Știri
Știri din categoria Companii

Documentele pentru listarea SpaceX arată că Elon Musk își poate bloca practic demiterea, o structură de control care reduce semnificativ influența viitorilor acționari și chiar a consiliului de administrație asupra conducerii companiei, potrivit Reuters.
Un extras din documentația de IPO analizată de Reuters indică faptul că Musk „poate fi îndepărtat din consiliu sau din aceste funcții doar prin votul deținătorilor de acțiuni Clasa B” – titluri cu drepturi de vot superioare (câte 10 voturi per acțiune) pe care fondatorul le va controla după listare. În practică, asta înseamnă că o eventuală revocare ar depinde de propriul său vot.
SpaceX intenționează să adopte o structură cu două clase de acțiuni, folosită frecvent de companii tehnologice conduse de fondatori care se listează, pentru a păstra controlul în mâinile fondatorilor și ale investitorilor timpurii. Totuși, experți în guvernanță corporativă citați de Reuters spun că nivelul de control descris în document este neobișnuit chiar și în acest tip de aranjamente, deoarece leagă explicit revocarea directorului general și a președintelui consiliului de votul acțiunilor controlate de el.
„Această prevedere nu este comună. De obicei, revocarea directorului general este o decizie lăsată consiliului, iar cei care controlează compania se bazează pe puterea lor de a înlocui consiliul”, a declarat Lucian Bebchuk, profesor la Harvard Law School, potrivit Reuters.
Publicația notează că impactul complet al prevederii depinde de detaliile din documentele constitutive și de guvernanță ale SpaceX.
În documentația de IPO, SpaceX avertizează investitorii că structura va „limita sau va împiedica” capacitatea lor de a influența chestiuni corporative și alegerea directorilor. Dacă Musk păstrează o parte semnificativă din deținerile de Clasa B pe termen lung, ar putea continua să controleze alegerea și revocarea unei majorități a consiliului, se arată în extrasul citat.
SpaceX va fi împărțită în acțiuni ordinare Clasa A pentru investitorii publici și acțiuni Clasa B cu super-vot pentru persoane din interior. Reuters amintește că Musk va deține majoritatea puterii de vot, legând controlul asupra consiliului și autoritatea executivă de acțiunile pe care le controlează.
SpaceX și Musk nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit Reuters.
SpaceX este încorporată în Texas, după modelul Tesla, companie pe care Musk a mutat-o în același stat după ce un tribunal din Delaware i-a anulat pachetul de compensare de 56 miliarde de dolari (aprox. 252 miliarde lei) pentru conducerea producătorului auto. Reuters notează că pachetul a fost repus în vigoare de Curtea Supremă din Delaware la finalul anului trecut.
Aranjamentul SpaceX diferă de Tesla, care are o singură clasă de acțiuni, potrivit aceleiași surse.
Recomandate

Elon Musk ridică ținta la 1.000 mld. dolari venituri și pune presiune pe execuția SpaceX : potrivit Antena 3 , fondatorul SpaceX spune că ar fi „surprins” dacă veniturile companiei nu vor depăși 1.000 miliarde de dolari în 2031, într-o postare pe X. Musk a afirmat că până în 2030 SpaceX „ar putea” ajunge la venituri de 1.000 miliarde de dolari, iar apoi a întărit mesajul pentru 2031, răspunzând jurnalistului Jon Erlichman. Informația este atribuită de Antena 3 agențiilor Reuters și Agerpres. De ce contează: decalajul dintre evaluare și profitabilitate În același context, SpaceX este descrisă ca având o evaluare de peste 2.000 miliarde de dolari (aprox. 9.200 miliarde lei), după ce ar fi devenit a șasea cea mai mare companie din SUA, în „cea mai mare Ofertă Publică Inițială (IPO) din istorie”, potrivit materialului. Antena 3 notează și că Musk ar fi devenit primul „trilionar din istorie” prin participațiile deținute în SpaceX și Tesla. Totuși, compania „încă face mult mai puțini bani” decât firme tehnologice cu evaluări similare, precum Broadcom și Amazon, ceea ce mută atenția de la mărimea evaluării la capacitatea de a transforma creșterea în rezultate financiare recurente. Ce arată ultimele cifre: creștere a vânzărilor, dar pierdere netă Datele citate indică o creștere a vânzărilor SpaceX cu 33% anul trecut, până la 18,67 miliarde de dolari (aprox. 86 miliarde lei). Starlink ar fi generat aproximativ 60% din total. În același timp, fuziunea cu xAI – companie despre care articolul spune că are dificultăți financiare – ar fi împins SpaceX la o pierdere netă de 4,94 miliarde de dolari (aprox. 23 miliarde lei) anul trecut, de la un profit de 791 milioane de dolari (aprox. 3,7 miliarde lei) în 2024. Așteptări mai prudente în piață Materialul menționează că analiștii de pe Wall Street sunt mai rezervați privind ritmul expansiunii. Conform unui raport publicat luna aceasta de Wall Street Journal (WSJ), Goldman estimează venituri de peste 470 miliarde de dolari în 2030, iar Morgan Stanley – 330 miliarde de dolari. Diferența dintre aceste estimări și ținta avansată de Musk sugerează că, pentru a ajunge la pragul de 1.000 miliarde de dolari, SpaceX ar avea nevoie fie de o accelerare semnificativă a veniturilor, fie de extinderea rapidă a liniilor de business care deja trag compania (în special Starlink), pe fondul unei presiuni crescute pentru profitabilitate. [...]

SpaceX vizează un IPO de 75 mld. dolari (aprox. 345 mld. lei), care ar rescrie recordurile pieței și ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1 trilion de dolari, potrivit Libertatea . Compania spațială fondată în 2002 ar urma să se listeze vineri dimineața pe Nasdaq , într-o ofertă publică inițială (IPO) descrisă ca potențial cea mai mare din istorie. SpaceX intenționează să strângă 75 de miliarde de dolari, peste recordul Saudi Aramco (29,4 miliarde de dolari în 2019). Planul include plasarea pe piață a peste 555 de milioane de acțiuni, la un preț estimat de 135 de dolari (aprox. 620 lei) pe acțiune, ceea ce ar implica o evaluare totală de aproape 1,8 trilioane de dolari. Potrivit Bloomberg , oferta ar fi fost de patru ori suprasubscrisă de bănci și instituții financiare, iar circa 20–30% dintre acțiuni ar urma să fie rezervate investitorilor de retail – o pondere neobișnuit de mare pentru un IPO de asemenea dimensiune. Ce înseamnă listarea pentru averea lui Musk și pentru angajați Libertatea notează că Elon Musk ar deține aproximativ 42% din acțiunile SpaceX, iar pachetul său ar urma să fie evaluat la peste 740 de miliarde de dolari după listare. Înaintea IPO-ului, averea lui Musk este estimată la 782 de miliarde de dolari, conform Forbes , iar listarea ar urma să îl transforme în primul „trilionar” al planetei. Efectul nu s-ar opri la acționarul principal. Publicația scrie că: peste 4.400 de actuali și foști salariați ar deveni milionari în dolari dacă acțiunea atinge pragul estimat de 135 de dolari; aproximativ 400 de angajați ar ajunge să dețină pachete de acțiuni evaluate la peste 100 de milioane de dolari fiecare. Întrebările de pe Wall Street: venituri, pierderi și proiecții În spatele dimensiunii istorice a tranzacției, rămân semne de întrebare legate de profitabilitate. Conform datelor prezentate, SpaceX ar fi avut venituri de 18,7 miliarde de dolari în 2025, dar a raportat pierderi nete de 4,9 miliarde de dolari. În același timp, documentele depuse pentru IPO ar include o estimare de venituri de peste 28,5 trilioane de dolari pe termen lung – o proiecție care, potrivit sursei, a atras atenția analiștilor. Context: fuziunea cu xAI și integrarea platformei X Listarea vine după ce valoarea SpaceX ar fi crescut puternic în urma fuziunii cu xAI din februarie, menționată de Libertatea (detalii suplimentare în materialul dedicat: https://www.libertatea.ro/stiri/spacex-preia-xai-elon-musk-anunta-construirea-pe-orbita-a-unor-centre-de-date-5610461 ). IPO-ul ar urma să includă și integrarea xAI și a platformei de social media X (fostul Twitter), absorbite în prima parte a anului 2026. Pe termen scurt, miza pieței rămâne execuția tranzacției și nivelul cererii la listare; pe termen mediu, investitorii vor urmări dacă planurile tehnologice ale companiei pot fi transformate în fluxuri de numerar care să susțină o evaluare de ordinul trilioanelor de dolari. [...]

Listarea SpaceX ar putea împinge averea lui Elon Musk peste pragul de 1.000 de miliarde de dolari , un scenariu care ar transforma oferta publică inițială (IPO) a companiei într-un reper de piață cu implicații economice și politice, potrivit Economedia , care citează o analiză Oxfam transmisă de EFE și preluată de Agerpres. Conform Oxfam, odată cu IPO-ul SpaceX, Musk ar ajunge să fie mai bogat decât 46% din populația lumii, adică aproximativ 3,8 miliarde de oameni. Analiza susține că averea sa personală este așteptată să depășească 1.000 de miliarde de dolari (aprox. 4.600 miliarde lei), ceea ce l-ar face prima persoană din lume cu o astfel de avere. IPO-ul SpaceX, un potențial record și o capitalizare estimată de 1.770 miliarde dolari SpaceX ar urma să lanseze vineri „cea mai mare ofertă publică inițială din istorie”, depășind recordul stabilit de Saudi Aramco în 2019, potrivit aceleiași analize. În acest context, capitalizarea de piață a SpaceX este așteptată să ajungă la aproximativ 1.770 miliarde de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania între cele mai mari zece companii listate la bursă din lume. Miza economică: cât din valoare vine din relația cu statul Oxfam leagă explicit acumularea de avere de politicile publice și de relația companiilor lui Musk cu statul american. ONG-ul afirmă că SpaceX obține o cincime din veniturile sale de la guvernul federal și susține că listarea „va umple buzunarele” unor oficiali din administrația republicană, dar și ale fondurilor de investiții, ale persoanelor conectate politic și ale directorilor companiilor. În același timp, Oxfam afirmă că o parte importantă a averii lui Musk se bazează pe sprijin guvernamental primit în trecut și susține că, în timpul mandatului său în administrația președintelui american Donald Trump, „ar fi profitat de situație pentru a-și proteja și spori” averea. Oxfam: argumentul fiscal și riscul de concentrare a bogăției În comunicatul citat, Oxfam pune accent pe concentrarea bogăției și pe implicațiile ei pentru funcționarea economiei și a democrației. „O astfel de concentrare extremă a bogăţiei este simptomatică pentru decenii de politici favorabile miliardarilor, care le-au permis să scrie regulile economice în favoarea lor” Nabil Ahmed, director pentru justiție economică la Oxfam America, susține că ascensiunea lui Musk la statutul de „trilionar” ar fi un punct de inflexiune. „Musk va fi un trilionar susţinut de guvern, a cărui avere a fost alimentată de o eră a politicilor publice regresive” În raport, Oxfam mai afirmă că un impozit de 10% pe o avere estimată la 1.000 de miliarde de dolari ar putea eradica sărăcia extremă la nivel mondial timp de un an, „scoțând peste 800 de milioane de oameni din sărăcie”. Tot acolo, ONG-ul folosește comparații pentru a ilustra dimensiunea sumei: la un ritm de cheltuire de un milion de dolari pe zi, ar fi nevoie de 2.740 de ani pentru a cheltui 1.000 de miliarde de dolari. Ce urmează, din perspectiva pieței, este confirmarea parametrilor IPO-ului și a evaluării finale: dacă estimările privind capitalizarea și dimensiunea operațiunii se materializează, listarea SpaceX ar deveni un eveniment de referință pentru piețele de capital, cu efect direct asupra averii lui Musk și asupra dezbaterii privind rolul statului în formarea marilor averi. [...]

Relația Musk–șeful FCC devine un risc de reglementare pentru IPO-ul SpaceX , într-un moment în care compania se pregătește pentru ceea ce ar urma să fie, la nivel global, cea mai mare listare inițială din istorie, potrivit IT Home , care citează o investigație The New York Times despre legăturile dintre Elon Musk și președintele Comisiei Federale pentru Comunicații (FCC), Brendan Carr. Materialul descrie cum Carr ar fi luat decizii favorabile SpaceX și serviciului său de internet prin satelit Starlink, în paralel cu o apropiere publică de Musk și de președintele ales Donald Trump. În același timp, Carr ar fi avut o atitudine mult mai dură față de alte companii aflate sub supravegherea FCC, inclusiv prin investigații și amenințări legate de licențe. De ce contează: FCC apare de zeci de ori în documentele SpaceX Pe măsură ce SpaceX se apropie de IPO, rolul FCC devine critic, deoarece instituția reglementează licențele și accesul la spectru (benzi de frecvențe radio) necesare pentru operarea serviciilor de comunicații. În prospectul SpaceX, FCC este menționată de 25 de ori, cel mai mult dintre toate agențiile guvernamentale, în principal pe teme de licențiere a spectrului pentru sateliți. Administrația Federală a Aviației (FAA) , care reglementează lansările de rachete, este menționată de 23 de ori. În acest context, articolul sugerează că percepția de „tratament preferențial” poate deveni un subiect sensibil pentru investitori, mai ales când o parte semnificativă a creșterii depinde de aprobări și reguli stabilite de aceeași autoritate. Miza economică: Starlink, principalul motor de venituri Potrivit documentelor SpaceX citate în material, Starlink este descris ca „vaca de muls” a companiei și singura subsidiară profitabilă. Serviciul ar avea: 9.600 de sateliți pe orbită joasă, care furnizează internet; 10 milioane de clienți la nivel global, inclusiv companii aeriene, guverne și armata Ucrainei; venituri de peste 11,4 miliarde de dolari anul trecut (aprox. 52 miliarde lei), adică 61% din veniturile totale SpaceX. Aceleași documente ar indica și o proiecție de venituri „în cele din urmă” de până la 1,6 trilioane de dolari (aprox. 7.300 miliarde lei). În paralel, SpaceX ar urmări o evaluare la listare de 1,77 trilioane de dolari (aprox. 8.100 miliarde lei), ceea ce ar plasa compania peste Meta ca valoare de piață, conform articolului. Decizii și acțiuni ale FCC care au avantajat SpaceX, potrivit investigației Textul enumeră mai multe episoade în care Carr ar fi acționat în favoarea SpaceX/Starlink: a aprobat o solicitare de sateliți a SpaceX și a modificat reguli ale agenției astfel încât SpaceX să beneficieze; în ianuarie, FCC a aprobat cererea SpaceX de a desfășura 7.500 de sateliți pentru extinderea serviciului global; în aprilie, FCC a relaxat reguli vechi de decenii privind modul în care sateliții împart spectrul, o schimbare care, potrivit instituției, reduce costurile și permite servicii mai rapide; FCC a spus că procesul a fost sprijinit de „măsurători din lumea reală” furnizate de SpaceX și Starlink. În același timp, după o plângere a SpaceX, Carr a deschis o investigație asupra competitorului EchoStar, iar în alte cazuri a amenințat cu retragerea licențelor de emisie pentru ABC și NBC din cauza relatărilor despre Trump și a inițiat investigații privind Disney și Comcast, inclusiv pe tema politicilor de diversitate, echitate și incluziune. Critici și răspunsuri: acuzații de părtinire, dar și exemple de „tratament egal” Jessica J. González, co-director executiv al organizației „Free Press”, este citată criticând comportamentul lui Carr ca fiind nepotrivit pentru un oficial care ar trebui să supravegheze o instituție independentă de protecție a consumatorilor. Pe de altă parte, Carr neagă că ar favoriza SpaceX și susține că tratează toate companiile la fel. Ca exemplu, în februarie ar fi aprobat cererea Amazon de a lansa 4.500 de sateliți pentru propriul serviciu de internet prin satelit „Leo”, un concurent al SpaceX, potrivit materialului. Un purtător de cuvânt al FCC a transmis, într-o declarație, că instituția urmărește stimularea „economiei spațiale” și că există mai mulți furnizori de sateliți care concurează pentru a oferi consumatorilor conexiuni rapide la prețuri accesibile. Ce urmează: cererea SpaceX pentru 1 milion de sateliți este încă în evaluare Un punct major rămas deschis este solicitarea SpaceX depusă în ianuarie la FCC pentru autorizarea a 1 milion de sateliți, cu scopul de a construi în spațiu centre de date care să sprijine dezvoltarea inteligenței artificiale; cererea este încă analizată. Inițiativa a atras critici din partea astronomilor și ecologiștilor, care avertizează asupra schimbării aspectului cerului și a riscului de deșeuri spațiale, iar specialiști în somn au invocat posibile efecte ale luminii asupra ritmurilor biologice. Amazon s-a opus, susținând că proiectul ar fi mai degrabă o viziune decât un plan realist și ar putea necesita „sute de ani” pentru a fi realizat, conform articolului. [...]

TAROM riscă să rămână fără opțiuni de finanțare dacă nu își schimbă guvernanța , în condițiile în care compania are datorii de aproximativ 930 milioane lei, capitaluri proprii negative de 105 milioane lei și estimează pentru acest an pierderi de 186 milioane lei, potrivit Digi24 , care redă un mesaj public al viceprim-ministrei Oana Gheorghiu . În postarea publicată miercuri pe Facebook, Oana Gheorghiu susține că singurul an cu profit din ultimul deceniu nu a fost rezultatul activității operaționale, ci al unor elemente excepționale. Ea afirmă că „profitul excepțional din 2024 a venit din vânzarea de active și tratamente contabile excepționale”, pe care îl descrie drept „un profit fals”. Indicatorii invocați și problema de fond: performanță operațională slabă Viceprim-ministra indică și un grad de ocupare al aeronavelor „sub 70%”, pe care îl consideră mult sub țintele asumate, și califică TAROM drept „prost gestionată”. În evaluarea sa, dificultatea majoră nu este lipsa de potențial, ci „lipsa unei guvernanțe eficiente”. În același mesaj, ea descrie un „cerc vicios” în care compania: vinde active pentru a acoperi pierderile; amână „deciziile dificile”; este blocată de „conflicte de guvernanță” care întârzie reforma. Ce soluții propune și ce avertisment lansează Pentru redresare, Oana Gheorghiu spune că ar fi necesare, „urgent”, un management de redresare, profesionalizarea guvernanței, obiective măsurabile, disciplină financiară și un parteneriat strategic „capabil să aducă performanță reală”. Ea avertizează că „fereastra de timp este foarte mică” și că, după ani în care compania a fost ținută „pe aparate”, salvarea „doar prin ajutoare de stat va deveni aproape imposibilă”. În lipsa unei reforme, susține viceprim-ministra, TAROM riscă să „continue să fie vândută pe bucăți” pentru a câștiga timp. [...]

Adidas, Nike și Puma controlează echiparea a peste trei sferturi dintre naționalele de la CM 2026 , ceea ce le consolidează poziția într-o piață de merchandising fotbalistic evaluată la 15,8 miliarde de dolari în 2025 și estimată să depășească 29 de miliarde de dolari în următorii zece ani, potrivit unei analize citate de Libertatea . Miza nu mai este doar vizibilitatea pe teren, ci transformarea echipelor în „branduri” de stil de viață, cu efect direct în vânzările de tricouri și produse conexe. Turneul final din 2026 are 48 de echipe, iar numărul furnizorilor de echipament a crescut la 13 (față de opt la Mondialul din 2022). Chiar și așa, „cei trei mari” domină: Adidas echipează 14 naționale, Nike 12, iar Puma 11. Adidas recuperează teren, dar pierde Germania din 2027 Adidas este lider ca număr de echipe la CM 2026, cu 14 reprezentative, între care Argentina, Germania, Spania, Mexic, Japonia, Columbia, Belgia și Suedia. La Mondialul din 2022, compania germană sponsorizase șapte naționale, astfel că și-a dublat prezența în 2026. În același timp, Adidas se pregătește să încheie un parteneriat istoric: Federația Germană de Fotbal (DFB) a anunțat în 2024 că va trece la Nike din 2027, după o relație începută în 1954. Potrivit Handelsblatt, Nike s-a angajat să plătească anual peste 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), sumă care ar dubla acordul actual. Un activ major rămas în portofoliul Adidas este Argentina. Presa argentiniană estimează că prelungirea contractului cu AFA până în 2038 include cel puțin 50 de milioane de dolari (aprox. 230 milioane lei) în prima etapă. În articol se mai arată că tricoul Argentinei se vinde anual în peste un milion de unități, iar după câștigarea Cupei Mondiale din Qatar vânzările au depășit trei milioane. Nike își apără contractele „grele”, inclusiv Uruguay Nike ocupă locul al doilea ca număr de echipe echipate la această ediție, cu 12 naționale, între care Brazilia, Franța, Anglia, Olanda, Statele Unite, Canada, Norvegia, Croația și Uruguay. Deși își menține aproximativ același volum ca în 2022, extinderea competiției îi reduce ponderea relativă. Un exemplu de pariu financiar este Uruguay: în 2024, Asociația de Fotbal din Uruguay a semnat cu Nike cel mai mare contract din istoria sa, de peste 41 de milioane de dolari (aprox. 190 milioane lei) pe opt ani, plus resurse pentru marketing, dezvoltarea fotbalului feminin, de tineret și amator, precum și stimulente legate de performanță, potrivit sursei. Puma crește accelerat și își mărește bugetul de sponsorizări Puma este prezentă cu 11 echipe la CM 2026, după ce la ediția din 2022 echipase șase naționale. Lista din articol include Portugalia, Maroc, Elveția, Austria, Senegal, Ghana, Coasta de Fildeș, Egipt, Paraguay, Noua Zeelandă și Republica Cehă. Compania a alocat peste 1,6 miliarde de euro (aprox. 8 miliarde lei) pentru sponsorizări anul trecut, potrivit informațiilor citate. Ce se vede în spatele „meciului de pe teren” Dincolo de trio-ul dominant, restul echipelor sunt împărțite între branduri consacrate și nume mai puțin cunoscute. Articolul menționează, între altele, revenirea Umbro (subsidiară Nike) și debutul Reebok la Mondiale, alături de mărci precum Kelme, Kappa sau Jako, dar și branduri regionale precum Majid și 7Saber. Pentru companiile de echipament sportiv, distribuția de la CM 2026 funcționează ca un indicator de putere comercială: cine controlează echipele controlează o parte importantă din cererea globală de tricouri și produse asociate, într-o piață care, potrivit estimărilor citate, ar urma să crească semnificativ în următorul deceniu. [...]