Banca centrală a Ungariei intervine pentru a tempera aprecierea forintului - exportatorii avertizează că moneda „prea puternică” le erodează profiturile

Aprecierea rapidă a forintului începe să lovească exportatorii ungari , chiar dacă a adus Ungaria în prim-planul investitorilor prin scăderea costurilor de finanțare și printr-o datorie suverană mai bine cotată; banca centrală a intervenit deja pentru a tempera întărirea monedei, potrivit Ziarul Financiar . Discursurile noului guvern de la Budapesta despre pregătirea economiei pentru înlocuirea forintului cu euro au alimentat optimismul din piețe: randamentele (yieldurile) au coborât, iar pe piața obligațiunilor datoria Ungariei a ajuns, după mulți ani, mai valoroasă decât cea a Poloniei. În paralel, forintul – monedă cunoscută istoric pentru tendința de depreciere – s-a apreciat, ceea ce ajută la ținerea inflației sub control. De ce devine forintul o problemă pentru economie Problema, notează analiza, este viteza și amplitudinea aprecierii. Un număr tot mai mare de companii reclamă că un forint puternic le erodează avantajul de preț pe piețele externe, într-un model economic bazat pe exporturi. Nemulțumirile vin atât din zona companiilor mari – este menționat producătorul de medicamente Gedeon Richter – cât și din rândul IMM-urilor, considerate cele mai vulnerabile. În același timp, un curs mai puternic pune presiune pe profituri într-un context în care cresc așteptările de majorări salariale, iar presiunile inflaționiste ridică costurile de producție. Multinaționalele au, în general, mai multă capacitate de protecție prin rețele globale și structuri de cost în valută, spre deosebire de firmele mici și mijlocii. Ce a alimentat întărirea monedei și ce a făcut banca centrală Forintul a fost susținut și de detensionarea conflictului din Orientul Mijlociu, care a crescut apetitul pentru risc, dar și de așteptările că noul guvern ar putea relansa economia și ar putea debloca o parte din fondurile europene înghețate anterior de Comisia Europeană. Pe plan intern, noua conducere a băncii centrale, cu Mihály Varga în frunte, s-a concentrat pe stabilitatea cursului de schimb, o schimbare față de politicile ultimilor 15 ani. În plus, dobânda de politică monetară ridicată, de peste 6%, a funcționat ca sprijin pentru monedă. Totuși, banca centrală a semnalat că forintul „a ajuns prea sus” și a acționat pentru a-i frâna ascensiunea: marțea trecută a redus o rată de dobândă tehnică, coborând dobânda reală la forinți cu 50 de puncte de bază, la 5,25%, în timp ce dobânda de referință a rămas la 6,25%. Efectul a fost o depreciere ușoară a forintului. Impact în piața obligațiunilor: Ungaria sub Polonia la costuri de împrumut Pe piața titlurilor de stat, Ungaria a ajuns pentru prima dată după 2020 să se împrumute mai ieftin decât Polonia, iar diferența față de Cehia s-a redus, potrivit Bloomberg, citat de ZF. Obligațiunile ungare pe 10 ani aveau vineri un randament de 5,57%, cu circa 30 de puncte de bază sub nivelul Poloniei și cu 65 de puncte de bază peste Cehia. Pentru comparație, obligațiunile românești erau la un randament de aproape 7%. Interesul investitorilor străini a crescut: aceștia dețineau un nivel record de titluri de datorie maghiare, de 8.700 de miliarde de forinți (28,3 miliarde de dolari, aprox. 127 miliarde lei), cu 44% mai mult decât în urmă cu un an. La ce să se aștepte companiile Potrivit Portfoliu.hu, publicație financiară din Ungaria citată în articol, nu este de așteptat o inversare semnificativă a traiectoriei monedei în viitorul apropiat, iar forintul ar putea rămâne puternic luni sau chiar ani. În acest scenariu, exportatorii ar urma să fie împinși către ajustări structurale – un proces descris ca fiind lung și dificil – care ar necesita flexibilitate și sprijin guvernamental. [...]