Știri
Știri din categoria Companii
FAN Courier spune că nu și-a închis agențiile, ci a redus punctual recepțiile cu activitate nesustenabilă, pe fondul mutării cererii către livrarea la adresă și lockere, potrivit Profit. Clarificarea vine după informații apărute în presă despre o presupusă închidere a tuturor agențiilor din țară.
Compania contestă explicit ideea că „niciun sediu nu mai este disponibil” și susține că „sediile și depozitele companiei funcționează în continuare”, fiind într-un proces de „dezvoltare și modernizare”. FAN Courier precizează că a fost vorba de închiderea unei părți dintre punctele de acces pentru clienții care ridicau colete din sedii, în special acolo unde nivelul de activitate nu mai era sustenabil.
FAN Courier arată că nu a închis agențiile, ci a făcut ajustări punctuale în rețeaua de recepții, inclusiv în locații gestionate de parteneri, pe fondul scăderii volumelor pentru acest tip de serviciu. Compania spune că preferința clienților s-a mutat către opțiuni „în proximitate”, în locul deplasării la sedii, care sunt „de cele mai multe ori, la marginea orașelor sau în zone industriale”.
În același timp, compania afirmă că operațiunile de livrare și preluare se desfășoară normal, iar ridicarea coletelor din depozite rămâne disponibilă atunci când livrarea la adresă nu a fost posibilă.
FAN Courier spune că accelerează investițiile în:
Ca exemplu, compania indică posibilitatea redirecționării coletelor din aplicația mobilă către un locker din apropierea locuinței sau a locului de muncă, pentru o livrare mai flexibilă.
Clarificările vin după ce Economica.net a relatat că, din 10 aprilie, Fan Courier ar fi închis toate agențiile din țară, citând-o pe directoarea de marketing și comunicare a companiei, Adriana Manu, într-un material disponibil aici: Economica.net. FAN Courier susține acum că respectivele afirmații sunt „false și tendențioase”.
Potrivit datelor prezentate, FAN Courier a încheiat 2025 cu afaceri de 1,546 miliarde lei (aprox. 310 milioane euro), în creștere cu aproximativ 11% față de anul anterior. Pentru 2026, compania anticipează o creștere de aproximativ 15% a cifrei de afaceri.
În 2025, FAN Courier a ajuns la aproape 9.500 de angajați în întreaga rețea, dintre care 300 sunt lucrători extracomunitari. Compania spune că va continua recrutările din afara României, invocând dificultatea de a găsi forță de muncă „blue-collar” pe piața internă și nevoia de a gestiona mai eficient vârfurile de activitate.
FAN Courier este o companie cu capital integral românesc, fondată în 1998 de Felix Pătrășcanu, Adrian Mihai și Neculai Mihai.
Recomandate
Apple își schimbă conducerea executivă din toamnă , după ce Tim Cook va renunța la funcția de CEO pe 1 septembrie, iar John Ternus , în prezent Senior Vice President of Hardware Engineering, va prelua poziția, potrivit TechCrunch . Schimbarea contează operațional prin faptul că mută centrul de greutate al conducerii către zona de inginerie hardware, într-un moment în care Apple își coordonează tot mai strâns produsele, serviciile și lanțul de dezvoltare. Cook, CEO din 2011 și succesor direct al lui Steve Jobs, va rămâne în funcție până la 1 septembrie „din acest an”, conform informațiilor publicate. După această dată, el va trece într-un nou rol: Apple Executive Chairman (președinte executiv al consiliului). Cine preia și ce se schimbă în structură John Ternus, responsabil de ingineria hardware, devine CEO, în timp ce Tim Cook își păstrează o poziție de vârf în companie, ca președinte executiv. Din datele disponibile în material, Apple nu a detaliat cum se vor împărți atribuțiile între noul CEO și viitorul președinte executiv și nici ce alte modificări de management ar putea urma. Mesajul lui Tim Cook despre succesor În declarația citată, Cook îl descrie pe Ternus într-o cheie puternic orientată spre profilul tehnic și leadership: „John Ternus are mintea unui inginer, sufletul unui inovator și inima de a conduce cu integritate și onoare. Este un vizionar ale cărui contribuții la Apple de-a lungul a 25 de ani sunt deja prea numeroase pentru a fi numărate și este fără îndoială persoana potrivită pentru a conduce Apple în viitor. Nu aș putea avea mai multă încredere în abilitățile și caracterul lui și aștept să lucrez îndeaproape cu el în această tranziție și în noul meu rol de președinte executiv.” Materialul notează că informația este în curs de actualizare („This story is developing…”), ceea ce sugerează că pot apărea detalii suplimentare despre calendar, motivele schimbării și implicațiile pentru strategia companiei. [...]
China își accelerează intrarea pe piața croazierelor, iar Adora Flora City aduce capacitate nouă din 2026 , cu vânzarea biletelor programată pentru 20 mai, potrivit Global Times . Miza este una operațională și economică: un al doilea vas de mari dimensiuni construit local înseamnă mai multă ofertă, rute mai lungi și o extindere a turismului de croazieră din sudul Chinei. Adora Cruises a prezentat detaliile produsului și rutele pentru sezonul inaugural al navei, iar informațiile au fost relatate de postul public CCTV News, conform publicației. Livrarea este programată pentru noiembrie 2026, iar debutul comercial ar urma să aibă loc din portul Guangzhou Nansha International Cruise Homeport (provincia Guangdong). Ce rute sunt anunțate pentru sezonul inaugural Prima cursă este descrisă ca un itinerariu internațional de 6 zile și 5 nopți, pe ruta Guangzhou – Hong Kong (Regiunea Administrativă Specială) – Hue (Vietnam). În plus, sezonul inaugural include un mix de itinerarii: 5 zile / 4 nopți și 6 zile / 5 nopți către Hong Kong și Vietnam, inclusiv opriri cu înnoptare în Hong Kong, gândite pentru turiștii din zona Greater Bay Area; 9 zile / 8 nopți („Southeast Asian Charms”), cu destinații precum Nha Trang (Vietnam), Kota Kinabalu (Malaysia) și Muara (Brunei); 17 zile / 16 nopți („Maritime Silk Road Discovery”), care acoperă șase țări din Asia de Sud-Est: Singapore, Malaysia, Brunei, Filipine, Indonezia și Vietnam. Dimensiuni și capacitate: ce aduce nou față de prima navă Adora Flora City este „nava soră” a primei nave mari de croazieră construită în China, Adora Magic City. Conform informațiilor prezentate, noua navă are 341 de metri lungime și un tonaj brut de 141.900, cu 2.130 de cabine și suite și o capacitate de până la 5.232 de pasageri. Operatorul indică îmbunătățiri în designul spațiilor, tehnologie „inteligentă” și experiența la bord, iar atriul central ar fi de două ori mai mare decât la nava anterioară. Stadiul proiectului și pașii următori Nava a fost scoasă din doc în Shanghai în martie, la șantierul Shanghai Waigaoqiao Shipbuilding (parte a China State Shipbuilding Corporation ), într-o etapă premergătoare testelor și livrării finale, potrivit agenției Xinhua. Următoarea fază este punerea în funcțiune la cheu, iar operatorul Adora Cruises a indicat că vor fi accelerate lucrările de interior și testarea sistemelor. [...]
România rămâne în urmă la „greutatea” marilor companii în economie , iar fără jucători cu afaceri de zeci de miliarde de euro va fi greu să treacă la următorul nivel de dezvoltare, susține Sorin Pâslaru într-un discurs la conferința Top 1.000 companii , publicat de Ziarul Financiar . Miza, în această lectură, nu este doar mărimea unor bilanțuri, ci capacitatea țării de a crea „campioni” care să tragă după ei investiții, talent și finanțare mai ieftină. În 2024, primele cinci companii din România ca cifră de afaceri (OMV Petrom și OMV Petrom Marketing – entități surori –, Dacia, Lidl și Kaufland) au cumulat 26 mld. euro, raportat la un PIB de 370 mld. euro, ceea ce înseamnă o pondere de 7% a veniturilor top 5 în PIB. Prin comparație, Ungaria ar avea 25%, iar Cehia și Polonia câte 16%, potrivit datelor invocate în discurs. De ce contează ponderea „top 5” în PIB Argumentul central este că marile companii funcționează ca vectori de creștere: pot atrage „cei mai buni oameni”, au vizibilitate mai bună asupra direcției economiei și acces la finanțare mai ieftină, iar prin dimensiune ajung să conteze la „masa marilor jucători” europeni. În această logică, diferența față de țările din regiune nu ține doar de resurse, ci de capacitatea de a construi și menține companii integrate și competitive internațional. În exemplificare, sunt menționate câteva repere regionale: MOL (22 mld. euro cifră de afaceri) și MVM (11 mld. euro venituri) în Ungaria, respectiv grupul OTP cu active de 120 mld. euro; în Cehia, Skoda ar fi ajuns la 24 mld. euro afaceri, iar CEZ la 8 mld. euro; în Polonia, PKN Orlen este indicată cu 69 mld. euro venituri. „Strategia” ca diferențiator: de la campioni economici la campioni sociali Pâslaru leagă ideea de „campioni” economici de o gândire strategică pe termen lung și folosește Oneștiul ca exemplu de context care poate produce performanță în domenii diferite: Nadia Comăneci, Daniel Dines (creatorul UiPath) și Loredana Groza, toți din același oraș. Teza este că apariția lor nu ar fi fost întâmplătoare, ci favorizată de investiții și infrastructură locală (industrie, educație, sport, cultură), care creează cadrul pentru identificarea și dezvoltarea talentelor. În plan economic, mesajul se traduce într-o concluzie pragmatică: fără o „agregare a forțelor” și fără proiecte care să ducă la companii mult mai mari, România riscă să rămână cu o economie fragmentată, în care liderii de piață au o influență relativ mică raportat la dimensiunea PIB-ului. Ce urmează, în termenii discuției Discursul nu propune măsuri punctuale, dar fixează o direcție: decizii strategice asumate pe ani și decenii, cu obiectivul de a crea companii suficient de mari încât să ridice competitivitatea întregii economii. Limitarea este că, în material, „strategia” rămâne un concept-cadru, fără un set explicit de politici sau instrumente de implementare. [...]
Grupul india n Vidya Herbs intră pe piața din România , o mișcare care poate intensifica concurența pe lanțul de aprovizionare cu cafea și ingrediente pentru industria alimentară, într-un context în care jucătorii mari caută acces mai direct la piețe de desfacere. Informația este relatată de Profit . Potrivit publicației, Vidya Herbs este unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cafea din India și are, totodată, afaceri extinse în sectorul extractelor din plante, folosite în industriile alimentară și cosmetică. În materialul citat nu apar, în fragmentul disponibil, detalii despre forma concretă a intrării pe piața locală (de exemplu, achiziție, parteneriat, subsidiară sau distribuție), nici despre investiția asociată ori calendarul operațional. Prin urmare, impactul exact asupra prețurilor, distribuției și portofoliilor din retail rămâne de clarificat pe măsură ce vor fi publicate informații suplimentare. [...]
O grevă de 18 zile la Samsung Electronics ar putea bloca producția și ar genera pierderi estimate între 20.000 și 30.000 de miliarde de woni (aprox. 69–104 mld. lei), potrivit IT之家 , care citează publicația THE ELEC. Avertismentul vine după ce sindicatul din grup a obținut statutul de reprezentant majoritar și își intensifică presiunea în negocieri. Sindicatul a anunțat că va organiza o adunare generală pe 23 aprilie, iar dacă discuțiile eșuează, intenționează să declanșeze greva în perioada 21 mai–7 iunie, pentru 18 zile. Organizația susține că o oprire completă ar însemna pierderi de producție de 20.000–30.000 de miliarde de woni, cu un impact mediu zilnic de peste 1.000 de miliarde de woni (aprox. 3,5 mld. lei). De ce contează: riscul operațional depășește „vânzările pierdute” Miza principală este continuitatea operațiunilor, în special în zona semiconductorilor, unde producția trebuie să ruleze fără întreruperi. Potrivit unor observatori din industrie citați în material, chiar și o oprire parțială poate deraia planificarea întregii producții, iar întârzierile la livrarea unor produse personalizate, precum memoria HBM (High Bandwidth Memory – memorie cu lățime mare de bandă), pot duce la penalități contractuale și la deteriorarea reputației. Ce cere sindicatul și cum răspunde compania Revendicările vizează în principal schimbarea sistemului de bonusuri: stabilirea bonusului de performanță la 15% din profitul operațional; eliminarea plafonului pentru bonusuri; implicarea directă a vicepreședintelui Lee Jae-yong în negocieri. Președintele sindicatului, Choi Seung-ho, a declarat că, pe tema eliminării plafonului și a creșterii transparenței, compania nu ar fi avut o comunicare „cu sens” și a susținut că, în ultimele patru luni, peste 200 de angajați ar fi plecat la SK Hynix. Dispute în paralel: măsuri în instanță și controversa „listei negre” Înaintea potențialei greve, Samsung Electronics a cerut o ordonanță la Judecătoria din Suwon pentru a interzice ocuparea facilităților și împiedicarea angajaților care nu sunt membri de sindicat, în contextul temerilor privind acțiuni ilegale. Sindicatul afirmă că nu intenționează să recurgă la încălcări ale legii. Separat, sindicatul a recunoscut că unii membri au avut comportamente nepotrivite în disputa legată de o presupusă „listă neagră”, inclusiv încercări de a verifica dacă anumite persoane sunt înscrise în sindicat. Compania a confirmat că într-un grup intern de chat a circulat o listă cu date ale angajaților (inclusiv departament, identitate, număr de angajat și informații despre apartenența la sindicat), după care a cerut o anchetă a poliției. Totodată, Samsung a dat în judecată un angajat acuzat că ar fi extras din sistemul intern peste 20.000 de înregistrări cu date personale. [...]
Meta pregătește concedieri de circa 8.000 de oameni pe 20 mai, ca să elibereze resurse pentru investiții masive în infrastructura de inteligență artificială (AI) , potrivit The Next Web , care citează trei persoane familiarizate cu planurile companiei, vorbind pentru Reuters. Reducerile ar urma să fie urmate de alte tăieri în a doua parte a lui 2026, însă calendarul și amploarea nu sunt încă stabilite. Miza economică a restructurării este mutarea cheltuielilor către centre de date, procesoare grafice (GPU) și infrastructură pentru modelele Llama și sistemele de recomandare, într-un an în care Meta estimează cheltuieli de capital de 115–135 miliarde dolari (aprox. 529–621 miliarde lei) — aproape dublu față de 72,2 miliarde dolari (aprox. 332 miliarde lei) în 2025. În acest context, concedierile sunt prezentate ca un instrument de finanțare a unei extinderi accelerate, nu ca o reacție la o scădere a veniturilor. Unde lovesc concedierile și ce se știe despre calendar Runda din 20 mai ar însemna aproximativ 10% din forța de muncă globală a Meta, raportată la un total de 78.865 de angajați. Reducerile vizează echipe din Reality Labs , divizia socială Facebook, recrutare, vânzări și operațiuni globale. În paralel, documente depuse în baza legii WARN din California indică reduceri punctuale în birourile din Burlingame (124 de posturi, efective din 22 mai) și Sunnyvale (74 de posturi, efective din 29 mai). Grosul tăierilor ar urma însă să fie distribuit la nivelul întregii companii. Publicația notează că runda din mai este prima fază a unei restructurări mai ample; anterior au existat relatări că aceasta ar putea ajunge până la 20% din companie, dar un purtător de cuvânt al Meta a numit această cifră „speculativă”, ca „raportare despre abordări teoretice”. De la tăieri țintite la reorganizare în jurul AI Meta a mai redus personal în 2026 înainte de această rundă: în ianuarie ar fi tăiat aproximativ 1.000–1.500 de posturi în Reality Labs (circa 10% din divizie) și a închis mai multe studiouri de jocuri VR, iar bugetul Reality Labs ar fi fost redus cu 30%. În martie, compania ar fi eliminat încă 700 de posturi în cel puțin cinci divizii. Diferența, potrivit materialului, este că runda din mai mută compania de la reduceri punctuale la o restructurare „companywide”, care atinge toate liniile majore de business. Din 2022, Mark Zuckerberg ar fi eliminat în total aproximativ 25.000 de poziții, însă runda din mai 2026 este descrisă ca fiind mai puțin despre „performanță” și mai mult despre reorganizarea companiei în jurul AI. Investiții record și presiunea de a păstra marjele Din perspectiva rezultatelor financiare, Meta nu pare să taie costuri din lipsă de bani: în 2025, veniturile au ajuns la 201 miliarde dolari (aprox. 925 miliarde lei), în creștere cu 22% față de anul anterior; profitul net din trimestrul al patrulea a fost 22,8 miliarde dolari (aprox. 105 miliarde lei), iar fluxul de numerar liber pe întreg anul a fost 43,6 miliarde dolari (aprox. 201 miliarde lei). Acțiunile au urcat cu aproape 10% după raportarea rezultatelor din T4, mai notează articolul. Presiunea vine din cealaltă parte a bilanțului: ghidajul de cheltuieli de capital pentru 2026 (115–135 miliarde dolari) și costurile operaționale asociate extinderii centrelor de date. CFO Susan Li avertizează asupra unei „accelerări semnificative” a creșterii cheltuielilor de infrastructură, pe măsură ce amortizarea și costurile de operare intră în contul de profit și pierdere. În acest cadru, concedierile sunt descrise ca o încercare de a finanța investiții de anvergură, menținând în același timp marjele operaționale așteptate de Wall Street. Bank of America are o țintă de preț de 885 dolari și estimează economii anualizate de 7–8 miliarde dolari (aprox. 32–37 miliarde lei) din restructurare, potrivit materialului. Ce urmează: primele repere financiare din 2026 Următorul moment relevant pentru investitori este raportarea rezultatelor Meta pentru T1 2026, programată pe 29 aprilie, care ar urma să ofere primul „instantaneu” financiar al unei companii care, simultan, accelerează investițiile în AI și reduce personalul. Pentru angajații vizați de runda din 20 mai, efectul este imediat; pentru piață, întrebarea rămâne dacă economiile și reorganizarea vor susține ritmul investițiilor fără deteriorarea performanței operaționale. [...]
