Știri
Știri din categoria Companii
Greva piloților Lufthansa scoate la iveală o problemă de costuri și echitate internă: diferențe mari de salarii între brandul principal și subsidiare, într-un moment în care conflictul de muncă se poartă pe tema pensiilor și a creșterilor salariale, potrivit Focus.
Datele salariale analizate de publicație, pe baza unei evaluări a informațiilor de pe platforma Kununu, arată că piloții sunt, de departe, cel mai bine plătiți în grup, dar și că o parte din personalul din cabină și de la sol se află în zone de venit apropiate de salariul minim. În paralel, greva anunțată de sindicatul piloților (Vereinigung Cockpit) afectează operațiunile Lufthansa din Germania și pune din nou presiune pe companie, după episoade repetate de proteste.
În evaluarea citată, piloții au un salariu mediu anual de 92.518 euro brut (aprox. 460.000 lei), aproape dublu față de multe poziții din cabină. Următoarele niveluri de venit menționate în analiză sunt:
La sol, diferențele continuă: „ground stewards” sunt indicați între 29.394–32.111 euro/an (aprox. 146.000–160.000 lei), iar „ground hostessen” la 39.033 euro/an (aprox. 194.000 lei).
Publicația notează și o diferență între categorii cu denumiri similare: „Crewmitarbeiter” apare cu 31.382 euro/an (aprox. 156.000 lei), în timp ce „Crewmitarbeiterin” este listată la 25.573 euro/an (aprox. 127.000 lei).
Kununu precizează, conform articolului, că aproximativ 16% dintre declarațiile de salariu provin din joburi part-time, dar sunt raportate la echivalentul unei săptămâni de 40 de ore, pentru comparabilitate.
În același timp, Focus compară nivelurile inferioare cu salariul minim din Germania: la 13,90 euro/oră, un program de 40 de ore ar însemna un brut anual de circa 28.900 euro (aprox. 144.000 lei). Concluzia este că, deși greva aduce în prim-plan mai ales veniturile mari din cockpit, o parte din personal se află doar puțin peste pragul legal minim.
Un alt set de date Kununu citat în material indică medii diferite pe entități din grup:
Articolul menționează și o „spaimă” internă legată de plaja de remunerare: pentru piloții Eurowings, intervalul ar fi 90.000–150.000 euro/an (aprox. 448.000–747.000 lei), în timp ce piloții Lufthansa ar avea o remunerație totală mai ridicată. În această logică, apare acuzația că subsidiara mai eficientă economic ar ajunge să susțină indirect o marcă principală mai scumpă — o „configurație cu potențial mare de conflict”, după cum o descrie publicația, trimițând și la un material separat despre reacția bursei: Focus.
În plus, Focus notează că Lufthansa plănuiește să oprească anul viitor operațiunile Lufthansa CityLine și să transfere rutele către noua subsidiară Lufthansa City Airlines.
Potrivit articolului, greva piloților ar urma să aibă loc de joi, ora 0:00, până vineri, ora 23:59 și să afecteze toate zborurile Lufthansa Passage și Lufthansa Cargo care decolează de pe aeroporturi din Germania. La Lufthansa CityLine, oprirea activității ar fi limitată la ziua de joi. Piloții Eurowings nu participă la greva curentă.
Sunt exceptate, conform sindicatului, unele zboruri din Germania către destinații din Orientul Mijlociu, precum și zboruri de repatriere și de criză; lista include, între altele, Egipt, Israel, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite.
Miza negocierii este în principal sistemul de pensii ocupaționale (altersvorsorge), sindicatul susținând că Lufthansa ar semnala disponibilitate la discuții, dar fără „îmbunătățiri substanțiale”. În plus, VC cere pentru anii 2024–2026 ajustări salariale de 3,3% pe an. Lufthansa critică anunțul de grevă ca fiind făcut pe termen scurt și „disproporționat”.
Contextul operațional rămâne sensibil: Focus amintește că, în urmă cu circa patru săptămâni, un grevă de o zi a dus la anularea a peste 800 de zboruri și a afectat aproximativ 100.000 de pasageri.
Materialul mai include un instrument de comparație salarială al publicației: Focus.
Recomandate
Samsung mizează pe avantajul de scară și pe segmentul premium în fața parteneriatului Sony–TCL, susținând că asocierea nu îi schimbă semnificativ poziția competitivă, potrivit SamMobile . Mesajul a fost transmis de Yong Seok-woo, șeful diviziei Visual Display, într-o conferință de presă, unde a argumentat că volumul anual de livrări al Sony este estimat la 4 milioane de unități, „aproximativ o zecime” din cel al Samsung. În opinia sa, o „simplă fuziune” nu ar fi suficientă pentru a schimba ierarhiile, chiar dacă ar exista sinergii între tehnologia TCL și valoarea de brand premium a Sony. De ce contează: presiune pe volum, nu pe venituri Datele Counterpoint Research citate în material indică o diferență mare în favoarea Samsung la venituri, dar o competiție mult mai strânsă la livrări (unități), unde TCL a redus rapid ecartul: cotă globală de piață după venituri: Samsung 29,1%; cotă în segmentul premium: Samsung 54,3%; cotă după livrări: Samsung 15% vs. TCL 13%; TCL ar fi depășit temporar Samsung la livrări în decembrie 2025. În practică, asta sugerează că riscul imediat pentru Samsung este mai degrabă pe partea de volum (și, implicit, pe dinamica de cotă de piață în unități), în timp ce poziția în zona premium — unde marjele tind să fie mai bune — rămâne principalul său „tampon” competitiv, conform cifrelor citate. Context: TCL a preluat o participație majoritară în businessul TV al Sony SamMobile notează că TCL a achiziționat recent o participație majoritară în afacerea de televizoare a Sony, iar unii analiști se așteaptă ca TCL să poată detrona Samsung „în viitorul apropiat”. Samsung spune însă că este „bine poziționată” pentru a concura cu punctele forte combinate ale celor două companii. Ce urmează: un posibil impuls de cerere în 2026 Piața de televizoare ar urma să fie susținută de Cupa Mondială FIFA 2026 , programată în iunie și iulie, eveniment care, în mod tipic, stimulează vânzările pe fondul înlocuirii televizoarelor de către consumatori. În acest context, competiția pe volum dintre Samsung și TCL ar putea deveni mai vizibilă în următoarele trimestre, pe măsură ce producătorii încearcă să capitalizeze vârful sezonier de cerere. [...]
Fibran mizează pe investiții în România în 2026, dar își leagă prognoza de riscul geopolitic , potrivit Ziarul Financiar . Mesajul transmis de conducerea locală este că piața românească rămâne „importantă” și „în creștere”, însă vizibilitatea pentru anul viitor depinde de evoluțiile externe. Fibran este o companie pornită din Grecia, care s-a extins în regiune și a intrat în România în 2007. Grupul are prezență în 60 de țări și fabrici de producție în șapte țări europene. De ce contează: investițiile sunt condiționate de incertitudini externe Boris Radulov , managing director al Fibran România, spune că firma este optimistă pentru 2026 și are „fabrici noi” și „planuri de investiții”, dar că rămâne dificil de anticipat impactul situației geopolitice asupra pieței. „În general suntem optimişti că va fi un an bun, dar este greu de prevăzut cum va afecta situaţia geopolitică. Avem fabrici noi, planuri de investiţii (...)” În același mesaj, Radulov indică și ambiția de poziționare pe piața locală, făcând o comparație cu Bulgaria, unde compania spune că este lider. Ce produce Fibran și unde se poziționează Compania produce materiale de izolație folosite în construcții, cu aplicații în mai multe segmente: polistiren extrudat; vată minerală bazaltică; polistiren expandat. Acestea sunt destinate izolării termice și fonice și protecției la foc, pentru aplicații civile, industriale, agricole și navale. Radulov le leagă și de economiile de energie, într-un context pe care îl descrie ca relevant „mai ales în situația din acest moment”. Context: lecțiile din 2008 și mesajul de reziliență Radulov amintește că, în ultimii 20 de ani, compania a trecut prin criza financiară din 2008 , experiență care ar fi contribuit la stabilizarea businessului. „În ultimii 20 de ani am mai avut o criză financiară semnificativă în 2008, ceea ce ne-a făcut să devenim o companie stabilă. Cred că vom trece şi peste această criză fără probleme serioase.” Articolul nu oferă detalii despre dimensiunea investițiilor sau calendarul lor, astfel că rămâne neclar ce proiecte concrete sunt vizate în România și în ce măsură pot fi accelerate sau amânate în funcție de evoluțiile geopolitice. [...]
Închiderea Burj Al Arab pentru 18 luni adaugă presiune pe turismul de lux din Dubai , într-un moment în care războiul din regiune a afectat fluxurile de vizitatori și a generat perturbări de zbor, cu efecte directe asupra cererii de cazare și a profitabilității, potrivit Adevărul . Hotelul Burj Al Arab, inaugurat în 1999 și considerat un reper al ospitalității de top, va fi închis timp de 18 luni pentru o renovare amplă, prima modernizare majoră de la deschidere. Informația a fost confirmată miercuri de un membru al personalului, conform Reuters (citat de publicație). Grupul Jumeirah, proprietarul hotelului, a anunțat că lucrările vor fi realizate în etape și vor dura aproximativ un an și jumătate, proiectul urmând să fie coordonat de arhitectul francez Tristan Auer . În comunicatul companiei nu era precizat explicit că hotelul va fi complet închis pe durata renovării, însă confirmarea privind închiderea a venit din interior, potrivit aceleiași relatări. Context: turism sub presiune, decizie cu miză operațională Momentul ales pentru oprirea activității este relevant deoarece turismul în regiune a înregistrat o scădere pe fondul războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran, iar perturbările de zbor au lovit puternic Emiratele Arabe Unite. În acest context, companiile de lux au avertizat asupra unei presiuni mai mari pe profitabilitate, pe fondul scăderii cererii de cazare. Renovare planificată, fără legătură declarată cu incidentul din martie Burj Al Arab a rămas operațional după atacul iranian din martie 2026, care a afectat mai multe zone din Emiratele Arabe Unite, în contextul escaladării tensiunilor regionale. Hotelul a suferit atunci avarii minore, după ce fragmente rezultate din interceptarea unui atac cu drone iraniene au lovit fațada clădirii, notează TVR Info, citând aceeași sursă. Atât un angajat al hotelului, cât și grupul Jumeirah au indicat că renovarea nu are legătură cu incidentul din martie și că era planificată de mai mult timp; compania nu a asociat proiectul de modernizare cu conflictul regional. [...]
Microsoft și Samsung majorează prețuri la produse-cheie, semnalând transferul costurilor către consumatori potrivit Profit , pe fondul „crizei memoriilor”, care a lovit inițial producătorii chinezi și ajunge acum la jucători mari precum Samsung și Microsoft. În cazul Samsung, scumpirile vizează mai multe smartphone-uri, cel puțin pe piața din Statele Unite, unde compania și-a actualizat prețurile. Conform datelor din articol, Galaxy Z Flip 7 (512GB) urcă la 1.300 de dolari (aprox. 5.600 lei), de la 1.220 de dolari (aprox. 5.300 lei), Galaxy S25 FE (256GB) la 750 de dolari (aprox. 3.200 lei), de la 710 dolari (aprox. 3.100 lei), iar Galaxy S25 Edge la 1.300 de dolari (aprox. 5.600 lei), de la 1.220 de dolari (aprox. 5.300 lei). Tot la Samsung, publicația notează că săptămâna trecută compania coreeană crescuse deja prețul modelului Galaxy Z Fold 7 cu 80 de dolari (aprox. 350 lei). Scumpiri similare sunt operate și la nivelul tabletelor, iar printre modelele menționate se numără versiunea de 128GB de Galaxy Tab S11, care costă acum 900 de dolari (aprox. 3.900 lei), față de 800 de dolari (aprox. 3.500 lei). Microsoft, la rândul său, a actualizat prețurile produselor din seria Surface, însă creșterile sunt mai ample. Surface Laptop 7 cu ecran de 13,8 inch ajunge să coste „de la 1.500 de dolari” (aprox. 6.500 lei), deși la lansarea din 2024 pornea de la 1.000 de dolari (aprox. 4.300 lei), potrivit informațiilor citate. De ce contează pentru piață Mișcarea celor două companii indică o etapă în care scumpirea componentelor (în special a memoriilor) începe să fie transferată în prețul final al produselor, inclusiv în segmente unde consumatorii sunt sensibili la diferențe de câteva zeci sau sute de dolari. Pentru retail și distribuitori, astfel de ajustări pot însemna presiune pe volume și o repoziționare a ofertelor promoționale, în special în perioadele de vârf ale vânzărilor. Publicația nu precizează dacă majorările vor fi extinse și pe alte piețe în afara Statelor Unite și nici calendarul complet al scumpirilor pentru toate modelele. [...]
Honor a crescut cu 25% livrările globale de smartphone-uri în T1 2026, într-o piață care a scăzut cu 6% , potrivit CNMO , care citează date Counterpoint . Ritmul este cel mai rapid dintre producătorii de top, într-un trimestru marcat de presiuni pe lanțul de aprovizionare și cerere mai slabă. Conform informațiilor publicate, anunțul a fost făcut pe 15 aprilie de directorul global de marketing al Honor, Guan Haitao. În același interval, Apple ar fi raportat o creștere anuală a livrărilor de 5%, fiind, alături de Honor, singurul brand major cu evoluție pozitivă în trimestru; restul producătorilor importanți au înregistrat scăderi. De ce contează: creștere pe fond de contracție a pieței și blocaje de componente Counterpoint indică faptul că piața globală de smartphone-uri a rămas sub presiune în primul trimestru din 2026, cu livrări în scădere cu 6% față de anul anterior. Printre cauzele menționate se numără deficitul de cipuri de memorie DRAM și NAND (componente folosite pentru memoria de lucru și stocarea internă), precum și cererea slabă. În acest context, avansul Honor sugerează o câștigare de cotă relativă față de competitori, chiar dacă articolul nu oferă detalii despre volume, regiuni sau segmente de preț care au susținut creșterea. Extindere comercială: parteneriat cu JD.com și focus pe Europa de Vest Separat de datele de piață, CNMO notează că Honor a semnat recent un acord de cooperare strategică cu JD.com, cu un obiectiv pe trei ani: vânzări cumulate prin canalele JD de peste 100 de miliarde de yuani (aprox. 64 mld. lei). În zona de „ecosistem”, Honor ar avea peste 200 de milioane de utilizatori de terminale la nivel global și tehnologie de modele mari rulate pe dispozitiv (AI local), în timp ce JD.com ar avea peste 700 de milioane de utilizatori activi anual și capabilități de servicii AI orientate pe scenarii de utilizare. Planul de extindere externă ar urma să aibă ca piață-cheie Europa de Vest. În acest demers, Joybuy, operațiunea de retail online din Europa a JD.com, ar urma să colaboreze cu Honor pe planificarea de categorie, logistică și livrare, operațiuni localizate și marketing, pentru a facilita accesul Honor la consumatorii europeni. [...]
FAN Courier spune că nu și-a închis agențiile, ci a redus punctual recepțiile cu activitate nesustenabilă, pe fondul mutării cererii către livrarea la adresă și lockere , potrivit Profit . Clarificarea vine după informații apărute în presă despre o presupusă închidere a tuturor agențiilor din țară. Compania contestă explicit ideea că „niciun sediu nu mai este disponibil” și susține că „sediile și depozitele companiei funcționează în continuare”, fiind într-un proces de „dezvoltare și modernizare”. FAN Courier precizează că a fost vorba de închiderea unei părți dintre punctele de acces pentru clienții care ridicau colete din sedii, în special acolo unde nivelul de activitate nu mai era sustenabil. Ce s-a schimbat, concret, în rețea FAN Courier arată că nu a închis agențiile, ci a făcut ajustări punctuale în rețeaua de recepții, inclusiv în locații gestionate de parteneri, pe fondul scăderii volumelor pentru acest tip de serviciu. Compania spune că preferința clienților s-a mutat către opțiuni „în proximitate”, în locul deplasării la sedii, care sunt „de cele mai multe ori, la marginea orașelor sau în zone industriale”. În același timp, compania afirmă că operațiunile de livrare și preluare se desfășoară normal, iar ridicarea coletelor din depozite rămâne disponibilă atunci când livrarea la adresă nu a fost posibilă. Direcția operațională: lockere și digitalizare FAN Courier spune că accelerează investițiile în: tehnologii noi; extinderea rețelei de lockere ( FANbox ); digitalizare. Ca exemplu, compania indică posibilitatea redirecționării coletelor din aplicația mobilă către un locker din apropierea locuinței sau a locului de muncă, pentru o livrare mai flexibilă. Context: disputa pleacă de la o informație publicată anterior Clarificările vin după ce Economica.net a relatat că, din 10 aprilie, Fan Courier ar fi închis toate agențiile din țară, citând-o pe directoarea de marketing și comunicare a companiei, Adriana Manu, într-un material disponibil aici: Economica.net . FAN Courier susține acum că respectivele afirmații sunt „false și tendențioase”. Repere financiare și de personal Potrivit datelor prezentate, FAN Courier a încheiat 2025 cu afaceri de 1,546 miliarde lei (aprox. 310 milioane euro), în creștere cu aproximativ 11% față de anul anterior. Pentru 2026, compania anticipează o creștere de aproximativ 15% a cifrei de afaceri. În 2025, FAN Courier a ajuns la aproape 9.500 de angajați în întreaga rețea, dintre care 300 sunt lucrători extracomunitari. Compania spune că va continua recrutările din afara României, invocând dificultatea de a găsi forță de muncă „blue-collar” pe piața internă și nevoia de a gestiona mai eficient vârfurile de activitate. FAN Courier este o companie cu capital integral românesc, fondată în 1998 de Felix Pătrășcanu, Adrian Mihai și Neculai Mihai. [...]
