Știri
Știri din categoria Companii
Producția de electrocasnice din România intră în 2026 într-o fază de prudență, iar miza se mută de la extindere la eficientizare, într-un sector puternic orientat spre export și expus la șocuri externe, potrivit Ziarul Financiar. Mesajul de fond: companiile mari preferă să-și apere competitivitatea prin investiții în productivitate, nu prin creșterea capacităților.
România are în prezent 12 fabrici care produc frigidere, espressoare, aragaze, aspiratoare sau mașini de spălat, cu afaceri anuale de peste 10 mld. lei, conform celor mai recente date ale publicației. Pe lângă acestea, funcționează și unități care produc componente pentru electrocasnice, care adaugă „alte câteva miliarde de lei” la cifra de afaceri a industriei.
Producția locală pleacă „în proporție covârșitoare” la export și ajunge în aproape 100 de țări, ceea ce face ca orice schimbare de cerere pe piețele externe să se vadă rapid în planurile de investiții și în ritmul de producție. În acest context, Ziarul Financiar notează că piața rămâne guvernată de precauție, iar creșterea este așteptată să fie moderată.
După avansul din anii pandemiei, apetitul de consum s-a redus, iar sectorul electro-IT a traversat o perioadă dificilă. În paralel, provocările din lanțurile de aprovizionare au pus presiune suplimentară pe activitatea fabricilor, iar concurența venită dinspre producătorii asiatici a rămas un factor negativ.
În plus, în lista de riscuri invocate în material apar:
În locul unei strategii de extindere, direcția dominantă pentru 2026 este eficientizarea, pe fondul unui mediu descris ca imprevizibil și prudent. În termeni operaționali, asta sugerează o etapă în care companiile urmăresc să producă mai competitiv (cost, productivitate, stabilitate a livrărilor), nu neapărat mai mult, într-o industrie în care exportul rămâne motorul principal.
Recomandate
Acuzațiile privind exploatări forestiere „intensive” ridică un risc de conformare și reputație pentru Ingka Group (IKEA) în România, într-un context în care compania administrează 50.400 de hectare de pădure și își apără practicile prin certificarea FSC și respectarea amenajamentelor silvice, potrivit Agronet . Documentarul „IKEA Loves Wood ”, realizat de jurnalistul danez Tom Heinemann, lansat în 2024 și difuzat recent de Deutsche Welle, prezintă imagini din mai multe păduri din România și pune sub semnul întrebării intensitatea exploatărilor, regenerarea suprafețelor și eficiența certificării Forest Stewardship Council (FSC). Materialul este relatat de HotNews, iar filmările au fost realizate împreună cu reprezentanți ai organizației Agent Green, în șase zone forestiere deținute de companie. Ce susține documentarul și care sunt limitele probelor prezentate Potrivit documentarului, imaginile ar surprinde exploatări intensive, inclusiv suprafețe din Suceava descrise drept „tăieri la ras” și posibile intervenții în zone Natura 2000 din județul Iași. Experți citați în film afirmă că păduri naturale vechi ar fi fost înlocuite cu plantații mai uniforme, cu biodiversitate și rezistență mai reduse, iar în unele zone ar fi fost observați puieți de stejar uscați după lucrări de regenerare. Documentarul mai susține că, pe o suprafață filmată de aproximativ 12 hectare, nu ar fi fost păstrați arborii de habitat prevăzuți de regulile FSC (arbori lăsați în picioare pentru hrană și adăpost speciilor). În același timp, articolul notează explicit că aceste afirmații provin din documentar și nu sunt însoțite de un proces-verbal al autorităților sau de o hotărâre care să constate încălcarea legii. Răspunsul IKEA: certificare FSC, regenerare naturală și volum în creștere IKEA respinge acuzațiile și argumentează că imagini surprinse într-o anumită etapă a lucrărilor nu pot descrie evoluția unei păduri administrate pe cicluri de 120–150 de ani. Compania afirmă că pădurile gestionate de Ingka Investments în România sunt certificate FSC și verificate periodic de organisme de certificare și de autoritățile competente. În răspunsul transmis HotNews, compania indică, între altele, următoarele date: Ingka Investments deține aproximativ 50.400 de hectare de pădure, circa 0,8% din fondul forestier al României; IKEA utilizează aproximativ 2% din masa lemnoasă recoltată anual în România, iar circa 3% din lemnul folosit la nivelul companiei provine din România; aproximativ 98% din regenerarea pădurilor administrate se realizează natural; volumul de lemn din portofoliu ar fi crescut cu peste 1,2 milioane de metri cubi din 2015; peste 220 de hectare de pădure degradată ar fi fost restaurate. Compania mai susține că recoltează anual un volum mai mic decât creșterea naturală a pădurilor și contestă folosirea termenului „tăiere la ras” pentru unele lucrări, descriindu-le drept „tăieri de substituire” — formulare pe care experții intervievați în documentar spun că nu o consideră consacrată în silvicultură. De ce contează: certificarea nu înlocuiește controlul în teren Disputa scoate în evidență o problemă operațională și de conformare: certificarea FSC indică respectarea unor standarde, dar eficiența depinde de calitatea și frecvența controalelor și de remedierea neconformităților. În oglindă, nici imaginile cu o suprafață proaspăt exploatată nu demonstrează singure eșecul regenerării, fiind necesare date tehnice despre amenajamentul silvic, tratamentele aplicate, volumul extras, regenerarea instalată și starea biodiversității înainte și după intervenție. Articolul mai arată că documentarul nu prezintă concluzii ale autorităților române care să confirme încălcarea legislației forestiere în locațiile filmate, iar răspunsul public al companiei nu include documente tehnice pentru fiecare dintre cele șase suprafețe contestate. În lipsa acestor elemente, acuzațiile și poziția companiei rămân versiuni opuse, iar o verificare independentă, pe baza documentației și a evoluției regenerării, este prezentată ca necesară pentru a stabili dacă lucrările respectă atât legea, cât și obiectivele de protejare a biodiversității. [...]
Beko pariază pe avantajele structurale ale României pentru a susține investițiile industriale , chiar dacă economia locală intră într-o „reașezare” marcată de prudență în consum și volatilitate geopolitică, potrivit Ziarul Financiar . Mesajul companiei este relevant pentru mediul de afaceri deoarece indică ce factori pot continua să atragă producție și capital într-o perioadă cu creștere moderată. Oficialii Beko România, producătorul electrocasnicelor Arctic , Whirlpool și Beko, spun că presiunile asupra consumului și nevoia de eficiență și predictibilitate vor menține o atitudine precaută în piață și în perioada următoare, cu un ritm de creștere „moderat”. De ce România rămâne atractivă pentru industrie, în viziunea Beko În pofida contextului, compania vede câteva avantaje care „înclină balanța” în favoarea pieței locale pentru industrie și investiții: poziția regională a României; infrastructura industrială dezvoltată; forța de muncă bine pregătită, cu expertiză tehnică relevantă. Ce tip de investiții pot traversa mai bine perioada de „prudență” Beko indică drept criterii de reziliență pentru companii și sectoare o combinație de investiții și disciplină operațională: continuarea investițiilor în tehnologie și productivitate, adaptarea la noile comportamente de consum și o abordare „responsabilă” la nivelul producției și al întregului ecosistem operațional. În această logică, perioada următoare ar urma să favorizeze jucătorii care își pot crește eficiența și își pot gestiona mai bine riscurile, într-un mediu în care cererea rămâne sub presiune, iar deciziile de investiții sunt luate mai atent. [...]
Ingka Group spune că își continuă activitatea forestieră în România, mizând pe controale mai stricte după episoade de tăieri ilegale , potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care grupul, cel mai mare francizat IKEA, susține că poate avea un impact mai bun rămânând într-o piață cu risc și lucrând cu furnizori care își îmbunătățesc practicile, decât retrăgându-se. Ulf Johansson, șeful departamentului de materii prime din Inter IKEA Group, afirmă că tăierile ilegale sunt o problemă globală, iar abordarea IKEA este să-și „sporească verificările și controalele” în zonele cu risc mai ridicat. În același timp, compania ar alege să nu se aprovizioneze deloc din unele țări unde problemele ar fi „prea greu de gestionat”. Miza operațională: recoltare „precaută” și comparația cu Suedia Johansson spune că, din perspectiva gestionării pădurilor, Ingka România ar avea o abordare precaută privind recoltarea, raportând volumul exploatat la „creșterea nouă” anuală a pădurii (lemnul care se adaugă natural într-un an), nu la dimensiunea totală a pădurii. În acest cadru, el afirmă că România ar recolta în prezent „mai puțin de jumătate” din creșterea nouă anuală, ceea ce ar însemna că, per ansamblu, în păduri se adaugă mai mult lemn decât se extrage. Ca termen de comparație, în Suedia ar fi recoltată aproape 90% din creșterea nouă anuală, cu replantare sau regenerare naturală astfel încât recoltarea și regenerarea să rămână aproximativ egale în timp. Managerul adaugă însă un avertisment: astfel de cifre trebuie privite cu atenție și verificate, nu acceptate automat „ca atare”. Dimensiunea activelor: Ingka, cel mai mare proprietar privat de păduri din România Ingka este prezentată drept cel mai mare proprietar de păduri din România, cu 50.600 de hectare, conform ultimelor date oficiale din 2024. În portofoliul global al grupului, România ar fi a treia piață ca suprafață deținută, după Letonia (101.700 hectare) și SUA (74.300 hectare). Controlul lanțului de aprovizionare: certificare FSC și teste de laborator Potrivit lui Johansson, lemnul folosit de retailer trebuie să fie certificat FSC (certificare terță pentru management forestier responsabil). Dacă un furnizor nu îndeplinește cerințele, compania discută cazul pentru a înțelege ce s-a întâmplat, dar există un prag minim, numit IWAY MUST, care „nu este niciodată negociabil”. Dacă furnizorul nu poate dovedi conformitatea, livrările sunt blocate, iar cei care nu se aliniază în timp sunt eliminați treptat. Pentru verificarea originii, IKEA folosește și analize izotopice: se poate preleva o probă mică inclusiv dintr-o piesă de mobilier finisată, iar laboratorul poate estima zona în care a crescut arborele, prin comparație cu baze de date de referință, inclusiv cele dezvoltate la Kew Gardens (Londra) și în Statele Unite. O abordare similară este descrisă pentru ratan: împreună cu institutul de cercetare Kew Gardens, IKEA ar fi contribuit la dezvoltarea unui test ADN care identifică exact specia, în condițiile în care există circa 500 de specii, multe greu de diferențiat vizual, iar unele sunt amenințate. Johansson susține că, fără acest test, compania ar fi putut fi nevoită să renunțe la utilizarea ratanului, din lipsa unei metode fiabile de identificare. [...]
Kormotech își separă operațiunile din România într-o unitate de business dedicată , într-o mișcare care indică miza comercială tot mai mare a pieței locale în strategia grupului ucrainean de hrană pentru animale, potrivit Economedia . Noua structură va fi coordonată direct de CEO-ul și cofondatorul Rostyslav Vovk , iar compania își propune să intre în top trei pe piața românească până în 2028. Decizia vine pe fondul creșterii vânzărilor și al „potențialului” pe care compania îl vede în România. Kormotech este prezentă local din 2020, iar România reprezintă aproximativ 20% din exporturile companiei. În 2025, vânzările mărcilor proprii ale producătorului au crescut cu 14,4%, până la 8,7 milioane de euro (aprox. 43,5 milioane lei). Ce se schimbă operațional: conducere directă și rol nou de vânzări Pe lângă coordonarea directă asumată de CEO, compania l-a numit pe Vasyl Yatsyshyn director de vânzări pentru România, cu activitate din București. Acesta va coordona dezvoltarea vânzărilor și a distribuției mărcilor Kormotech. Yatsyshyn lucrează în Kormotech din 2016, iar din februarie 2024 a fost director al diviziei de mărci de larg consum. Distribuție extinsă și mix de produse: unde vinde și ce trage piața În ultimul an, Kormotech și-a extins semnificativ rețeaua de distribuție din România, produsele fiind disponibile atât în retail specializat, cât și în comerț modern, inclusiv în: Animax, Zoocenter, Zoomania, Fressnapf Carrefour, Hornbach, Profi, Dedeman, Maxi Pet Sezamo (supermarket online) Lidl (din martie, la nivel național) În România, marca premium Club 4 Paws generează 74% din vânzările companiei, iar vânzările acesteia s-au dublat în ultimul an. Urmează marca My Love (segment standard) și gama super-premium Optimeal. Compania a lansat local și Delickcious, o gamă de gustări umede „premium plus”. Ce urmează în 2026 și ce semnale dă despre investiții Pentru 2026, Kormotech spune că vizează extinderea în marile rețele comerciale, accelerarea vânzărilor online și dezvoltarea colaborărilor cu crescători și medici veterinari. Compania invocă, totodată, studii proprii potrivit cărora proprietarii de animale din România sunt mai atenți la calitatea hranei și mai puțin dispuși să facă compromisuri. În context investițional, publicația amintește că, anterior, Kormotech lua în calcul inclusiv o unitate de producție în România, fără a indica însă o decizie finală sau un calendar pentru o astfel de investiție. În acest moment, schimbarea anunțată ține de organizare și execuție comercială, nu de o investiție confirmată în producție. (În context: Economedia a relatat anterior că Kormotech lua în calcul o unitate de producție în România.) Context: cine este Kormotech Kormotech este o companie de familie fondată în 2003, care produce hrană pentru câini și pisici sub mărcile Optimeal, Club 4 Paws, Gav!, Miau! și My Love. Are unități de producție în Ucraina și în Uniunea Europeană, comercializează peste 650 de produse și este prezentă în 50 de țări. Compania este lider în Ucraina și se află printre primii 50 de producători de pet food la nivel mondial, respectiv în top 20 în Europa. [...]
OpenAI susține că procesul intentat de Apple se bazează pe o cronologie denaturată și pe acuzații care ignoră o problemă internă de control al accesului la sisteme – o combinație care, dacă se confirmă în instanță, poate ridica miza operațională și de conformitate pentru companii mari în gestionarea plecărilor de personal, potrivit OpenAI . În text, OpenAI afirmă că Apple a pretins inițial că a contactat compania în februarie și nu a primit răspuns, dar ar fi admis ulterior că avocații externi ai Apple au trimis e-mailul „persoanei greșite”, după ce ar fi confundat două nume asiatice. OpenAI mai spune că Apple a susținut că ar fi existat o discuție cu consilierul juridic general al OpenAI, lucru pe care Apple ar fi recunoscut apoi că „nu s-a întâmplat”. În același timp, OpenAI susține că Apple nu ar fi ridicat atunci acuzațiile specifice din proces și că ar fi transmis că „rezolvă orice probleme”, după care ar fi urmat cinci luni fără comunicare, până la acțiunea în instanță. Miza operațională: „acces rezidual” și controlul conturilor după plecarea angajaților Un punct central al poziției OpenAI este că Apple îl acuză pe Chang Liu că ar fi accesat informații confidențiale Apple după ce a părăsit compania, însă Apple ar fi admis „abia acum” că angajați Apple l-ar fi contactat și i-ar fi cerut ajutorul pentru a localiza informații. OpenAI susține că Apple încearcă să transfere responsabilitatea către „accesul rezidual” (situația în care un fost angajat rămâne, din motive tehnice sau procedurale, cu acces la resurse interne), dar că nu ar prezenta faptul că aceasta ar fi o problemă „comună” la Apple, cauzată de gestionarea necorespunzătoare a accesului la sisteme când oamenii pleacă din companie. În practică, argumentează OpenAI, asta ar însemna că foști angajați care încearcă să procedeze corect pot rămâne cu acces la fișiere Apple, „deși nu le vor” sau nici nu sunt conștienți de acest lucru. Acuzații privind secrete comerciale și poziția OpenAI OpenAI mai afirmă că Apple îl acuză pe Tang Tan că ar fi încercat să obțină și să folosească secrete comerciale, însă susține că acesta a fost constant în mesajul către echipă că OpenAI „nu vrea” și „nu trebuie să folosească” informații confidențiale de la alte companii. În text este menționat și faptul că Tang Tan a lucrat la Apple peste 24 de ani și era cunoscut ca unul dintre liderii inovatori ai companiei. OpenAI spune că ar fi preferat ca Apple să ridice aceste probleme înainte de a depune acțiunea în instanță și că a tratat acuzațiile „cu seriozitate”, oferindu-se să lucreze cu Apple pentru rezolvare. În schimb, compania susține că Apple „își schimbă narațiunea”, inclusiv prin acuzații vagi despre alți foști angajați, și că ar putea repeta această tactică. Injuncția preliminară: „bazată pe informații false” și „inutilă”, susține OpenAI Un alt element cu potențial impact imediat este cererea Apple de injuncție preliminară (o măsură provizorie prin care instanța poate impune restricții înainte de soluționarea pe fond). OpenAI afirmă că solicitarea ar fi „bazată pe informații false” și „complet inutilă”, argumentând că nu are și nu își dorește secrete comerciale Apple, fiind „mult mai interesată” să construiască produse și tehnologii noi. În sprijinul versiunii sale, OpenAI indică existența unor e-mailuri și mesaje (publicate în material) care ar descrie atât schimburi între Chang Liu și angajați Apple, cât și corespondența dintre avocații Apple și departamentul juridic al OpenAI, inclusiv o eroare de adresare și o afirmație inexactă privind o discuție care nu ar fi avut loc. Ce urmează nu este detaliat în material dincolo de poziția OpenAI: disputa se mută, practic, în zona probelor și a interpretării instanței asupra cronologiei și asupra modului în care a fost administrat accesul la sisteme după plecarea angajaților. [...]
BenQ a declanșat o rechemare globală pentru unele proiectoare portabile GV31, după ce bateria integrată poate avea defecte care duc la supraîncălzire, cu risc de incendiu sau arsuri , potrivit IT之家 . Compania le recomandă utilizatorilor afectați să oprească imediat folosirea dispozitivelor și să contacteze BenQ pentru o reparație gratuită a bateriei sau un upgrade de produs. Ce risc a fost identificat și ce s-a raportat până acum Problema vizează bateria încorporată, care „poate avea defecte”, iar în utilizare au existat cazuri de supraîncălzire. Consecința potențială este dublă: risc de incendiu și risc de vătămare (arsuri) . Conform informațiilor Comisiei pentru Siguranța Produselor de Consum din SUA (CPSC), pe piața americană sunt afectate aproximativ 1.249 de unități. Până în prezent, BenQ ar fi primit trei raportări de supraîncălzire în SUA, dintre care una a dus la o arsură ușoară. Ce produse sunt vizate și prin ce canale au fost vândute Rechemarea se aplică unor unități GV31 vândute în perioada iulie 2023 – mai 2026 , prin: Amazon; magazinul oficial BenQ; distribuitori terți. Ce trebuie să facă utilizatorii BenQ indică verificarea eligibilității prin introducerea seriei produsului pe site-ul companiei, pentru a vedea dacă dispozitivul se află în lotul afectat. Pentru utilizatorii confirmați, compania oferă reparație gratuită a bateriei sau upgrade de produs , iar recomandarea imediată este oprirea utilizării până la soluționare. [...]
