Știri
Știri din categoria Companii
Companiile românești au nevoie de finanțare mai diversificată decât creditul bancar și de investiții în competențe, susține Tiberiu Moisă, director general adjunct IMM & MidCorporate la BT, într-o intervenție la Gala Best Managed Companies România, potrivit Banca Transilvania. Mesajul are o miză practică pentru antreprenori: într-un context economic volatil, „adaptarea” ajută la supraviețuire, dar nu garantează creșterea fără capital și fără capacitate de decizie.
Moisă plasează discuția în lecțiile ultimilor ani, în care șocurile succesive au forțat companiile să își „flexibilizeze” strategia și să își ajusteze direcția („firul roșu”) în funcție de context. În această logică, capacitatea de a pivota devine o condiție de bază, dar insuficientă pentru dezvoltare.
Executivul BT indică două „componente critice” care fac diferența între firme mai bine pregătite și cele vulnerabile:
Intervenția a avut loc la Gala Best Managed Companies România, organizată de Deloitte Private. În cadrul evenimentului, Deloitte acordă certificarea Best Managed Companies pe baza unei metodologii internaționale care evaluează patru piloni: strategie, cultură, inovație-resurse și guvernanță.
Din perspectiva prezentată, direcția pentru companii este dublă: să își întărească baza de competențe în management și să își diversifice sursele și mecanismele de capital (inclusiv prin capitalizare proprie), pentru a transforma adaptarea din reacție defensivă în creștere susținută.
Recomandate
Banca Transilvania își extinde sprijinul operațional pentru firmele care vor să intre pe piețe externe , continuând la Atena programul Beyond Borders , construit împreună cu Endeavor România, cu accent pe acces la contacte locale și pe înțelegerea practică a pieței grecești, potrivit Banca Transilvania . Ediția din Grecia are loc în perioada 12–14 octombrie 2026 și este a doua destinație a programului, după Spania. Beyond Borders reunește companii românești cu planuri de internaționalizare, antreprenori greci, reprezentanți ai diplomației românești, ai Endeavor România și Endeavor Greece, precum și ai Băncii Transilvania. Miza, conform organizatorilor, este una aplicată: conectarea directă la experiență locală, înțelegerea pieței și identificarea de oportunități care pot susține următorul pas de creștere al companiilor participante. Ce urmărește programul în Grecia În comunicat, BT și Endeavor descriu programul ca un instrument de lucru pentru companiile care vor să reducă riscurile tipice ale extinderii externe prin acces la context și la oameni care „cunosc piața din interior”. După întâlnirile din Atena, antreprenorii ar urma să continue cu: sesiuni de mentorat; follow-up pe oportunitățile și direcțiile de dezvoltare identificate în Grecia. Cine participă și din ce domenii vin companiile Companiile incluse în cohorta Beyond Borders Grecia au „rezultate confirmate” în România și provin din sectoare diverse, de la industria alimentară, frumusețe și estetică medicală, până la modă, ambalaje industriale, reciclare PET-uri, mobilier comercial, sisteme expoziționale și tehnologie. Unele sunt deja prezente pe piețe internaționale, iar altele folosesc programul pentru a explora în Grecia posibile parteneriate și direcții noi de dezvoltare. De ce Grecia: argumentul de piață BT indică Grecia drept una dintre piețele „accesibile” companiilor românești, invocând proximitatea geografică, apartenența la Uniunea Europeană și evoluția pozitivă a relațiilor economice bilaterale. În același context, banca menționează oportunități în servicii, tehnologie, energie, turism, logistică și infrastructură. Potrivit analizei BT „Relațiile economice: România – Grecia ”, România se află în top zece cei mai mari investitori europeni în Grecia. Comunicatul nu include însă valori sau serii de date care să detalieze această poziționare. [...]
Popeyes își accelerează extinderea în orașele mari din România, ajungând la 25 de restaurante , odată cu deschiderea primei unități din Galați , potrivit Economica . Mișcarea este parte din planul de extindere pentru 2026, compania indicând că țintește prezența „în fiecare oraș important” din țară. Noua locație din Galați este prezentată de companie ca un „pas esențial” în strategia de creștere, după intrarea pe piața locală în urmă cu patru ani. Jakub Aleksandrowicz , director de marketing Popeyes Europa Centrală și de Est, spune că brandul mizează pe replicarea performanței din orașele în care este deja prezent. „Inaugurarea primului restaurant Popeyes din Galați reprezintă un pas esențial în planul nostru de extindere pentru 2026 în România.” Cum arată rețeaua Popeyes în România În prezent, Popeyes operează 25 de restaurante, distribuite astfel: București: 8 restaurante Iași: 2 Constanța: 2 Cluj: 2 câte 1 restaurant în: Pitești, Craiova, Buzău, Ploiești, Brașov, Sibiu, Oradea, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara și Galați Context: brand global, expansiune locală La nivel internațional, Popeyes are 5.400 de restaurante, conform aceleiași surse. Compania subliniază diferențierea prin modul de preparare: puiul este marinat 12 ore și trecut printr-un amestec de condimente Cajun, specific stilului Louisiana. În ziua deschiderii din Galați, compania a folosit și stimulente comerciale pentru trafic: primii 100 de clienți au primit sandvișuri gratuite, iar primii trei au primit vouchere pentru sandviș gratuit pe perioade de până la un an. [...]
Transgaz și Kawasaki Heavy Industries pregătesc un proiect demonstrativ estimat la 21 milioane euro (aprox. 105 milioane lei) pentru testarea transportului terestru de hidrogen , o mișcare care poate accelera atât investițiile în infrastructură, cât și conturarea standardelor tehnice și a reglementărilor pentru hidrogen în România, potrivit Antena 3 . Memorandumul de Înțelegere (MoU) a fost semnat la Tokyo, în cadrul Forumului pentru Inovare România – Japonia, și stabilește cadrul de cooperare strategică în domeniul hidrogenului, al infrastructurii energetice conexe și al dezvoltării de proiecte comune. Informația este prezentată ca fiind transmisă de Agerpres, pe baza unui comunicat al Transgaz remis Bursei de Valori București. Din partea Transgaz, documentul a fost semnat de directorul general Ion Sterian, iar din partea Kawasaki Heavy Industries (KHI) de Motohiko Nishimura, președinte al companiei de Soluții Energetice și Maritime din cadrul grupului japonez. Ce presupune proiectul de 21 milioane euro Conform declarațiilor lui Ion Sterian, colaborarea vizează materializarea conceptului Transgaz privind transportul de hidrogen gazos la scară largă prin conducte terestre, folosind compresorul centrifugal de hidrogen al KHI, „într-un sistem sigur, în buclă închisă”. În proiect ar urma să intre și instalarea unui electrolizor (echipament care produce hidrogen prin separarea apei cu ajutorul energiei electrice), care va fi utilizat și în proiectul ROHYD al Transgaz, dedicat studierii amestecului de gaze naturale cu hidrogen. „Această colaborare, susținută atât de Guvernul României cât și de Guvernul Japoniei, (...) este estimată la 21 milioane euro, [și] va permite celor două companii să realizeze un proiect demonstrativ pentru testarea tehnologiei de compresie a hidrogenului dezvoltată de KHI (...)”, a explicat Sterian. Legătura cu planul de investiții și cu proiectul ROHYD Sterian a indicat că Transgaz, ca operator al Sistemului Național de Transport (SNT) gaze naturale și membru al inițiativei European Hydrogen Backbone, urmărește integrarea hidrogenului „din surse regenerabile, cu emisii scăzute de carbon” în sistemul de transport al gazelor naturale, în linie cu Strategia UE privind hidrogenul. Tot el a precizat că planul de dezvoltare a SNT pe următorii zece ani include proiecte „în valoare de peste 4,9 miliarde euro” pentru transportul hidrogenului, prin reconversia infrastructurii de transport gaze naturale, astfel încât să poată transporta hidrogen în amestec cu gaz natural, în conformitate cu prevederile europene. În paralel, proiectul pilot ROHYD (România – Hydrogen) este descris ca fiind realizat efectiv de specialiștii Transgaz, de la concept la proiectare și execuție, cu obiectivul de a determina implicațiile transportului amestecului de gaze naturale cu hidrogen asupra SNT. Ce urmează: acord de proiect, amplasament și calendar Următorul pas după MoU este încheierea unui Acord de Proiect cu partenerii de la KHI, document în care vor fi stabilite: amplasamentul proiectului; responsabilitățile fiecărei părți; calendarul activităților. Sterian a mai spus că tehnologia ce urmează să fie demonstrată folosește „un compresor centrifugal de nouă generație”, descris ca „premieră mondială”, iar rezultatele perioadei de operare și cercetare ar urma să contribuie la fundamentarea standardelor și reglementărilor din domeniu, la nivel național și internațional. În aceeași declarație, șeful Transgaz a menționat și obiectivul de a atrage facilități de producție în România, referindu-se „strict la Kawasaki”, pe zona de compresoare, precum și posibilitatea dezvoltării unui centru de cercetare în domeniul hidrogenului, cu aplicații industriale mai largi. [...]
Metinvest analizează închiderea sau suspendarea unor unități la uzina din Iași, la scurt timp după achiziție , o posibilă mișcare cu impact direct asupra operațiunilor locale ale producătorului ucrainean de oțel. Informația apare în HotNews , care citează Profit.ro. Uzina vizată este Metinvest Tubular Iași , fosta ArcelorMittal Tubular Products, redenumită după ce a fost cumpărată de Metinvest, companie controlată de antreprenorul Rinat Ahmetov , prezentat ca cel mai bogat om din Ucraina. Potrivit informațiilor citate, la nivelul societății se discută „dacă se impune închiderea sau suspendarea uneia sau mai multor unități de producție și/sau comerciale” ale fabricii din Iași. Pentru detalii suplimentare, HotNews trimite la materialul Profit.ro, disponibil aici: Profit.ro . [...]
Carmistin își accelerează extinderea externă, pe fondul creșterii producției la 150.000 de tone în 2026 , mizând pe diversificarea portofoliului și pe consolidarea parteneriatelor comerciale la nivel global, potrivit Antena 3 . Compania a revenit la SIAL Paris 2026 , unul dintre cele mai mari târguri internaționale din industria alimentară, cu o ofertă care include atât produse premium, cât și produse cu valoare adăugată. Participarea vine într-un moment în care grupul estimează că va ajunge la o producție totală de carne de pui de 150.000 de tone până la finalul anului, după un nivel record de 120.000 de tone în 2025. Din perspectiva business, creșterea volumelor susține capacitatea de a livra constant către piețe externe și de a negocia contracte comerciale pe termen mai lung. Ce a dus Carmistin la SIAL Paris și de ce contează La Paris, Carmistin a prezentat produse din gamele La Provincia și KUKU, descris ca noul brand al grupului. Oferta a inclus, între altele, pui crescut cu porumb, pui și ouă 100% organice, dar și produse procesate cu valoare adăugată, precum aripioare de pui marinate sau pui grill. Pentru companie, prezența la SIAL funcționează ca instrument de vânzări și de dezvoltare a rețelei de distribuție, într-un context în care cererea se mută către produse cu origine și trasabilitate mai bine documentate și către segmentul de produse „gata de consum” sau ușor de preparat (convenience). Exporturi în peste 40 de țări și obiectiv de extindere Grupul spune că exportă deja în peste 40 de țări și urmărește să-și continue expansiunea globală. Declarația fondatorului și președintelui Carmistin The Food Company, Justin Paraschiv , leagă explicit participarea la SIAL de obiectivul de a crește parteneriatele comerciale internaționale: „Exportăm deja alimente în peste 40 de țări, iar obiectivul este să ne continuăm expansiunea globală, astfel încât produsele din portofoliul Grupului Carmistin să ajungă la un număr cât mai mare de consumatori din întreaga lume.” Dimensiunea grupului: cifră de afaceri și integrare pe lanțul de producție La nivel financiar, Carmistin a raportat o cifră de afaceri consolidată de 2,1 miliarde lei în 2025, menținându-se, potrivit sursei, pe primul loc în categoria sa de business pentru al treilea an consecutiv. Operațional, grupul funcționează pe un model integrat, care acoperă întreg lanțul – de la cultivarea cerealelor și producția de furaje până la creșterea animalelor, procesare și comercializare. Carmistin este prezentat și ca cel mai mare producător de furaje din România, cu o capacitate actuală de peste 735.000 de tone anual și un obiectiv de 1 milion de tone anual până în 2030. Context: tendințe în industria alimentară, văzute la SIAL 2026 Ediția din 2026 a SIAL Paris a evidențiat câteva direcții urmărite de industrie, conform articolului: interes mai mare pentru origine și trasabilitate; creșterea segmentului de produse ușor de preparat (convenience); diversificarea surselor de proteine, inclusiv soluții hibride; accent mai puternic pe responsabilitate în producție. Organizat o dată la doi ani, SIAL Paris a reunit, potrivit datelor citate, circa 8.000 de expozanți și 295.000 de profesioniști, cu peste 400.000 de produse expuse pe o suprafață de 280.000 mp. [...]
Meta riscă un cost juridic major în SUA, după ce un judecător din New Mexico a stabilit o penalitate de 25 de miliarde de dolari (aprox. 112,5 miliarde lei) în dosarul legat de scandalul Cambridge Analytica , potrivit Focus . Decizia vine după ce un juriu a concluzionat că utilizatorii Facebook au fost induși în eroare în privința protecției datelor și a libertății de exprimare. Instanța a pornit de la un calcul al penalităților de aproape 219,5 miliarde de dolari (aprox. 987,8 miliarde lei), dar judecătorul a redus suma la 25 de miliarde de dolari (22,25 miliarde euro, conform sursei). Meta nu a reacționat imediat la hotărâre; anterior, după verdictul juriului, compania a transmis că nu este de acord și că va continua să se apere. Cum s-a ajuns la suma de 25 de miliarde de dolari În acest caz, penalitatea a fost construită pe ideea de sancțiune „pe încălcare”: până la 5.000 de dolari (aprox. 22.500 lei) per abatere. Juriul a identificat „milioane” de încălcări, care, în calculul judecătorului, au dus la sume de ordinul zecilor sau sutelor de miliarde, înainte de reducerea finală. Context: scandalul Cambridge Analytica și efectele de durată Scandalul Cambridge Analytica a izbucnit în 2018 și a afectat puternic încrederea publică în compania care opera atunci sub numele Facebook. Potrivit relatării, date provenite dintr-un chestionar aparent inofensiv au fost folosite pentru construirea de profiluri de utilizatori și au ajuns la firma de analiză Cambridge Analytica; echipa lui Donald Trump ar fi folosit aceste informații înainte de alegerile prezidențiale din 2016. În total, ar fi fost afectate aproximativ 87 de milioane de conturi. Focus notează că Meta a plătit anterior, între altele, circa 6 miliarde de dolari (aprox. 27 miliarde lei) către guvernul SUA pentru a închide investigații legate de acest episod. De ce contează pentru companie Miza principală este financiară și de risc juridic: o penalitate de 25 de miliarde de dolari ar ridica semnificativ costul litigiilor legate de confidențialitatea datelor și ar menține presiunea asupra companiei într-un dosar care, deși pornește din fapte vechi de aproape un deceniu, continuă să genereze consecințe în instanță. Procesul din New Mexico a fost deschis în 2021 și include, pe lângă acuzațiile privind datele personale, și aspecte legate de libertatea de exprimare pe platformă, pe fondul unor dezvăluiri apărute în etapa de documentare a cazului, inclusiv un raport de avertizor de integritate (whistleblower) despre presupuse excepții „ascunse” pentru unele conturi importante de la regulile privind conținutul permis. [...]
