Știri
Știri din categoria Companii
În această dimineață am înfruntat gerul pentru a lua parte la un eveniment de presă tare interesant, cel organizat de HomeRun în București. Recunosc că nu prea știam cu ce se ocupă această companie, doar am auzit ocazional numele său, astfel că evenimentul de azi m-a lămurit cu privire la obiectul de activitate și ce poți găsi aici.
HomeRun este activă în 14 țări sub brandurile Armut, ProntoPro și HomeRun, compania este prezentă în piețe precum Italia, Turcia, Marea Britanie, Germania, Spania și Franța. Este o platformă digitală pentru servicii locale, ce facilitează legătura dintre români și profesioniști de încredere din mii de domenii – de la renovări și curățenie, până la meditații și lecții private.
Are o rețea de 1,9 milioane de experți și peste 26.000 de tipuri de servicii, platforma a sprijinit deja peste 22 de milioane de utilizatori să găsească specialistul ideal. În 2025 a crescut masiv în Spania (+136%), Franța (+170%) și Germania (+248%), ceea ce reflectă adopția accelerată a soluțiilor de servicii digitale în regiune.
Am aflat că în 2025, activitatea HomeRun pe plan local a fost influențată de nevoile practice ale gospodăriilor care au căutat soluții mai rapide și mai simple pentru a beneficia de ajutorul unui profesionist. Rapiditatea cu care primesc răspunsuri pentru cererile lor este importantă: în 2025, cea mai rapidă ofertă a anului a fost făcută pentru o solicitare de reparație la sistemul de încălzire, în doar 14 secunde, iar o solicitare de reparație la acoperiș a primit patru oferte în 45 de secunde.
Cele mai căutate servicii au reflectat nevoi frecvente și esențiale pentru confortul și întreținerea locuinței, dar și pentru bunăstarea personală precum: curățenie la domiciliu, montaj aer condiționat, zugrăveli interioare, consiliere psihologică, renovare apartament, reparații acoperișuri.
Cu toate că în 2025, aproape jumătate din toate solicitările de servicii pe HomeRun în România au venit din zona București–Ilfov și Cluj, însă cererea din orașele mai mici și din zonele rurale a continuat să crească de la an la an. Dincolo de serviciile de bază pentru întreținerea locuinței, HomeRun a înregistrat o creștere a interesului și pentru categorii asociate cu îmbunătățirea stilului de viață, locuințe moderne și bunăstare personală.
Printre serviciile cu cea mai rapidă creștere se numără: realizare case pe structură metalică, montaj gazon rulou, grădinar, fotograf pentru cununie civilă sau nutriționist. Sunt și cereri în creștere pentru montaje stație de încărcare auto, pentru panouri fotovoltaice și am aflat că sunt și servicii de dog walker, psiholog, foarte multe opțiuni care să acopere cerințele publicului.
Legat de proces, profesioniștii se înscriu în platforma HomeRun și pot debloca lucrări, licita și alege lucrările dorite. Fiecare client primește până la 4 oferte de la profesioniști și vor alege echipa dorită, urmând a fi puși în contact. Aici se termină interacțiunea HomeRun, dar apoi ambele părți sunt invitate să ofere recenzii într-o platformă închisă.
Dacă nu ai avut o lucrare nu poți lăsa recenzii false. Ce am mai aflat este că la mijloc sunt implicați și algoritmi de asociere a profesioniștilor către nevoile tale.
Iată ce a declarat Erol Değim, Co-CEO HomeRun:
„Serviciile pentru locuință sunt necesare în viața de zi cu zi, iar modul în care clienții le accesează se transform. În România, vedem un interes în creștere atât pentru categoriile de bază precum curățenie și reparații, cât și pentru proiecte mai mari de renovare sau în zone noi de servicii, cu creștere rapidă, precum eficiența energetică și încărcarea vehiculelor electrice acasă. Prioritatea noastră este să continuăm să consolidăm nivelul de acoperire națională, dar și rapiditatea cu care platforma răspunde solicitărilor și să ne asigurăm că HomeRun oferă valoare reală — ajutând clienții să găsească profesionistul potrivit, mai repede.”
Recomandate
Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România , care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar . Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei). Balanța comercială: Ungaria pe excedent, România pe deficit Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol. În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale. Ce explică avansul Ungariei în producția de medicamente În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane. Un exemplu de scară: Gedeon Richter Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni. În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului. Ce urmează Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii. [...]
Producția de electrocasnice din România intră în 2026 într-o fază de prudență, iar miza se mută de la extindere la eficientizare , într-un sector puternic orientat spre export și expus la șocuri externe, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de fond: companiile mari preferă să-și apere competitivitatea prin investiții în productivitate, nu prin creșterea capacităților. România are în prezent 12 fabrici care produc frigidere, espressoare, aragaze, aspiratoare sau mașini de spălat, cu afaceri anuale de peste 10 mld. lei, conform celor mai recente date ale publicației. Pe lângă acestea, funcționează și unități care produc componente pentru electrocasnice, care adaugă „alte câteva miliarde de lei” la cifra de afaceri a industriei. De ce contează: un sector de export, vulnerabil la schimbări de cerere Producția locală pleacă „în proporție covârșitoare” la export și ajunge în aproape 100 de țări, ceea ce face ca orice schimbare de cerere pe piețele externe să se vadă rapid în planurile de investiții și în ritmul de producție. În acest context, Ziarul Financiar notează că piața rămâne guvernată de precauție, iar creșterea este așteptată să fie moderată. Presiuni pe industrie: consum mai slab și competiție asiatică După avansul din anii pandemiei, apetitul de consum s-a redus, iar sectorul electro-IT a traversat o perioadă dificilă. În paralel, provocările din lanțurile de aprovizionare au pus presiune suplimentară pe activitatea fabricilor, iar concurența venită dinspre producătorii asiatici a rămas un factor negativ. În plus, în lista de riscuri invocate în material apar: volatilitatea prețurilor la materiile prime; conflictele geopolitice globale; deciziile Chinei de a subvenționa anumite produse . Ce urmează: investiții mai degrabă în eficiență decât în capacități noi În locul unei strategii de extindere, direcția dominantă pentru 2026 este eficientizarea, pe fondul unui mediu descris ca imprevizibil și prudent. În termeni operaționali, asta sugerează o etapă în care companiile urmăresc să producă mai competitiv (cost, productivitate, stabilitate a livrărilor), nu neapărat mai mult, într-o industrie în care exportul rămâne motorul principal. [...]
Acuzațiile privind exploatări forestiere „intensive” ridică un risc de conformare și reputație pentru Ingka Group (IKEA) în România, într-un context în care compania administrează 50.400 de hectare de pădure și își apără practicile prin certificarea FSC și respectarea amenajamentelor silvice, potrivit Agronet . Documentarul „IKEA Loves Wood ”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann, lansat în 2024 și difuzat recent de Deutsche Welle, prezintă imagini din mai multe păduri din România și pune sub semnul întrebării intensitatea exploatărilor, regenerarea suprafețelor și eficiența certificării Forest Stewardship Council (FSC). Materialul este relatat de HotNews, iar filmările au fost realizate împreună cu reprezentanți ai organizației Agent Green, în șase zone forestiere deținute de companie. Ce susține documentarul și care sunt limitele probelor prezentate Potrivit documentarului, imaginile ar surprinde exploatări intensive, inclusiv suprafețe din Suceava descrise drept „tăieri la ras” și posibile intervenții în zone Natura 2000 din județul Iași. Experți citați în film afirmă că păduri naturale vechi ar fi fost înlocuite cu plantații mai uniforme, cu biodiversitate și rezistență mai reduse, iar în unele zone ar fi fost observați puieți de stejar uscați după lucrări de regenerare. Documentarul mai susține că, pe o suprafață filmată de aproximativ 12 hectare, nu ar fi fost păstrați arborii de habitat prevăzuți de regulile FSC (arbori lăsați în picioare pentru hrană și adăpost speciilor). În același timp, articolul notează explicit că aceste afirmații provin din documentar și nu sunt însoțite de un proces-verbal al autorităților sau de o hotărâre care să constate încălcarea legii. Răspunsul IKEA: certificare FSC, regenerare naturală și volum în creștere IKEA respinge acuzațiile și argumentează că imagini surprinse într-o anumită etapă a lucrărilor nu pot descrie evoluția unei păduri administrate pe cicluri de 120–150 de ani. Compania afirmă că pădurile gestionate de Ingka Investments în România sunt certificate FSC și verificate periodic de organisme de certificare și de autoritățile competente. În răspunsul transmis HotNews, compania indică, între altele, următoarele date: Ingka Investments deține aproximativ 50.400 de hectare de pădure, circa 0,8% din fondul forestier al României; IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual în România, iar circa 3% din lemnul folosit la nivelul companiei provine din România; aproximativ 98% din regenerarea pădurilor administrate se realizează natural; volumul de lemn din portofoliu ar fi crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi din 2015; peste 220 de hectare de pădure degradată ar fi fost restaurate. Compania mai susține că recoltează anual un volum mai mic decât creșterea naturală a pădurilor și contestă folosirea termenului „tăiere la ras” pentru unele lucrări, descriindu-le drept „tăieri de substituire” — formulare pe care experții intervievați în documentar spun că nu o consideră consacrată în silvicultură. De ce contează: certificarea nu înlocuiește controlul în teren Disputa scoate în evidență o problemă operațională și de conformare: certificarea FSC indică respectarea unor standarde, dar eficiența depinde de calitatea și frecvența controalelor și de remedierea neconformităților. În oglindă, nici imaginile cu o suprafață proaspăt exploatată nu demonstrează singure eșecul regenerării, fiind necesare date tehnice despre amenajamentul silvic, tratamentele aplicate, volumul extras, regenerarea instalată și starea biodiversității înainte și după intervenție. Articolul mai arată că documentarul nu prezintă concluzii ale autorităților române care să confirme încălcarea legislației forestiere în locațiile filmate, iar răspunsul public al companiei nu include documente tehnice pentru fiecare dintre cele șase suprafețe contestate. În lipsa acestor elemente, acuzațiile și poziția companiei rămân versiuni opuse, iar o verificare independentă, pe baza documentației și a evoluției regenerării, este prezentată ca necesară pentru a stabili dacă lucrările respectă atât legea, cât și obiectivele de protejare a biodiversității. [...]
Intel vrea să strângă 15 miliarde de dolari (aprox. 69 mld. lei) dintr-o vânzare de acțiuni pentru a finanța extinderea producției de cipuri pe bază de contract , potrivit Economedia . Mișcarea indică presiunea de finanțare a investițiilor în capacități noi, într-un moment în care compania încearcă să reducă diferența față de liderii din producția „la comandă” (foundry), precum TSMC . Intel, cel mai mare producător de procesoare pentru computere personale, a transmis că banii ar urma să susțină dezvoltarea afacerii sale de producție de cipuri pe bază de contract, conform Reuters, citată de Agerpres. Reacția pieței: scădere înainte de deschiderea NYSE În predeschiderea ședinței Bursei de la New York, acțiunile Intel au scăzut cu peste 3%, pe fondul îngrijorărilor investitorilor legate de vânzarea de titluri (care poate dilua participațiile existente). În același timp, sursa notează că, în acest an, creșterea acțiunilor Intel a depășit-o pe cea a rivalilor. Cine intermediază tranzacția Intermediarii vânzării de acțiuni sunt: JPMorgan Securities Goldman Sachs Morgan Stanley Citigroup [...]
Samsung și LG își amână extinderea globală a noilor roboți de curățenie , pe fondul presiunilor din lanțul de aprovizionare generate de politica tarifară a SUA și de noi restricții americane privind certificarea echipamentelor pentru dispozitive produse în afara țării, potrivit CNMO . În locul unei lansări internaționale rapide, cele două grupuri aleg, pe termen scurt, să se concentreze pe piața din Coreea de Sud. De ce contează: tarifele și certificările SUA complică planurile de producție și lansare Decizia vine într-un moment în care companiile reevaluează amplasarea bazelor de producție, după ce tarifele americane au crescut presiunea pe costuri. Publicația notează că SUA au înăsprit recent și certificarea pentru „echipamente noi” ale roboților de curățenie fabricați în străinătate, ceea ce amplifică nevoia de reorganizare a lanțului de aprovizionare și împinge înapoi calendarul de lansare globală. Ce se întâmplă cu produsele Samsung și LG La Samsung Electronics , momentul lansării globale pentru modelul 2026 „Bespoke AI Steam” nu este încă stabilit. Produsul a fost prezentat în februarie, însă calendarul pentru a doua parte a anului rămâne neclar. Un reprezentant al companiei a indicat că, în cadrul reorganizării strategice, Samsung va prioritiza pe termen scurt piața internă din Coreea de Sud, urmând ca momentul extinderii globale să fie reevaluat în funcție de condițiile de piață. LG Electronics urmează o abordare similară: noul „LG Home Bot Objet Collection RONi”, lansat luna trecută, va fi vândut cu prioritate pe piața sud-coreeană. Ambele companii transmit că, pe termen scurt, se vor concentra pe consolidarea vânzărilor locale și a competitivității produselor, iar extinderea globală va fi decisă ulterior, după o evaluare a pieței și a sistemului de producție. Context: reorganizări de producție deja în curs din cauza tarifelor CNMO arată că Samsung și LG lucrează încă de anul trecut la măsuri pentru a contracara presiunea costurilor asociată tarifelor SUA, inclusiv prin ajustarea amplasării producției pentru electrocasnice. În cazul Samsung, compania a menționat la prezentarea rezultatelor din primul trimestru al anului trecut că ia în calcul ajustarea bazelor de producție pentru televizoare și electrocasnice, ca răspuns la tarife. LG, la rândul său, și-a reorganizat lanțul de aprovizionare pentru America de Nord în jurul fabricii din Tennessee (SUA) și a unităților din Mexic: a crescut producția în SUA și Mexic din a doua jumătate a anului trecut și a folosit fabrica din Mexicali (Mexic) ca bază suplimentară pentru producția de mașini de spălat, în cadrul optimizării rețelei de producție. [...]
Filgud își mută miza de la capacitate la vânzări, după ce a produs doar 180.000 de unități dintr-un potențial anual de 2 milioane , iar următorul pas devine extinderea distribuției și găsirea de „smart money” pentru a accelera creșterea, potrivit Ziarul Financiar . Filgud, business lansat în 2020 și activ pe segmentul alternativelor vegetale la produse de origine animală, a ajuns la vânzări de 2,8 mil. lei anul trecut. Compania spune că a crescut în fiecare an de la înființare, într-un context în care transferul scumpirilor de la furnizori către retail este dificil. Producție sub capacitate, cu „miza” pe creștere Produsele sunt realizate în unitatea proprie a Filgud (VEGAN FOOD PRODUCTION SRL), cu o capacitate de 2 milioane de unități pe an, însă producția efectivă a fost anul trecut de circa 180.000 de unități. Managing partnerul Andrei Roșu descrie schimbarea de etapă: dacă la început problema era capacitatea, acum compania trebuie să crească volumele și vânzările. În paralel, Filgud și-a „disciplinat” portofoliul față de momentul lansării: de la zeci de produse, producția s-a concentrat pe câteva categorii de alimente funcționale, precum tartinabil de caju cu ceapă și mărar, tofu sau pastă de „icre” de amarant cu ceapă roșie. Distribuție: 400 de puncte fizice și online; exportul, frânat de termenul scurt În prezent, produsele Filgud sunt disponibile în circa 400 de puncte de vânzare fizice și pe platforma online a companiei. Cea mai recentă lansare din portofoliu este o „specialitate vegetală” inspirată de ton, cu proteină din mazăre și fava, în ulei de măsline. Compania analizează exporturile, pe fondul unei cereri existente, dar termenul de valabilitate scurt este o provocare pentru transport. „Smart money”: bani plus know-how pentru export și HoReCa Filgud spune că este în căutare de „smart money” – finanțare însoțită de expertiză și acces la piețe – pe fondul limitărilor interne legate de extinderea externă și de intrarea mai puternică în HoReCa (hoteluri, restaurante, cafenele). Mesajul companiei este că finanțarea, ca resursă, poate fi găsită, însă accelerarea are nevoie de parteneri care să aducă și competențe comerciale și de piață. Lecția operațională: creștere incrementală, nu „eroism” rar Andrei Roșu leagă strategia de execuție de disciplina din sport, insistând pe ideea de progres zilnic și pe asumarea dificultăților ca parte a parcursului antreprenorial. „Pentru un ultramaraton nu te antrenezi o singură zi, ci în fiecare zi. Așa este și business-ul. Eu nu cred în eroism, adică o dată la șase luni faci un lucru excepțional, ci pur și simplu în fiecare zi să te prezinți.” Pentru Filgud, această abordare se traduce în pași mici, constanți: optimizarea achizițiilor pentru a contrabalansa scumpirile, simplificarea portofoliului și încercarea de a transforma capacitatea instalată într-un avantaj comercial în următorii ani. [...]
