Știri
Știri din categoria Companii

Temu riscă o amendă de peste 600 de milioane de euro în UE, într-o investigație care testează cât de dur poate aplica Bruxelles-ul Regulamentul privind subvențiile străine și obligațiile de cooperare ale companiilor, potrivit Economica. Miza este una de reglementare cu efect economic direct: sancțiunea ar putea ajunge la 1% din cifra de afaceri a grupului chinez PDD Holdings, care a avut afaceri de peste 60 de miliarde de euro în 2025.
Ancheta este derulată în baza Regulamentului UE privind subvențiile străine și urmărește să stabilească dacă Temu a beneficiat de sprijin de stat care i-ar fi oferit un avantaj concurențial incorect pe piața europeană. Temu este deținută de PDD Holdings.
Comisia Europeană susține că, în timpul inspecției, Temu nu a răspuns mai multor solicitări de informații, inclusiv despre:
În acest context, publicația notează că amenda pentru distorsionarea concurenței este de 1% din cifra de afaceri, ceea ce ar duce sancțiunea la peste 600 de milioane de euro.
Temu respinge acuzațiile și afirmă că a cooperat pe deplin cu autoritățile europene și că nu a beneficiat de subvenții care să denatureze concurența. Compania susține că își finanțează operațiunile europene exclusiv din fluxurile proprii de numerar și nu depinde de ajutoare de stat.
Reuters amintește că UE a intensificat măsurile împotriva importurilor ieftine din China prin platforme precum Temu, Shein și AliExpress. În acest context, de la 1 iulie UE aplică o taxă de 3 euro (aprox. 15 lei) pentru coletele de mică valoare provenite din China, iar în luna mai Temu a fost amendată cu 200 de milioane de euro pentru că nu a luat măsuri suficiente împotriva comercializării produselor ilegale pe platforma sa.
Decizia Comisiei Europene privind cazul actual urmează să fie luată, conform informațiilor prezentate de Economica.
Recomandate

Google a primit 60 de zile să își schimbe practicile în UE , după amenzi totale de 890 de milioane de euro (aprox. 4,45 miliarde lei), potrivit Stirile Pro TV . Miza nu este doar suma, ci obligația de conformare: dacă nu elimină practicile vizate, compania riscă penalități suplimentare de până la 5% din cifra de afaceri mondială. Comisia Europeană a concluzionat că Google și-a favorizat propriile servicii și a limitat accesul utilizatorilor la oferte mai ieftine. Investigația a durat doi ani și a inclus peste 80 de discuții cu reprezentanții companiei, conform materialului. Două sancțiuni distincte: căutări și Google Play Amenzile sunt prezentate ca două decizii separate, care însumează 890 de milioane de euro: 460 de milioane de euro (aprox. 2,3 miliarde lei) : pentru modul în care Google și-ar fi afișat propriile servicii (cumpărături, hoteluri, transport) mai vizibil decât serviciile concurenților. Exemplul dat: la căutări pentru zboruri sau cazare, primele rezultate ar fi cele ale serviciilor Google, ceea ce ar dezavantaja competiția. 430 de milioane de euro (aprox. 2,15 miliarde lei) : pentru Google Play , unde Comisia spune că dezvoltatorii ar fi fost împiedicați să le comunice utilizatorilor că pot găsi oferte mai ieftine în alte magazine de aplicații sau pe alte site-uri. În context, corespondentul PRO TV notează și ponderea Google în piață: 90% dintre căutările online din Uniunea Europeană ar fi făcute prin Google, ceea ce amplifică efectul acestor practici asupra concurenței și a prețurilor. Poziția Google și riscul de escaladare Potrivit materialului, Google susține că decizia europeană îi afectează produsele și serviciile. Comisia răspunde că nu țintește companii americane, ci aplică aceleași reguli tuturor firmelor care operează pe piața europeană. Dacă Google nu elimină practicile în termenul de 60 de zile , compania poate primi penalități suplimentare care pot ajunge la 5% din cifra de afaceri mondială , conform aceleiași surse. [...]

Amenda record de 890 milioane euro (aprox. 4,45 miliarde lei) aplicată de UE Google riscă să tensioneze relația comercială cu SUA chiar în momentul în care administrația Trump se pregătește să decidă un nou regim de tarife, odată cu expirarea vineri a unei taxe temporare de 10% pe importuri, potrivit Politico . Sancțiunea, descrisă drept cea mai mare aplicată până acum pentru încălcarea Digital Markets Act (DMA) – legislația UE care reglementează marile platforme digitale – vine într-un context în care Donald Trump a criticat în trecut amenzile europene impuse companiilor americane de tehnologie. La Bruxelles există temerea că decizia ar putea fi interpretată la Washington ca un gest „ochi pentru ochi” într-un război comercial. Amenda este împărțită în două componente: 460 milioane euro (aprox. 2,3 miliarde lei) pentru favorizarea propriilor servicii de căutare și 430 milioane euro (aprox. 2,15 miliarde lei) pentru modul considerat incorect în care Play Store este instalat pe smartphone-uri. Comisia Europeană susține că măsura ține de aplicarea normală a legislației UE și nu are legătură cu politica comercială, punctând și că sancțiunea ar reprezenta circa 0,22% din cifra de afaceri anuală globală a Alphabet, compania-mamă a Google. „Am prefera să avem o relație foarte prietenoasă cu toți partenerii noștri, dar nu ne vom abține să acționăm pentru că unuia dintre parteneri nu-i place legea noastră”, a declarat Teresa Ribera, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene pentru politica de concurență. De ce contează pentru companii: riscul de tarife și incertitudinea pentru exporturi Miza imediată nu este doar amenda în sine, ci posibilul răspuns al SUA într-un moment sensibil: expirarea vineri a taxei temporare de 10% deschide calea pentru reconfigurarea tarifelor americane față de Europa prin alte mecanisme legale. În paralel, rămâne întrebarea dacă Washingtonul va respecta plafonul de 15% pentru tarifele aplicate exporturilor UE, stabilit într-un armistițiu comercial fragil convenit anul trecut, la un summit în Scoția. Șeful comerțului din Parlamentul European, Bernd Lange, a lăudat Comisia pentru că a mers înainte cu sancțiunea, dar a avertizat că nu ar trebui să devină pretext pentru represalii tarifare din partea SUA. Ce semnale vin din SUA și ce investighează Washingtonul În SUA, reacțiile politice au legat explicit reglementarea europeană a tehnologiei de stabilitatea relațiilor comerciale transatlantice. „Țarul” american al comerțului, Jamieson Greer, a spus că acțiunile recente ale UE „prezintă un risc real” pentru stabilitatea comercială, iar ambasadorul SUA la UE, Andrew Puzder, a numit amenda „cel mai recent exemplu” de folosire a reglementării ca instrument împotriva inovației americane. În același timp, administrația americană analizează posibile noi taxe vamale pe mai multe piste, inclusiv pe fondul acuzațiilor privind lipsa de acțiune a Europei împotriva importurilor realizate cu muncă forțată, al suspiciunilor de supracapacitate industrială în Europa și al unei investigații privind politicile de preț la medicamente (în prezent concentrată pe Germania, dar care ar putea fi extinsă). Ce urmează: opțiuni legale, dar și risc de litigii Potrivit Politico , Washingtonul are mai multe variante pentru a evita un „gol” după expirarea taxei temporare, inclusiv reemiterea tarifului de 10% pentru încă 150 de zile sau stabilirea retroactivă a intrării în vigoare a unor noi tarife de la 25 iulie. Totuși, aceste opțiuni sunt descrise ca fiind fragile din punct de vedere juridic, în condițiile în care o instanță americană de comerț a decis deja că folosirea măsurii legale invocate pentru actualul tarif de 10% este ilegală. La Bruxelles, Comisia spune că menține contacte regulate cu omologii americani, însă, dincolo de diplomație, presiunea crește: unii oficiali europeni consideră chiar că amenda ar fi trebuit să fie mai mare, iar o eurodeputată germană, Alexandra Geese, a criticat sancțiunea ca fiind „performativă”. Pentru companii, combinația dintre aplicarea mai dură a DMA și incertitudinea tarifară din SUA amplifică riscul de costuri suplimentare și volatilitate în comerțul UE–SUA în următoarele săptămâni. [...]

Intel accelerează calendarul pentru fabrica din Ohio prin bonusuri de ore suplimentare , în încercarea de a menține ținta de operaționalizare și de a ajunge la producție de volum pe 14A până în 2031, potrivit Wccftech . Mișcarea indică presiune pe execuție într-un proiect industrial major, într-un moment în care compania încearcă să își consolideze capacitățile de producție și ambalare avansată (advanced packaging). Complexul din Ohio este descris ca un proiect de 1.000 de acri (aprox. 4 km²), construit pentru nodurile de proces din „era Angstrom” ale Intel, 18A și 14A. Publicația notează că obiectivul este operaționalizarea complexului până în 2031, iar plata de bonusuri pentru ore suplimentare ar fi menită să grăbească lucrările. De ce contează: execuția din teren și capacitatea de producție Pentru Intel, ritmul de implementare al fabricii este un element operațional critic: întârzierile într-un astfel de proiect pot împinge în timp disponibilitatea capacităților de producție și pot afecta planurile companiei de a livra volume mari pe 14A. În acest context, stimulentele pentru ore suplimentare sunt un semnal că Intel încearcă să reducă riscurile de calendar prin măsuri directe de resurse umane și organizare a muncii. Context: ambalarea EMIB-T avansează, dar substratul rămâne blocaj În paralel, Wccftech relatează că Intel se apropie de un randament (yield) de aproape 90% pentru pachetele EMIB-T și se așteaptă să ofere această soluție „în masă” în 2027. EMIB este o tehnologie de interconectare a mai multor cipuri (chiplet-uri) într-un singur pachet, folosind „punți” de siliciu integrate în substrat; varianta EMIB-T adaugă TSV (Through-Silicon Vias), canale verticale care permit rutarea semnalelor și alimentării pentru integrare 3D. Totuși, publicația indică un punct slab: randamentul substratului ar fi „blocat” la 50%, acesta fiind „singura piesă nerezolvată” care frânează planurile pentru servicii EMIB-T la scară. Substratul din EMIB-T include, conform articolului: panoul organic de bază cu cavități pentru punțile de siliciu, realizat de Ibiden (principal), Shinko, Unimicron și AT&S; straturi de izolație (Dielectric Build-up Layer) care folosesc filmul ABF (Ajinomoto Build-up Film); punțile de siliciu cu TSV pentru rutare verticală. Wccftech mai notează că Unimicron ar fi reiterat că EMIB-T este încă o platformă în stadiu incipient, iar creșterea rapidă a producției și îmbunătățirea randamentelor sunt priorități. Ce urmează Pe termen scurt, indicatorul de urmărit este dacă măsurile de accelerare a lucrărilor din Ohio se traduc în menținerea țintei de 2031 pentru producția de volum pe 14A. În zona de ambalare avansată, rămâne esențial dacă Intel reușește să ridice randamentul substratului peste nivelul menționat, pentru ca planurile de ofertare EMIB-T „în masă” din 2027 să nu fie constrânse de acest blocaj. [...]

FIFA abandonează planul de a deschide competițiile către capital privat , după opoziția fermă a trei confederații continentale care reunesc majoritatea federațiilor membre, potrivit Biziday . Retragerea proiectului arată limitele de guvernanță ale președintelui Gianni Infantino într-un moment în care contestarea internă s-a amplificat. Planul viza permiterea investitorilor privați să cumpere participații într-o entitate care ar fi urmat să administreze Cupa Mondială și celelalte competiții FIFA. Infantino a recunoscut că proiectul „a creat diviziuni” și a anunțat că propunerea nu va fi pusă în aplicare, spunând că intenționează să „reunească toate părțile interesate” în următoarele zile și săptămâni. Opoziția internă a blocat proiectul Decizia vine după ce confederațiile din Europa, Asia și America s-au opus public planului. Aceste trei structuri reprezintă 143 din cele 211 federații membre ale FIFA, ceea ce a făcut practic imposibilă împingerea proiectului mai departe fără o ruptură majoră în interiorul organizației. Miza: viitorul lui Infantino la conducerea FIFA The Guardian notează că atenția se mută acum asupra viitorului lui Gianni Infantino, pe fondul „amploarei revoltei” din cadrul FIFA. Publicația arată că nemulțumirile existau deja în rândul asociațiilor membre, inclusiv legat de modul în care a fost gestionat cazul Folarin Balogun (cartonaș roșu anulat) la Cupa Mondială, iar planul privind vânzarea de participații către investitori privați a intensificat tensiunile, putând duce, în final, la schimbarea lui din funcție. [...]

Apple a depășit 1,5 miliarde de utilizatori cu abonamente plătite la nivel global , un prag care întărește ponderea veniturilor recurente din servicii în modelul de business al companiei, potrivit IT Home , care relatează declarațiile făcute de CEO-ul Tim Cook în cadrul conferinței cu analiștii pentru rezultatele trimestriale. Informația a fost comunicată în contextul celui de-al treilea trimestru al anului fiscal 2026 al Apple (intervalul 28 martie–27 iunie 2026), în care compania a raportat că numărul total de „abonamente plătite” (paid subscriptions) a trecut de 1,5 miliarde. Creștere accelerată în trei ani Apple anunțase în 2023 că depășise pragul de 1 miliard de abonamente plătite. Asta înseamnă un plus de 500 de milioane în aproximativ trei ani, conform aceleiași surse. Ce intră în „abonamente plătite”, după metodologia citată IT Home notează că în această raportare sunt incluse atât serviciile proprii Apple, cât și abonamentele din aplicații terțe distribuite prin App Store . În categoria serviciilor proprii sunt menționate explicit: Apple TV Apple Music iCloud+ Apple One Prin includerea abonamentelor din aplicații terțe, indicatorul reflectă nu doar performanța serviciilor Apple, ci și rolul ecosistemului App Store în generarea de plăți recurente. De ce contează pentru business Pragul de 1,5 miliarde sugerează o extindere a bazei de venituri recurente, într-o perioadă în care marile companii de tehnologie încearcă să reducă dependența de ciclurile de vânzări ale hardware-ului. În același timp, articolul nu oferă detalii despre venitul mediu per abonament sau despre ponderea serviciilor proprii în total, astfel că impactul financiar exact nu poate fi cuantificat din datele prezentate. [...]

Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]