o gamă largă de componente, de la burghie, freze și alezoare de înaltă precizie până la corpuri de obuz de 120 mm și containere militare de comandă și control. În prezent, segmentul de apărare ajunge la 15–20 mil. euro anual, însă „totul pleacă spre armate străine”, în timp ce livrările către Armata Română sunt, deocamdată, aproape inexistente, conform declarațiilor directorului general Dan Băiașu.
Miza reprofilării este una de supraviețuire operațională și economică. Conducerea companiei descrie o criză alimentată de declinul industriei auto și de pierderea predictibilității comenzilor: dacă înainte producția se planifica pe ani, acum orizontul s-a comprimat la luni, iar volatilitatea a crescut.
Dan Băiașu indică drept factori majori:
În acest context, Compa spune că a trecut de la logica seriilor mari (mii de piese pe zi) la loturi mici și chiar unicate, ceea ce a însemnat și schimbarea modului de ofertare și de calcul al prețului.
Pe zona de apărare, compania fabrică atât muniție și componente, cât și produse noi cu cerințe tehnice ridicate. Printre exemplele din reportaj se numără:
Pentru containere, compania descrie cerințe de precizie și testare (inclusiv electromagnetică) care le diferențiază de un container obișnuit, iar producția ar fi ajuns la un container pe zi, cu plan de creștere la două.
Din perspectiva impactului economic și strategic, discrepanța dintre capacitatea de producție și lipsa comenzilor interne înseamnă că o parte din potențialul de industrializare pe lanțul apărării nu se transformă în contracte locale, deși compania afirmă că este pregătită să devină „o verigă importantă” în industrie.
În paralel, Compa rămâne un furnizor B2B (în lanțul auto, ca furnizor tier 2 – adică furnizor pentru companiile care livrează direct constructorilor), iar materia primă, inclusiv tabla și oțelul, este importată, deoarece producția locală nu ar respecta standardele cerute de clienții companiei.
O altă constrângere operațională este forța de muncă. Directorul general afirmă că în Sibiu nu mai există disponibilitate de personal calificat de circa 15 ani, astfel că soluția a fost un mix de recrutare externă și pregătire internă. În fabrică lucrează aproape 200 de muncitori din India, iar compania operează un centru de pregătire pentru comandă numerică (mașini CNC – utilaje controlate de calculator), deschis în 2015.
În același timp, compania indică o fluctuație de aproximativ 20% a personalului, dar și existența unui „nucleu” stabil, cu vechime de peste 13 ani.
Reportajul descrie o uzină cu peste 400 de mașini cu comandă numerică și procese integrate (forjare, ștanțare, sudură, tratamente termice, vopsire cataforetică), cu certificări pentru auto și aerospațial. În zona de producție de precizie, sunt menționate linii automatizate și investiții de ordinul milioanelor de euro per utilaj, precum și capacitatea de a produce piese mari, de până la 1,6 metri, cu timpi de ciclu de mai multe ore.
Pe lângă apărare, compania spune că s-a diversificat și în HoReCa și imobiliare (două hoteluri și dezvoltarea unui cartier rezidențial), fără să abandoneze complet auto – sunt menționate inclusiv piese pentru Duster, forjate și uzinate la Sibiu.
Recomandate
Apple a acceptat să furnizeze date financiare „specifice Indiei”, o mișcare care poate limita baza de calcul a unei amenzi antitrust de până la 38 de miliarde de dolari (aprox. 171 mld. lei) , potrivit AppleInsider . Cazul din India avansează astfel după luni de dispute procedurale, în condițiile în care autoritatea de concurență a cerut informații pentru stabilirea sancțiunii. În centrul dosarului este Competition Commission of India (CCI) , care a decis în 2024 sancționarea Apple pentru practici antitrust, decizie pe care compania a contestat-o. Investigația s-a complicat, însă, deoarece Apple a refuzat să predea detaliile financiare solicitate, pe motiv că autoritatea ar cere date la nivel global pentru perioada 2022–2024, ceea ce ar putea duce la o amendă foarte mare. Potrivit Reuters (citată de publicație), Apple a acceptat acum să transmită informațiile, dar a cerut o „extensie finală” până la 25 iunie 2026. CCI a aprobat această amânare, iar elementul relevant este că termenul vizează compilarea unor „informații financiare specifice Indiei”. Miza: amendă calculată pe cifra de afaceri globală vs. locală Apple susține că India ar putea încerca să calculeze amenda pe baza rezultatelor globale, similar modului în care UE calculează sancțiunile antitrust, ceea ce ar fi putut împinge amenda spre plafonul menționat de 38 de miliarde de dolari. În paralel, compania contestă și aplicarea unei modificări legislative din India care permite calcularea amenzilor în funcție de cifra de afaceri globală, nu doar de cea locală. Apple argumentează că schimbarea a intrat în vigoare în 2024 și nu ar trebui să se aplice întregii perioade 2022–2024. Ce urmează procedural Apple a încercat să obțină suspendarea cazului până la soluționarea disputei privind schimbarea de lege, însă CCI a acuzat compania că tergiversează și a refuzat oprirea procedurilor. Cronologia rămâne neclară, notează publicația: CCI stabilise 21 mai 2026 ca dată de audiere finală, iar Apple ar fi acceptat să coopereze în jurul acestui moment. Între timp, pe 18 mai, Delhi High Court a cerut Apple să predea situațiile auditate, dar a indicat și că CCI nu ar trebui să emită o decizie înainte de 15 iulie 2026. Din relatarea AppleInsider reiese că Apple a obținut încă aproximativ o lună de răgaz, iar instanța pare să fi acceptat, în practică, furnizarea de date limitate la operațiunile din India. Dacă această interpretare se confirmă, CCI ar putea ajunge să calculeze eventualele sancțiuni pe baza finanțelor locale, nu a cifrei de afaceri globale, reducând substanțial expunerea maximă sugerată inițial. [...]
Danone investește peste 10 milioane de euro (aprox. 50 milioane lei) pentru a crește cu 15% capacitatea fabricii din București , consolidând rolul unității ca hub regional de producție pentru mai multe piețe europene, potrivit Profit . Investiția vizează instalarea unei noi linii de ambalare destinată producerii de iaurturi pentru piețe precum Bulgaria, Spania, Franța și Italia. Efectul operațional anunțat este o majorare a capacității de producție a fabricii cu 15%, de la 70.000 de tone la 85.000 de tone anual. Ce înseamnă investiția pentru operațiunile din România Fabrica din București produce zilnic aproximativ 1,5 milioane de pahare de iaurt, iar anual procesează circa 63 de milioane de litri de lapte provenit de la 22 de ferme și 70 de gospodării partenere din România. În acest context, noua linie de ambalare este prezentată ca un pas de întărire a poziției fabricii în lanțul de aprovizionare regional. Danone arată că unitatea deservește în prezent România și alte 18 țări, fiind una dintre facilitățile-cheie ale companiei în regiune. Declarația companiei și contextul mai larg Bogdan Joița, directorul fabricii Danone România, leagă investiția de performanța unității din București și de continuitatea producției locale. „Suntem deosebit de mândri că performanța atinsă de fabrica din București a reușit să atragă această nouă investiție de peste 10 milioane de euro, o recunoaștere a efortului, dedicării și profesionalismului tuturor colegilor noștri.” În plan local, Profit mai notează că, în luna mai, Danone l-a numit pe Mircea Munteanu în rolul de Head of Sales Danone România, după ce a ocupat anterior poziția de Shopper Activation Manager Danone România și Bulgaria. Separat, publicația amintește că directorul general al grupului, Antoine de Saint-Affrique, a spus recent că presiunile inflaționiste generate de războiul cu Iranul ar putea obliga compania să ia în calcul majorări de prețuri. În același timp, Danone mizează pe brandurile din zona alimentației sănătoase pentru a rămâne competitivă, într-un context în care consumatorii se orientează tot mai mult către produse mai ieftine sub marcă proprie a retailerilor. [...]
NIBIRU își testează modelul de activări cu parteneri comerciali în București în primul weekend de vară, într-un parteneriat cu Bucharest Design Festival , care mută temporar o parte din experiența proiectului dinspre litoral spre zona centrală a Capitalei, potrivit G4Media . Activările sunt programate între 5 și 7 iunie și se desfășoară în mai multe puncte din București. Miza operațională a colaborării este extinderea „universului” NIBIRU în afara locației din Costinești, printr-un format de interacțiune cu publicul construit în jurul unor opriri la branduri partenere și al unui mecanism de recompense (ștampile, premii, acces). În material, NIBIRU este descris ca un proiect care își propune să combine entertainmentul cu zone precum designul, arhitectura, retailul, gastronomia și arta. Cum arată activările și unde au loc În cadrul Bucharest Design Festival, vizitatorii sunt invitați să treacă prin mai multe locații din zona Calea Victoriei, Piața Amzei și Piața Romană, unde pot „experimenta” NIBIRU prin colaborări punctuale cu parteneri. Brandurile menționate ca partenere pentru acest weekend sunt: PORC KFC Banca Transilvania Japanos The Fool Publicul primește un „pașaport NIBIRU”, iar la fiecare locație poate obține o ștampilă în funcție de o acțiune specifică (de regulă, achiziția unui produs inclus în promoție sau îndeplinirea unui mecanism de activare). La final, cei care strâng ștampilele de la toate locațiile ar urma să câștige acces la NIBIRU „pentru toată vara”, conform articolului. Rolul Băncii Transilvania în parteneriat Un element distinct al programului este un eveniment de seară la sediul Băncii Transilvania, prezentat ca un „preview al experienței NIBIRU”, sub forma unui party organizat într-un spațiu neobișnuit pentru astfel de evenimente. Textul indică faptul că invitații ar urma să regăsească „atmosfera” proiectului care va continua pe litoral. Context: ce este NIBIRU și cine organizează BDF NIBIRU este prezentat ca o „stațiune de entertainment” dezvoltată în Costinești, cu concerte, festivaluri, activități sportive și programe culturale. Bucharest Design Festival este o inițiativă a Fundației THE INSTITUTE, organizație care, potrivit materialului, activează de peste 25 de ani în zona industriilor creative și a construit proiecte precum Romanian Design Week, DIPLOMA Show, Cartierul Creativ sau Gala Societății Civile. [...]
Sameday a revenit pe pierderi în 2025, deși veniturile au urcat la 1,4 mld. lei , un semnal că ritmul de investiții și extinderea regională pot apăsa pe profitabilitate chiar și într-un an de creștere a volumelor, potrivit Ziarul Financiar . Compania de curierat a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri de 1,4 miliarde lei, în creștere cu 17% față de anul anterior, conform informațiilor transmise de companie. La nivel de grup, veniturile totale au ajuns la 1,6 miliarde lei, incluzând operațiunile din Ungaria și Bulgaria. Revenirea pe pierdere vine după un profit net de 21 milioane lei în 2024. Reprezentanții companiei pun deteriorarea rezultatului pe seama „deprecierii investițiilor în expansiunea internațională a companiei”. Investiții de peste 400 mil. lei și accent pe eficiență operațională În 2025, Sameday a investit peste 400 milioane lei la nivel de grup, fonduri direcționate către tehnologie, eficiență operațională, dezvoltarea rețelei și îmbunătățirea experienței clienților. Printre proiectele menționate se numără deschiderea de noi agenții, dezvoltarea de funcționalități noi în aplicație și utilizarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială în zona de operațiuni de relații cu clienții (customer operations). CEO-ul Sameday Group, Lucian Baltaru , spune că în 2025 compania a urmărit livrări mai predictibile și opțiuni mai flexibile, într-un context pe care îl descrie drept „complicat” pentru consumatori și parteneri comerciali. „Într-o perioadă complicată pentru mulţi consumatori şi parteneri comerciali, am ales să investim în continuare în reţea, în tehnologie şi în oameni, pentru că acolo se vede diferenţa pe termen lung.” Rețeaua easybox: 6.400 puncte în România, peste 10.000 regional Creșterea încasărilor a fost susținută și de extinderea rețelei out-of-home (livrare în afara domiciliului). Rețeaua easybox a ajuns la aproximativ 6.400 de puncte de livrare în România și la peste 10.000 de puncte la nivel regional, incluzând easybox și puncte PUDO (pick-up/drop-off – puncte de ridicare și predare). În termeni de impact, datele sugerează că Sameday își consolidează infrastructura și capacitatea operațională, însă costurile și ajustările contabile asociate expansiunii externe pot face ca profitabilitatea să rămână volatilă, chiar într-un an cu creștere solidă a veniturilor. [...]
Hidroelectrica își schimbă conducerea executivă până în 2027, într-un moment în care compania e sub presiune pe tema guvernanței corporative , după acuzațiile publice de „presiuni politice” formulate de fostul CEO interimar. Potrivit HotNews , Consiliul de Supraveghere l-a numit pe Iulius-Dan Plaveti președinte al Directoratului (CEO) începând cu 29 mai 2026, iar pe Mihail-Dan Stan în funcția de director financiar (CFO), ambele mandate urmând să dureze până la 7 noiembrie 2027. Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a raportat pentru 2025 venituri de 10 miliarde de lei și un profit net de 3,37 miliarde lei (peste 600 de milioane de euro), ceea ce face ca stabilitatea conducerii și credibilitatea procesului de selecție să fie relevante nu doar pentru companie, ci și pentru piața de capital, având în vedere raportarea către Bursa de Valori București . Ce s-a decis și ce condiții are preluarea mandatului Consiliul de Supraveghere a aprobat numirea noilor membri ai Directoratului după finalizarea unui proces de selecție derulat conform legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Plaveti urmează să preia oficial funcția după ce renunță la toate pozițiile de administrator sau director deținute în consilii de administrație, consilii de supraveghere și directorate, atât în companii de stat, cât și private, conform informațiilor din raportarea citată. Context: selecție reluată și acuzații de presiuni politice Procesul de selecție a fost reluat în toamna trecută, după ce o procedură anterioară fusese anulată. În noiembrie 2025, Consiliul de Supraveghere a decis anularea procesului de numire a unui director general și a unui director financiar, chiar dacă acest lucru însemna pierderea unor bani din PNRR , iar ulterior procedura a fost reluată. Numirea vine după ce Bogdan Badea, director general interimar, a anunțat că se retrage din cursa pentru un nou mandat, invocând presiuni politice în procesul de selecție și în conducerea companiei. Într-o conferință de presă, Badea a declarat: „Am luat decizia de a mă retrage din cursă văzând ce s-a întâmplat în ultima perioadă. Nu a fost o decizie ușoară. Am fost forțați să facem investiții care nu au niciun sens economic. Suntem umiliți, hărțuiți de decidenții politici. Nu doresc să conduc într-un mod specific anilor 50. Nu există guvernanță corporativă în România, este o glumă”. Tot el a susținut că, după învestirea noului Guvern, ar fi necesară o discuție despre guvernanța corporativă în companiile de stat, în contextul „amestecului” politic în politicile comerciale. Cine este noul CEO Plaveti are un parcurs îndelungat în companii și instituții de stat, potrivit datelor prezentate: este președintele Consiliului Complexului Energetic Oltenia și a mai fost, între altele, director la Hidroserv, membru în consiliul de administrație al Transelectrica și Tulcea Gaz, președinte al ANRE, președinte al consiliului de administrație al CFR Călători, director general al TAROM și președinte al consiliului de administrație al Companiei Naționale de Aeroporturi București. Este absolvent al Universității Politehnice București, Facultatea de Aeronave. Adevărul a relatat separat despre numire și a menționat că pe lista scurtă au fost doi candidați, Bogdan Badea și Iulius Plaveti, însă informațiile esențiale privind decizia și mandatul sunt cele raportate către BVB. De ce contează pentru companie și investitori Schimbarea conducerii executive fixează, cel puțin formal, un orizont de management până în noiembrie 2027, după o perioadă cu proceduri anulate și reluate și cu acuzații publice privind intervenții politice. Într-o companie cu rezultate financiare semnificative și expunere pe piața de capital, modul în care este percepută guvernanța corporativă poate influența încrederea investitorilor și capacitatea managementului de a lua decizii investiționale fără blocaje interne. [...]
România riscă să plătească scump guvernanța opacă din companiile de stat , după ce Comisia Europeană a sancționat țara cu 198 milioane euro (aprox. 990 milioane lei) pentru deficiențe legate de transparența și caracterul competitiv al unor proceduri, pe fondul unui sistem de selecție a conducerilor dominat de foarte puțini actori privați, potrivit Digi24 . Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu susține că, deși legea prevede ca selecțiile să fie asistate de firme private de consultanță în resurse umane, în calitate de „experți independenți” ( OUG nr. 109/2011 ), în practică piața este „concentrată covârșitor” în mâinile a doar trei firme private, care ar avea împreună zece angajați. O piață concentrată care validează numiri în companii cu active mari Gheorghiu afirmă că aceste structuri ajung să influențeze decizii cu impact major, deoarece „validează procedural” numiri în companii de stat care administrează active de „zeci de miliarde de lei” și care afectează sectoare esențiale pentru economia României. În această logică, problema nu este doar una de conformare formală, ci de încredere și funcționare a mecanismului care ar trebui să asigure profesionalism, competiție și independență în numiri. „Nu este o acuzație individuală, ci o problemă de sistem” Vicepremierul interimar insistă că nu vizează persoane sau firme anume, ci un mecanism care, în loc să deschidă competiția, a ajuns să concentreze „filtrul procedural” într-un grup restrâns de actori privați. „Aceasta nu este o acuzaţie individuală. Este o problemă de sistem.” Miza: costuri și presiune de reformă după sancțiunea Comisiei Europene Gheorghiu leagă direct riscurile de sancțiunea aplicată de Comisia Europeană, invocând că penalizarea de 198 milioane euro a venit „tocmai pentru deficienţe legate de transparenţa şi caracterul competitiv al unor astfel de proceduri”. În același timp, ea avertizează că, dacă rezultatul procedurilor produce neîncredere publică, suspiciuni repetate și sancțiuni europene, atunci problema depășește „hârtiile semnate la final”, iar reforma guvernanței corporative ar trebui să însemne criterii mai stricte și „transparență reală”. [...]
