Știri
Știri din categoria Companii
Greva piloților Lufthansa scoate la iveală o problemă de costuri și echitate internă: diferențe mari de salarii între brandul principal și subsidiare, într-un moment în care conflictul de muncă se poartă pe tema pensiilor și a creșterilor salariale, potrivit Focus.
Datele salariale analizate de publicație, pe baza unei evaluări a informațiilor de pe platforma Kununu, arată că piloții sunt, de departe, cel mai bine plătiți în grup, dar și că o parte din personalul din cabină și de la sol se află în zone de venit apropiate de salariul minim. În paralel, greva anunțată de sindicatul piloților (Vereinigung Cockpit) afectează operațiunile Lufthansa din Germania și pune din nou presiune pe companie, după episoade repetate de proteste.
În evaluarea citată, piloții au un salariu mediu anual de 92.518 euro brut (aprox. 460.000 lei), aproape dublu față de multe poziții din cabină. Următoarele niveluri de venit menționate în analiză sunt:
La sol, diferențele continuă: „ground stewards” sunt indicați între 29.394–32.111 euro/an (aprox. 146.000–160.000 lei), iar „ground hostessen” la 39.033 euro/an (aprox. 194.000 lei).
Publicația notează și o diferență între categorii cu denumiri similare: „Crewmitarbeiter” apare cu 31.382 euro/an (aprox. 156.000 lei), în timp ce „Crewmitarbeiterin” este listată la 25.573 euro/an (aprox. 127.000 lei).
Kununu precizează, conform articolului, că aproximativ 16% dintre declarațiile de salariu provin din joburi part-time, dar sunt raportate la echivalentul unei săptămâni de 40 de ore, pentru comparabilitate.
În același timp, Focus compară nivelurile inferioare cu salariul minim din Germania: la 13,90 euro/oră, un program de 40 de ore ar însemna un brut anual de circa 28.900 euro (aprox. 144.000 lei). Concluzia este că, deși greva aduce în prim-plan mai ales veniturile mari din cockpit, o parte din personal se află doar puțin peste pragul legal minim.
Un alt set de date Kununu citat în material indică medii diferite pe entități din grup:
Articolul menționează și o „spaimă” internă legată de plaja de remunerare: pentru piloții Eurowings, intervalul ar fi 90.000–150.000 euro/an (aprox. 448.000–747.000 lei), în timp ce piloții Lufthansa ar avea o remunerație totală mai ridicată. În această logică, apare acuzația că subsidiara mai eficientă economic ar ajunge să susțină indirect o marcă principală mai scumpă — o „configurație cu potențial mare de conflict”, după cum o descrie publicația, trimițând și la un material separat despre reacția bursei: Focus.
În plus, Focus notează că Lufthansa plănuiește să oprească anul viitor operațiunile Lufthansa CityLine și să transfere rutele către noua subsidiară Lufthansa City Airlines.
Potrivit articolului, greva piloților ar urma să aibă loc de joi, ora 0:00, până vineri, ora 23:59 și să afecteze toate zborurile Lufthansa Passage și Lufthansa Cargo care decolează de pe aeroporturi din Germania. La Lufthansa CityLine, oprirea activității ar fi limitată la ziua de joi. Piloții Eurowings nu participă la greva curentă.
Sunt exceptate, conform sindicatului, unele zboruri din Germania către destinații din Orientul Mijlociu, precum și zboruri de repatriere și de criză; lista include, între altele, Egipt, Israel, Iordania, Qatar, Emiratele Arabe Unite.
Miza negocierii este în principal sistemul de pensii ocupaționale (altersvorsorge), sindicatul susținând că Lufthansa ar semnala disponibilitate la discuții, dar fără „îmbunătățiri substanțiale”. În plus, VC cere pentru anii 2024–2026 ajustări salariale de 3,3% pe an. Lufthansa critică anunțul de grevă ca fiind făcut pe termen scurt și „disproporționat”.
Contextul operațional rămâne sensibil: Focus amintește că, în urmă cu circa patru săptămâni, un grevă de o zi a dus la anularea a peste 800 de zboruri și a afectat aproximativ 100.000 de pasageri.
Materialul mai include un instrument de comparație salarială al publicației: Focus.
Recomandate
Google scumpește YouTube Premium în Germania, iar majorările lovesc toate abonamentele , inclusiv pachetul de familie și varianta „Lite”, potrivit WinFuture . Noile tarife se aplică imediat pentru clienții noi, în timp ce abonații existenți vor plăti mai mult după o perioadă de grație de cel puțin 30 de zile, anunțată prin e-mail. Creșterea este prima din 2023 pentru piața germană și vine după ce Google a majorat prețurile în SUA în aprilie. Pentru utilizatori, efectul este o factură lunară mai mare, iar pentru Google semnalul este că încearcă să-și protejeze veniturile din abonamente într-un context de costuri operaționale mai ridicate. Noile prețuri: de la abonamentul standard la „Lite” Conform publicației, scumpirile diferă în funcție de plan. Cele mai importante modificări: Individual (lunar): 14,99 euro (aprox. 75 lei), de la 12,99 euro Individual (anual): 149,99 euro (aprox. 750 lei), de la 129,99 euro Familie (lunar): 27,99 euro (aprox. 140 lei), de la 23,99 euro Student (lunar): 8,99 euro (aprox. 45 lei), de la 7,49 euro Premium Lite : 7,99 euro (aprox. 40 lei), de la 5,99 euro (cea mai mare creștere procentuală, ~33%) WinFuture notează că Premium Lite nu include acces la YouTube Music, iar eliminarea reclamelor se aplică doar clipurilor „obișnuite”, nu și conținutului muzical. Când intră în vigoare pentru clienți și ce trebuie urmărit la plată Pentru noii abonați , tarifele crescute se aplică „de acum”. Pentru clienții existenți , YouTube/Google trimite notificări prin e-mail, iar noile prețuri devin valabile în următoarea perioadă de facturare, după un preaviz de minimum 30 de zile, conform condițiilor de utilizare menționate în articol. Un detaliu operațional cu impact direct în costul final: publicația avertizează că abonarea prin aplicațiile de iPhone sau Android poate fi mai scumpă, din cauza comisioanelor percepute de operatorii magazinelor de aplicații, față de abonarea direct pe site, în browser. De ce contează: costuri mai mari și presiune pe retenția abonaților Ca justificare pentru scumpiri sunt invocate costurile mai mari cu infrastructura de servere și ajustarea la inflație . În același timp, WinFuture subliniază că, potrivit regulilor platformei, abonamentul rămâne „singura” cale de a folosi legal YouTube fără reclame, ceea ce limitează alternativele pentru utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi. Ce urmează: pentru abonații existenți din Germania, decizia practică va fi dacă acceptă noul nivel de preț sau renunță, în condițiile în care toate planurile au fost ajustate în sus, iar „Lite” a avut cea mai abruptă creștere procentuală. [...]
Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]
O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]
Înscrierea în Cartea Funciară a unei interdicții de vânzare pentru active-cheie ale Liberty Galați ridică un risc juridic direct pentru licitație , în condițiile în care o măsură provizorie dispusă de o instanță din Cehia devine astfel vizibilă și verificabilă pentru orice potențial cumpărător, potrivit Economica . Măsura provizorie, emisă de Tribunalul Districtual din Ostrava și înscrisă de Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară Galați, vizează active ale combinatului de pe platforma industrială din Galați, inclusiv facilități de producție și operaționale. În practică, înscrierea în Cartea Funciară face ca restricția să fie ușor de identificat în verificările juridice (due diligence) care preced o tranzacție. „Interdicția de vânzare a proprietăților vizate este obligatorie, iar contestația formulată de Liberty Galați nu schimbă cu nimic lucrurile. Înscrierea în Cartea Funciară face ca această situație să fie vizibilă și verificabilă pentru orice entitate interesată”, a declarat Simon Petak, reprezentantul TP Insolvence v.o.s., administratorul judiciar al Liberty Ostrava. De ce complică licitația: efectul transfrontalier al măsurii Administratorul judiciar al Liberty Ostrava susține că, indiferent dacă procedura de vânzare continuă „formal”, activele rămân sub regimul juridic al măsurii provizorii. În plus, potrivit explicațiilor din comunicat, în dreptul ceh orice act juridic care încalcă o măsură provizorie este nul, iar măsurile provizorii emise într-un stat membru UE sunt executorii în celelalte state membre, conform dreptului european. În același timp, compania cehă evită să afirme explicit că a blocat integral vânzarea Liberty Galați, însă, potrivit relatării, comunicatul lasă să se înțeleagă că acesta ar putea fi efectul. Poziția administratorului Liberty Galați: licitația „merge mai departe” În contextul aceleiași dispute, CITR , administratorul combinatului siderurgic Liberty Galați, a transmis anterior că unitatea poate fi vândută și că licitația va continua, argumentând că măsura din Ostrava este provizorie, contestată și face obiectul unor apărări juridice în Cehia. „Combinatul Siderurgic Galați poate fi scos în continuare la vânzare. Suma pretinsă de Liberty Ostrava urmează să fie stabilită de instanțele din Cehia, însă modul în care această creanță va fi recuperată se decide în România, în cadrul procedurii de concordat preventiv a Liberty Galați. Măsura din Ostrava are caracter provizoriu, nu este o soluție finală, este contestată și face deja obiectul unor apărări juridice în Cehia, astfel încât nu oprește procesul de vânzare și derularea licitației pentru combinat”, au transmis reprezentanții CITR. Potrivit informațiilor prezentate, la 18 mai 2026 administratorul Liberty Galați a anunțat reluarea licitației, cu data modificată din 17 iunie în 19 iunie. Contextul litigiului dintre Liberty Ostrava și Liberty Galați Liberty Ostrava și Liberty Galați au făcut parte din GFG Alliance , grup industrial care a cumpărat active siderurgice europene de la ArcelorMittal în 2019. Liberty Ostrava a intrat în insolvență în 2024, iar platforma sa de producție a fost vândută unui investitor strategic. În dispută, Liberty Galați ar avea o datorie față de Liberty Ostrava de peste 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei), bazată pe un contract de împrumut încheiat formal în octombrie 2023. Contractul include o clauză de jurisdicție exclusivă care indică instanțele din Ostrava ca for competent pentru litigii. [...]
Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX : potrivit Antena 3 , fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X. Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres. De ce contează: decalajul dintre evaluare și profitabilitate În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla. Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente. Ce arată ultimele cifre: creștere a vânzărilor, dar pierdere netă Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total. În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024. Așteptări mai prudente în piață Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari. Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate. [...]
FAN Courier își mută o parte tot mai mare din livrări către rețeaua de lockere , după ce a ajuns la 3.000 de unități FANbox instalate la nivel național, potrivit Ziarul Financiar . Compania estimează că în 2026 un sfert din totalul livrărilor va fi realizat prin lockere, pe fondul schimbării preferințelor clienților către livrarea „out-of-home” (ridicare din afara domiciliului, din puncte fixe). De la începutul proiectului și până în prezent, FAN Courier spune că a investit peste 40 de milioane de euro (aprox. 209,5 milioane lei) în rețeaua de lockere FANbox. „Lockerul 3000 nu este o cifră de raportare, este o confirmare a unei schimbări de comportament pe care o vedem zilnic în date. Clienţii aleg din ce în ce mai des să-şi gestioneze coletele când şi unde le este convenabil, iar noi investim în consecinţă. Pentru 2026, obiectivul este să trecem de 4000 de lockere şi să procesăm minimum un sfert din totalul livrărilor prin reţea. Livrarea out-of-home rămâne una dintre priorităţile noastre de business în acest an şi în anii ce urmează”, spune Adrian Mihai , CEO FAN Courier. De ce contează: capacitate mai mare și mai puține blocaje în vârfurile de cerere Extinderea rețelei este prezentată ca un răspuns la creșterea cererii din partea clienților și retailerilor și ca o măsură operațională pentru a crește capacitatea de livrare și a reduce riscul de blocaje în perioadele aglomerate, în special în zone urbane și intens populate. Context de piață: creștere accelerată a sistemelor automate În paralel, piața locală a serviciilor de tip self-service pentru livrarea și colectarea trimiterilor poștale este în expansiune. Un studiu ANCOM publicat în decembrie 2025 arată că volumul trimiterilor procesate prin sisteme automate poștale a crescut cu 57% din 2023 în 2024, iar numărul total de sisteme automate poștale active în România a urcat cu 37%. Ce urmează în 2026 Ținta anunțată de companie pentru 2026 este dublă: depășirea pragului de 4.000 de lockere instalate; procesarea prin rețeaua de lockere a minimum unui sfert din totalul livrărilor. [...]
