Știri
Știri din categoria Companii
Eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria de la 1 septembrie 2026 accentuează diferența de competitivitate față de România, care a majorat TVA la medicamente de la 9% la 11% în august 2025, potrivit Ziarul Financiar. Miza este economică: Ungaria produce anual medicamente de circa 3,4 mld. euro (aprox. 17 mld. lei), în timp ce România nu depășește 1–1,4 mld. euro (aprox. 5–7 mld. lei).
Diferențele se văd în comerțul extern. Ungaria este pe excedent la medicamente, în timp ce România rămâne pe deficit: importă de 6 mld. euro (aprox. 30 mld. lei) și exportă sub 2 mld. euro (aprox. 10 mld. lei), conform datelor prezentate în articol.
În acest context, decizia Budapestei de a elimina complet TVA la medicamentele cu prescripție (care era de 5%) este un semnal de politică fiscală orientată spre costuri mai mici în lanțul de distribuție și, indirect, spre susținerea pieței locale.
În oglindă cu România, unde TVA la medicamente a crescut, explicația pentru dezvoltarea producției locale din Ungaria ține de politici publice și de piața muncii, spune Dragoș Damian, CEO al Terapia Cluj, citat de publicație: facilități fiscale „flexibile” care au atras investitori și dezvoltarea resursei umane.
Un reper al industriei ungare este Gedeon Richter, descrisă drept cea mai mare fabrică de medicamente din Ungaria, cu istorie din 1900. Compania este listată la Bursa de la Budapesta, iar guvernul maghiar are 5% din acțiuni.
În 2025, grupul a avut o cifră de afaceri de 2,3 mld. euro (aprox. 11,5 mld. lei) și 6.000 de angajați doar în Ungaria. Prin comparație, în toată producția românească de medicamente sunt aproape 10.000 de angajați, potrivit articolului.
Pe termen scurt, eliminarea TVA la medicamentele pe rețetă în Ungaria, de la 1 septembrie 2026, poate amplifica avantajul competitiv al pieței vecine într-un sector în care România are deja deficit comercial semnificativ. Articolul nu oferă estimări privind impactul bugetar sau efectul în prețuri, astfel că amploarea consecințelor rămâne de urmărit după intrarea în vigoare a măsurii.
Recomandate
Producția de electrocasnice din România intră în 2026 într-o fază de prudență, iar miza se mută de la extindere la eficientizare , într-un sector puternic orientat spre export și expus la șocuri externe, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul de fond: companiile mari preferă să-și apere competitivitatea prin investiții în productivitate, nu prin creșterea capacităților. România are în prezent 12 fabrici care produc frigidere, espressoare, aragaze, aspiratoare sau mașini de spălat, cu afaceri anuale de peste 10 mld. lei, conform celor mai recente date ale publicației. Pe lângă acestea, funcționează și unități care produc componente pentru electrocasnice, care adaugă „alte câteva miliarde de lei” la cifra de afaceri a industriei. De ce contează: un sector de export, vulnerabil la schimbări de cerere Producția locală pleacă „în proporție covârșitoare” la export și ajunge în aproape 100 de țări, ceea ce face ca orice schimbare de cerere pe piețele externe să se vadă rapid în planurile de investiții și în ritmul de producție. În acest context, Ziarul Financiar notează că piața rămâne guvernată de precauție, iar creșterea este așteptată să fie moderată. Presiuni pe industrie: consum mai slab și competiție asiatică După avansul din anii pandemiei, apetitul de consum s-a redus, iar sectorul electro-IT a traversat o perioadă dificilă. În paralel, provocările din lanțurile de aprovizionare au pus presiune suplimentară pe activitatea fabricilor, iar concurența venită dinspre producătorii asiatici a rămas un factor negativ. În plus, în lista de riscuri invocate în material apar: volatilitatea prețurilor la materiile prime; conflictele geopolitice globale; deciziile Chinei de a subvenționa anumite produse . Ce urmează: investiții mai degrabă în eficiență decât în capacități noi În locul unei strategii de extindere, direcția dominantă pentru 2026 este eficientizarea, pe fondul unui mediu descris ca imprevizibil și prudent. În termeni operaționali, asta sugerează o etapă în care companiile urmăresc să producă mai competitiv (cost, productivitate, stabilitate a livrărilor), nu neapărat mai mult, într-o industrie în care exportul rămâne motorul principal. [...]
Acuzațiile privind exploatări forestiere „intensive” ridică un risc de conformare și reputație pentru Ingka Group (IKEA) în România, într-un context în care compania administrează 50.400 de hectare de pădure și își apără practicile prin certificarea FSC și respectarea amenajamentelor silvice, potrivit Agronet . Documentarul „IKEA Loves Wood ”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann, lansat în 2024 și difuzat recent de Deutsche Welle, prezintă imagini din mai multe păduri din România și pune sub semnul întrebării intensitatea exploatărilor, regenerarea suprafețelor și eficiența certificării Forest Stewardship Council (FSC). Materialul este relatat de HotNews, iar filmările au fost realizate împreună cu reprezentanți ai organizației Agent Green, în șase zone forestiere deținute de companie. Ce susține documentarul și care sunt limitele probelor prezentate Potrivit documentarului, imaginile ar surprinde exploatări intensive, inclusiv suprafețe din Suceava descrise drept „tăieri la ras” și posibile intervenții în zone Natura 2000 din județul Iași. Experți citați în film afirmă că păduri naturale vechi ar fi fost înlocuite cu plantații mai uniforme, cu biodiversitate și rezistență mai reduse, iar în unele zone ar fi fost observați puieți de stejar uscați după lucrări de regenerare. Documentarul mai susține că, pe o suprafață filmată de aproximativ 12 hectare, nu ar fi fost păstrați arborii de habitat prevăzuți de regulile FSC (arbori lăsați în picioare pentru hrană și adăpost speciilor). În același timp, articolul notează explicit că aceste afirmații provin din documentar și nu sunt însoțite de un proces-verbal al autorităților sau de o hotărâre care să constate încălcarea legii. Răspunsul IKEA: certificare FSC, regenerare naturală și volum în creștere IKEA respinge acuzațiile și argumentează că imagini surprinse într-o anumită etapă a lucrărilor nu pot descrie evoluția unei păduri administrate pe cicluri de 120–150 de ani. Compania afirmă că pădurile gestionate de Ingka Investments în România sunt certificate FSC și verificate periodic de organisme de certificare și de autoritățile competente. În răspunsul transmis HotNews, compania indică, între altele, următoarele date: Ingka Investments deține aproximativ 50.400 de hectare de pădure, circa 0,8% din fondul forestier al României; IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual în România, iar circa 3% din lemnul folosit la nivelul companiei provine din România; aproximativ 98% din regenerarea pădurilor administrate se realizează natural; volumul de lemn din portofoliu ar fi crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi din 2015; peste 220 de hectare de pădure degradată ar fi fost restaurate. Compania mai susține că recoltează anual un volum mai mic decât creșterea naturală a pădurilor și contestă folosirea termenului „tăiere la ras” pentru unele lucrări, descriindu-le drept „tăieri de substituire” — formulare pe care experții intervievați în documentar spun că nu o consideră consacrată în silvicultură. De ce contează: certificarea nu înlocuiește controlul în teren Disputa scoate în evidență o problemă operațională și de conformare: certificarea FSC indică respectarea unor standarde, dar eficiența depinde de calitatea și frecvența controalelor și de remedierea neconformităților. În oglindă, nici imaginile cu o suprafață proaspăt exploatată nu demonstrează singure eșecul regenerării, fiind necesare date tehnice despre amenajamentul silvic, tratamentele aplicate, volumul extras, regenerarea instalată și starea biodiversității înainte și după intervenție. Articolul mai arată că documentarul nu prezintă concluzii ale autorităților române care să confirme încălcarea legislației forestiere în locațiile filmate, iar răspunsul public al companiei nu include documente tehnice pentru fiecare dintre cele șase suprafețe contestate. În lipsa acestor elemente, acuzațiile și poziția companiei rămân versiuni opuse, iar o verificare independentă, pe baza documentației și a evoluției regenerării, este prezentată ca necesară pentru a stabili dacă lucrările respectă atât legea, cât și obiectivele de protejare a biodiversității. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Brandul britanic Raleigh nu își mai poate plăti datoriile și a intrat în insolvență , după ce a epuizat „toate opțiunile disponibile”, potrivit Economica . Pentru grupul Accell, care a cumpărat compania în 2012, cazul indică un eșec al procesului de restructurare început în februarie și deschide o etapă de incertitudine privind continuarea activității în forma actuală. Compania confirmă, într-un comunicat publicat joi, că nu își mai poate îndeplini obligațiile financiare. Accell spune că a analizat variantele de salvare, dar fără o soluție viabilă care să permită continuarea grupului „în formula actuală”. „Toate opţiunile realiste pentru viitorul companiei au fost explorate şi niciuna nu s-a dovedit a fi o soluţie pentru ca acest grup să continue în formula actuală”, a declarat Jonas Nilsson, preşedinte executiv al Accell. Raleigh a ajuns, la apogeu, la peste 8.000 de angajați și statutul de cel mai mare producător de biciclete din lume. Accell a cumpărat compania în 2012 pentru circa 80 de milioane de euro (aprox. 400 milioane lei). Context: un brand cu istorie, dar cu presiune financiară Originară din Nottingham (Anglia), Raleigh este un nume cu tradiție în ciclism, asociat în trecut cu performanțe sportive: în 1980 a câștigat Turul Franței prin Joop Zoetelmek (echipa TI-Raleigh), iar la Jocurile Olimpice de la Los Angeles din 1984 echipa SUA a obținut medalii de aur pe biciclete Raleigh. În 2017, compania a renunțat să mai concureze, după o perioadă scurtă cu victorii la Turul Normandiei. Cel mai cunoscut produs al mărcii a fost modelul „chopper”, menționat ca reper de notorietate al brandului. Ce urmează Din informațiile disponibile în articol, compania nu indică o soluție de continuare „în formula actuală”, ceea ce sugerează că următorii pași vor depinde de procedura de insolvență și de opțiunile rămase pentru active și operațiuni. Detalii suplimentare despre impactul asupra angajaților sau despre un eventual cumpărător nu sunt precizate în sursa citată. [...]
Guvernul permite creșterea cheltuielilor salariale cu aproape 30 mil. lei pentru ocuparea și suplimentarea unor posturi la Transelectrica , Transgaz și Hidroelectrica , o decizie cu miză operațională în infrastructura energetică, potrivit Economica . Măsurile sunt aprobate prin memorandume și vin „însoţite de alocarea resurselor financiare necesare” pentru ocuparea posturilor vacante existente la finalul anului 2025, în baza prevederilor din OUG nr. 89/2025, conform documentelor citate. Câte posturi se ocupă și ce cost salarial implică Deciziile vizează trei companii de stat din energie, cu următoarele impacturi bugetare la nivel de cheltuieli salariale: Transelectrica : ocuparea posturilor vacante existente la finele lui 2025, cu majorarea cheltuielilor salariale cu 12.278.000 lei , aplicabilă din august 2026 , „etapizat”. Transgaz : angajarea de personal de specialitate pe 148 de posturi vacante , cu majorarea cheltuielilor salariale cu 9.548.000 lei . La 31 decembrie 2025, compania avea aprobat un total de 5.261 de posturi . Hidroelectrica : ocuparea a 100 de posturi vacante (finele lui 2025), cu majorarea cheltuielilor salariale cu 6.034.000 lei , plus creșterea numărului de angajați cu 30 de posturi față de nivelul din 2025, cu încă 2.046.000 lei , pe fondul extinderii activității de furnizare. De ce contează: presiune pe mentenanță și risc de sancțiuni Argumentul central al Guvernului pentru ocuparea posturilor, în special în zona de exploatare, este legat de funcționarea în siguranță a instalațiilor și respectarea normativelor de personal. Menținerea posturilor neocupate ar duce, potrivit documentului, la: creșterea semnificativă a orelor suplimentare și depășirea limitelor din legislația muncii; costuri mai mari decât cele aferente angajării; expunere la riscuri operaționale și la sancțiuni din partea autorităților de control. În cazul Transgaz, noile posturi sunt destinate atât muncitorilor din structurile direct productive (operare și mentenanță – de la lăcătuși mecanici și electricieni până la sudori), cât și inginerilor implicați în proiectare, mentenanță, comprimare gaze și dezvoltare. Hidroelectrica își extinde echipa de furnizare Suplimentarea cu 30 de posturi peste nivelul din 2025 este justificată de extinderea portofoliului de clienți și creșterea volumului operațional în furnizare. Guvernul indică nevoi în activități precum relații cu clienții, facturare, recuperare creanțe și decontare, dar și pentru respectarea termenelor legale, menținerea calității serviciilor și susținerea proiectelor de digitalizare și a campaniilor comerciale. Situația financiară invocată de Executiv Pentru toate cele trei companii, Executivul arată că nu înregistrează pierderi și nu au plăți restante la 31 decembrie 2025, nu estimează pierderi sau restanțe nici în 2026 și își finanțează activitatea și dezvoltarea din venituri proprii. În aceste condiții, Guvernul susține că măsurile „nu generează dezechilibre financiare” și nu afectează sustenabilitatea economică a companiilor. [...]
Volumele Coca-Cola HBC România au revenit pe creștere în primul semestru , după trei ani consecutivi de scăderi, într-un context de consum mai dificil în trimestrul al doilea, potrivit Ziarul Financiar . Avansul a fost unul „low single digits”, adică o creștere ușoară, de 1-4% față de aceeași perioadă din 2025, conform raportului Coca-Cola HBC citat de publicație. Revenirea pe plus contează în special prin semnalul operațional: compania reușește să stabilizeze și să crească volumele vândute, în pofida unui climat de consum mai slab în T2, ceea ce sugerează o cerere mai rezilientă pe anumite segmente și o mixare mai bună a portofoliului. Ce a tras în sus volumele: fără zahăr, energizante și apă În segmentul băuturilor carbogazoase, Coca-Cola HBC indică o creștere ușoară a volumelor, susținută de performanțe mai puternice ale unor branduri-cheie: Coca-Cola Zero : creștere cu „rate de două cifre” (peste 10%); Sprite : creștere de peste 10% . În paralel, compania raportează o creștere „puternică, de două cifre” în categoria băuturilor energizante, impulsionată de Monster . Și segmentul băuturilor necarbogazoase a avansat ușor (tot „low single digits”), cu sprijin din categoria apelor, potrivit aceluiași raport. Context: consum mai dificil în T2, dar portofoliul a compensat Raportul citat de ZF leagă evoluția din România de un „climat de consum mai dificil” în trimestrul al doilea, însă creșterile pe subcategorii (fără zahăr, energizante, apă) au susținut rezultatul pe semestru. Articolul nu oferă valori absolute ale volumelor sau detalii financiare (venituri, marje), astfel că impactul exact în cifre asupra afacerii locale nu poate fi estimat din informațiile disponibile în sursă. [...]
