Știri
Știri din categoria Companii
Apple a depășit 1,5 miliarde de utilizatori cu abonamente plătite la nivel global, un prag care întărește ponderea veniturilor recurente din servicii în modelul de business al companiei, potrivit IT Home, care relatează declarațiile făcute de CEO-ul Tim Cook în cadrul conferinței cu analiștii pentru rezultatele trimestriale.
Informația a fost comunicată în contextul celui de-al treilea trimestru al anului fiscal 2026 al Apple (intervalul 28 martie–27 iunie 2026), în care compania a raportat că numărul total de „abonamente plătite” (paid subscriptions) a trecut de 1,5 miliarde.
Apple anunțase în 2023 că depășise pragul de 1 miliard de abonamente plătite. Asta înseamnă un plus de 500 de milioane în aproximativ trei ani, conform aceleiași surse.
IT Home notează că în această raportare sunt incluse atât serviciile proprii Apple, cât și abonamentele din aplicații terțe distribuite prin App Store. În categoria serviciilor proprii sunt menționate explicit:
Prin includerea abonamentelor din aplicații terțe, indicatorul reflectă nu doar performanța serviciilor Apple, ci și rolul ecosistemului App Store în generarea de plăți recurente.
Pragul de 1,5 miliarde sugerează o extindere a bazei de venituri recurente, într-o perioadă în care marile companii de tehnologie încearcă să reducă dependența de ciclurile de vânzări ale hardware-ului. În același timp, articolul nu oferă detalii despre venitul mediu per abonament sau despre ponderea serviciilor proprii în total, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat din datele prezentate.
Recomandate
Apple mută presiunea prețurilor în rate lunare printr-un program de leasing , o schimbare care poate accelera ciclurile de înlocuire a dispozitivelor și poate „netezi” vânzările de iPhone, într-un moment în care compania a început să majoreze prețuri la hardware. Potrivit The Next Web , Apple a lansat în SUA programul Apple Upgrade , operat de Klarna , care acoperă iPhone, Apple Watch, Mac și iPad și pornește de la 17,99 dolari pe lună (aprox. 83 lei) pentru un iPhone. Programul nou înlocuiește discret iPhone Upgrade Program, pe care Apple îl rula din 2015. Momentul lansării este relevant: în iunie, Apple a crescut prețurile la Mac și iPad cu 100 de dolari, peste pragul de 1.000 de dolari, invocând o penurie de memorie „alimentată” de cererea pentru inteligență artificială, și a avertizat că urmează scumpiri și la iPhone. Ce schimbă Apple Upgrade pentru cumpărător: „mai ieftin” ca senzație, nu ca preț Leasingul nu reduce prețul total al unui iPhone, dar schimbă modul în care este perceput costul. Exemplul dat: un iPhone 17 Pro de 1.099 dolari (aprox. 5.060 lei) devine 31,99 dolari pe lună (aprox. 147 lei), iar „șocul” prețului de listă este înlocuit de o plată lunară. Un analist Forrester, Dipanjan Chatterjee, a rezumat ideea pentru CNET: plata lunară predictibilă schimbă percepția asupra costului, chiar dacă prețul nu scade. Unde e „cârligul”: proprietatea și costurile din „fine print” Diferența-cheie față de cumpărare este proprietatea: în leasing, Klarna deține dispozitivul cât timp utilizatorul plătește. La finalul perioadei, clientul poate face upgrade, poate cumpăra dispozitivul printr-o taxă unică sau îl poate returna. Dacă nu face nimic, trece pe plăți lunare „de la o lună la alta”, despre care Apple spune că „pot crește”, înainte să se ajungă la o taxă automată de cumpărare. Condițiile penalizează lipsa de atenție, potrivit aceleiași surse: închiderea anticipată sau upgrade-ul anticipat vin cu taxe pe care Apple le numește „substanțiale”; dispozitivul trebuie returnat în stare bună, altfel se plătește o taxă pentru deteriorare; AppleCare nu mai este inclus la fel ca în vechiul program. The Next Web notează și că WIRED a relatat despre critici care numesc lansarea „financiarizarea crizei de accesibilitate”. De ce contează pentru Apple: cicluri de upgrade mai scurte și venituri mai previzibile Dincolo de argumentul pentru consumatori, miza este una de model de business. Utilizatorii își păstrează iPhone-urile „aproape patru ani” în prezent, iar o companie dependentă de cicluri de upgrade are interesul să reducă această durată. Un leasing poate împinge clienții înapoi în magazin la unu-doi ani și poate face vânzările mai puțin dependente de vârfurile de după lansări — un tip de volatilitate pe care investitorii tind să îl penalizeze. Mutarea pune Apple în competiție directă și cu operatorii telecom, care folosesc de mult finanțarea telefoanelor pentru a „lega” clienții de abonamente. În plus, programul vine înaintea așteptărilor că iPhone 18 ar putea fi mai scump în septembrie și pe fondul zvonurilor despre un model pliabil în jur de 2.500 de dolari (aprox. 11.500 lei), unde plata lunară ar face mai ușoară „înghițirea” prețului. Dispozitive blocate pentru neplată? Apple neagă limitarea funcțiilor Înainte de lansare, 9to5Mac a găsit cod într-o versiune beta de iOS 27 care sugera un „Restricted Mode” pentru dispozitive finanțate, în caz de neplată, care ar fi blocat accesul la majoritatea aplicațiilor. Apple a respins scenariul: un purtător de cuvânt, Brian Bumbery, a declarat pentru The Verge că nu vor exista limitări ale funcționalității dispozitivului din cauza plăților ratate. Totuși, creditorul păstrează pârghii contractuale: Klarna spune că trei plăți ratate la rând încheie leasingul și fac ca întregul sold să devină scadent imediat. În ansamblu, Apple Upgrade arată o continuare a transformării Apple către venituri recurente: după un deceniu de accent pe abonamente, și hardware-ul începe să fie „contorizat” lunar, iar iPhone-ul devine mai mult un serviciu decât un bun deținut. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Samsung își accelerează extinderea capacităților avansate în SUA , pregătind demararea construcției celei de-a doua fabrici de semiconductori din Taylor (Texas) până la finalul lui 2026, cu țintă de producție de volum în 2030, potrivit Smart Car . Decizia vine pe fondul faptului că ritmul de creștere a capacităților pentru procese de fabricație de ultimă generație nu mai ține pasul cu cererea din piață. Compania a transmis informațiile în cadrul conferinței cu investitorii aferente rezultatelor din trimestrul al doilea. A doua unitate, „ Taylor Fab 2 ”, este în faza de pregătire, iar dimensiunea estimată ar fi de aproximativ 2,7 milioane de picioare pătrate (circa 251.000 mp), la același nivel cu prima fabrică aflată deja în construcție. Calendarul proiectului și rolul primei fabrici Samsung afirmă că prima fabrică din Taylor avansează conform planului și ar urma să intre în operare în cursul anului 2026. După pornire, compania intenționează să crească treptat capacitatea pentru tehnologia de 2 nanometri (un nod de fabricație foarte avansat, folosit pentru cipuri de performanță ridicată). Pentru a doua fabrică, obiectivul declarat este atingerea producției de volum în 2030, ceea ce sugerează un orizont lung de ramp-up (creștere graduală a producției) și calificare tehnologică. Miza economică: investiții, subvenții și potențial de extindere Platforma Samsung din Taylor a obținut aproximativ 1.268 de acri (513 hectare) de teren, suficient – potrivit companiei – pentru a găzdui până la 10 fabrici avansate de plachete (wafer fabs). În plus, Samsung a primit anterior 6,4 miliarde de dolari (aprox. 29,4 miliarde lei) subvenții pentru cipuri din partea guvernului SUA. Conform planificării menționate, investiția totală a Samsung în Taylor ar urma să depășească 40 de miliarde de dolari (aprox. 184 miliarde lei) până în 2030, ceea ce poziționează proiectul ca unul dintre cele mai mari pariuri industriale ale companiei în afara Asiei. Ce urmează: presiune pe capacități și interes pentru 1,4 nanometri Pe zona de tehnologie și cerere, Samsung a indicat că pentru procesul de 1,4 nanometri a început să primească solicitări din partea clienților, iar numărul acestora este în creștere. Compania spune că analizează dacă este necesară o extindere suplimentară a capacităților, urmând ca planurile să fie detaliate etapizat, în funcție de comenzi și negocieri. Separat, publicația notează că au existat relatări anterioare potrivit cărora Samsung ar fi finalizat în iulie 2026 „tape-out”-ul (finalizarea designului pentru producție) pentru cipul Tesla AI5 pe 2 nanometri, urmând ca pregătirile pentru producția de volum să se mute către Taylor. În același context, se menționează că primele plachete ar putea fi procesate până la finalul lui 2026, iar o pornire completă a producției ar putea avea loc abia la începutul lui 2027. [...]
ALKA Trading își mărește capacitatea de producție la Ploiești prin extinderea fabricii de snackuri , proiect inclus într-un buget de investiții de peste 15 milioane de euro (aprox. 78,5 milioane lei) pentru 2026, mai mare cu circa 2 milioane de euro față de anul anterior, potrivit Ziarul Financiar . Planul de investiții este centrat pe unitatea inaugurată în 2019, unde compania produce snackuri sărate coapte sub brandurile Toortitzi, Soocitzi și Meteoritzi. CEO-ul ALKA Group, Ady Hirsch , spune că extinderea fabricii din Ploiești este „cel mai important proiect” aflat în derulare în acest moment. Extinderea de la Ploiești, miza principală a investițiilor din 2026 În materialul ZF, compania indică faptul că bugetul total de investiții pentru 2026 depășește 15 milioane de euro, iar proiectul-cheie este extinderea capacităților de la Ploiești. Articolul nu precizează dimensiunea extinderii, calendarul lucrărilor sau ce creștere de capacitate vizează compania. Fabrica din Ploiești a fost realizată printr-o investiție de 25 milioane de euro (aprox. 130,8 milioane lei) și, potrivit aceleiași surse, ALKA anunța încă din 2023 intenția de a o extinde. Cum își împarte ALKA producția între Ploiești și București ALKA își concentrează la Ploiești producția de snackuri sărate coapte, în timp ce la București produce și snackuri dulci, sub branduri precum ALKA Prăjitura Casei, Alfers și ALKA Biscuiți, dar și cafea. Grupul ALKA a fost înființat în 1994 ca investiție de tip greenfield (dezvoltare de la zero). Conform datelor citate de ZF de pe listafirme.ro, compania este controlată de AMKA Industries Holding AG. [...]
Raiffeisen Bank și InnovX schimbă formatul MoonShotX 2026–2027, mutând programul de la „pitch-uri” la întâlniri strategice cu investitori și lideri internaționali , într-o încercare de a accelera extinderea externă a companiilor românești cu venituri de 5–50 milioane euro, potrivit Raiffeisen Bank . Înscrierile sunt deschise până la 30 septembrie. Programul se adresează firmelor care urmăresc scalarea internațională, iar banca indică drept rezultat al primelor două ediții faptul că 14 companii au intrat în proces de extindere externă, dintre care 9 după ediția 2025–2026. Ce se schimbă operațional în ediția 2026–2027 Cea mai vizibilă modificare este de format: companiile participante nu vor mai susține prezentări în fața unei audiențe, ci vor fi integrate în forumuri de leadership, paneluri tematice și întâlniri strategice alături de investitori, reprezentanți guvernamentali, corporații și lideri internaționali din industrie. Noua ediție vine și cu un „model operațional actualizat”, construit pe patru direcții pe care organizatorii le consideră esențiale pentru scalarea internațională: acces la piețe regionale și globale; consolidarea încrederii prin parteneriate instituționale; acces la capital pentru creștere; integrarea noilor tehnologii în modelele de business. Traseul programului și piețele vizate Programul include o etapă dedicată dezvoltării planurilor de internaționalizare, în care companiile își construiesc strategiile de extindere pe piețe externe. După evaluare, cele mai performante organizații ar urma să participe la misiuni internaționale în Austria, Japonia, Marea Britanie și SUA. Bootcamp-ul are două noutăți față de ediția precedentă: sesiuni susținute de reprezentanți ai ecosistemelor din țările vizate și implicarea mai activă a absolvenților MoonShotX, cu accent pe exemple practice și învățare între antreprenori. Calendarul anunțat iulie – septembrie 2026: înscrieri octombrie 2026: anunțarea companiilor incluse noiembrie 2026: bootcamp-uri de accelerare executivă noiembrie 2026 – ianuarie 2026: mentoring personalizat pentru planurile de scalare mai – iunie 2027: sesiuni internaționale de scalare în Austria, Marea Britanie, Japonia și SUA În comunicat, intervalul „noiembrie 2026 – ianuarie 2026” apare în această formă; documentul nu oferă o clarificare suplimentară privind anul de final al etapei de mentoring. Înscrierile se fac pe pagina dedicată programului, MoonShotX . [...]
Huawei ia în calcul o investiție majoră pentru a-și securiza accesul la memorii DRAM , prin construirea unei fabrici proprii care ar urma să reducă dependența Chinei de furnizori sud-coreeni și americani, potrivit Gadget . În prezent, piața globală de memorii DRAM este puternic concentrată: patru producători ( Samsung Electronics , SK Hynix, Micron Technology și CXMT) controlează împreună peste 97% din piață, iar cererea pentru infrastructura de inteligență artificială a dus la recorduri de venituri trimestriale, conform articolului. Pe acest fond, Huawei ar urmări să intre în zona de producție DRAM printr-un proiect realizat împreună cu producătorul local SwaySure, pentru o fabrică de wafere de 12 inci (aprox. 30,5 cm), cu sprijinul statului chinez, potrivit unor „surse neoficiale” citate de publicație. Capacitate vizată și obiectivul proiectului Fabrica ar putea ajunge la o capacitate de 140.000 de wafere pe lună, adică aproape jumătate din capacitatea CXMT estimată pentru 2026, mai notează sursa. În faza inițială, primele unități nu ar urma să fie dintre cele mai performante, iar obiectivul nu ar fi profitabilitatea „cu orice scop”, ci reducerea dependenței companiilor chineze de importuri. Ce urmează și care sunt limitele informației Proiectul este descris ca dificil și de durată, cu perspectiva că „vor mai trece ani buni” până când fabrica ar deveni operațională la parametri relevanți. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial, iar articolul indică drept sursă secundară xda-developers.com (fără un link disponibil în textul furnizat). [...]
