Știri
Știri din categoria Diverse
UE extinde sancțiunile de la „liste” la rețele întregi de producție militară, vizând pentru prima dată lanțul complet de fabricație și aprovizionare al dronelor rusești Garpiya și proiectul satelitar Rassvet, alternativa Moscovei la Starlink, potrivit Digi24. Miza este una operațională: reducerea capacității Rusiei de a susține atacuri cu drone cu rază lungă și de a-și consolida comunicațiile militare prin satelit, cu efecte pe termen lung asupra securității europene.
În cel de-al 21-lea pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei au fost incluse „peste 50 de entități din complexul militar-industrial”, precum și actori implicați în producția dronelor rusești cu rază lungă de acțiune, a declarat șefa diplomației europene, Kaja Kallas. Pachetul continuă să vizeze și furnizori de bunuri și tehnologii cu dublă utilizare (civilă și militară) din state terțe, inclusiv din China și India, componente care ajung frecvent în armamentul rusesc.
Elementul de noutate este abordarea „de rețea”: peste 30 de sancțiuni care urmăresc să acopere întreaga infrastructură de producție și aprovizionare pentru dronele Garpiya, nu doar entități izolate. Un înalt oficial european a explicat că UE a „cartografiat practic întreaga rețea” și o vizează „dintr-o singură lovitură”.
Lista include 37 de persoane și entități implicate direct în producția dronelor Garpiya/Garpiya-A1, inclusiv firme care produc componente precum:
Contextul invocat de oficiali este presiunea asupra populației civile și infrastructurii Ucrainei din cauza atacurilor cu drone cu rază lungă. După expirarea armistițiului de trei zile susținut de SUA, în luna mai, Rusia ar fi lansat peste 200 de drone de acest tip asupra Ucrainei, vizând inclusiv infrastructura energetică și clădiri rezidențiale.
A doua țintă majoră este proiectul Rassvet, descris ca alternativa Rusiei la Starlink. Potrivit unui înalt oficial european, includerea acestui program în pachet este „deosebit de importantă”, tocmai pentru că urmărește să limiteze dezvoltarea unei infrastructuri de comunicații care ar putea susține operațiuni militare pe termen lung.
Sistemul de sateliți pe orbită joasă Rassvet este dezvoltat de compania aerospațială rusă Bureau 1440 și este prezentat în presa rusă drept o soluție de internet de mare viteză. Conform informațiilor citate, primele 16 sateliți au fost lansați în martie 2026, cu obiective de 250 de sateliți până în 2027 și 900 până în 2035.
În analiza citată de Digi24 din Euronews, cercetătorul Jacob Funk Kirkegaard (Bruegel) apreciază că sancționarea Rassvet poate avea un impact mai mare decât lovirea unui singur tip de dronă, amintind că pierderea accesului Rusiei la Starlink, în februarie 2026, a avut consecințe semnificative asupra operațiunilor militare.
Kirkegaard avertizează însă că Rusia dispune de mai multe tipuri de drone cu rază lungă, iar sancționarea unei singure categorii nu ar trebui prezentată ca o schimbare decisivă a amenințării strategice. În același timp, el consideră că limitarea dezvoltării unei alternative rusești la Starlink este o prioritate, în logica unei Europe care se pregătește să descurajeze Rusia pe termen lung.
Pe termen scurt, eficiența măsurilor va depinde de cât de bine poate UE să blocheze accesul la componente și furnizori din afara Rusiei și de cât de rapid se pot reconfigura lanțurile de aprovizionare vizate de sancțiuni.
Recomandate
Soția purtătorului de cuvânt al Kremlinului cere anularea sancțiunilor UE și despăgubiri de peste 2 milioane de euro , într-un demers care testează în instanță criteriile și justificarea listelor de sancțiuni ale Uniunii, cu potențiale implicații de reglementare pentru regimul restrictiv aplicat după invazia Rusiei în Ucraina, potrivit Digi24 . Tatiana Navka, campioană olimpică la patinaj artistic și soția lui Dmitri Peskov, a cerut în fața instanței Uniunii Europene ridicarea sancțiunilor și plata unei despăgubiri de peste 2 milioane de euro, conform informațiilor despre acțiunea sa în justiție publicate în Jurnalul Oficial al UE . Sancțiunile au fost impuse după declanșarea războiului pe scară largă din Ucraina, în 2022. Motivele invocate de UE au vizat legăturile sale cu „o persoană care susține acțiuni care amenință integritatea teritorială a Ucrainei”, precum și faptul că, potrivit UE, Navka ar fi fost coproprietară a unor companii și a unor proprietăți imobiliare în Crimeea anexată. Ce cere în instanță și pe ce își bazează acțiunea În cererea de chemare în judecată, Navka susține că Consiliul UE nu ar fi avut motive suficiente pentru includerea sa pe „lista neagră”. Documentul menționează și argumente legate de drepturi fundamentale, inclusiv că restricțiile i-ar încălca dreptul la demnitate umană și dreptul la respectarea vieții de familie, în ceea ce o privește pe ea și pe copiii ei. La capitolul despăgubiri, Navka solicită: aproape 135.000 de euro (aprox. 675.000 lei) pentru prejudiciu material; peste 1,9 milioane de euro (aprox. 9,5 milioane lei) pentru prejudiciu moral. Context: val de contestări ale sancțiunilor Acțiunea a fost depusă la Curtea de Justiție a Uniunii Europene la sfârșitul lunii mai, împreună cu acțiuni similare ale miliardarului Roman Trocenko și ale cântăreței Polina Gagarina, mai notează publicația. În același context, o femeie numită Ignatova, despre care se afirmă că ar fi soția sau fiica vitregă a șefului corporației de stat Rostec, Serghei Chemezov, ar fi decis, de asemenea, să conteste sancțiunile. Materialul menționează că ambele (soția lui Chemezov și Anastasia Ignatova) se află sub sancțiuni UE din 2022 și dețin active importante, inclusiv venituri declarate de aproximativ 24 de milioane de dolari (aprox. 110 milioane lei) anual pentru soția lui Chemezov și active de „sute de milioane de dolari” pentru Ignatova, inclusiv iahtul „Valerie”, evaluat la aproximativ 140 de milioane de dolari (aprox. 640 milioane lei). De ce contează Dincolo de cazul individual, astfel de acțiuni în instanță pun presiune pe modul în care UE își motivează și își apără juridic sancțiunile: dacă argumentația și probele invocate nu rezistă controlului judiciar, pot apărea precedente care să complice menținerea sau extinderea listelor de sancțiuni, inclusiv în dosare cu miză politică și economică ridicată. [...]
Schimbarea de putere de la Budapesta a deschis un conflict politic cu miză economică , după ce premierul ungar Peter Magyar l-a acuzat pe fostul prim-ministru Viktor Orbán că ar miza pe un eșec al economiei Ungariei pentru a reveni la conducere, potrivit Digi24 . Într-o intervenție în Parlamentul de la Budapesta, Magyar a catalogat discursul lui Orbán de la Universitatea de Vară de la Băile Tușnad drept „o farsă și o plictiseală” și a susținut că Fidesz este „dincolo de redresare”. Declarațiile sunt atribuite de Digi24 agenției Agerpres. Acuzația centrală: „speranța unui eșec economic” Magyar a spus că discursul lui Orbán nu ar fi adus „idei fructuoase”, ci ar fi fost „o iluzie politică tot mai confuză”, prin care fostul premier își explică înfrângerea și își caută drumul înapoi la putere „în speranța unui eșec economic al Ungariei”. În acest context, șeful guvernului a invocat explicit riscul ca inflația „să scape de sub control” și a pus sub semnul întrebării acceptabilitatea unui lider care ar vedea „suferința potențială a familiilor ungare” sau „declinul țării” ca premisă pentru revenirea politică. Replica indirectă: Orbán a atacat guvernul Tisza de la Băile Tușnad Potrivit informațiilor prezentate, Orbán criticase cu o zi înainte actuala conducere a Ungariei, acuzând-o de „abuz de putere” și susținând că misiunea Fidesz ar fi, în perioada următoare, organizarea unei „coaliții largi a libertății”. În fața a aproximativ 7.000 de persoane, Orbán a acuzat guvernul Tisza de practici autoritare și periculoase pentru democrație, făcând referire la anchetarea unor adversari politici și la modificarea Constituției pentru înlăturarea președintelui. Totodată, el a afirmat că actualul guvern ar fi preocupat de comunicare și imagine, nu de gestionarea economiei. De ce contează Schimbul de acuzații mută disputa politică în zona sensibilă a economiei — inflație, guvernare și credibilitate — și indică o polarizare care poate influența așteptările publice și agenda guvernării, inclusiv prin presiunea pe deciziile economice interne. În material nu sunt prezentate date economice sau măsuri concrete care să rezulte imediat din acest conflict. [...]
România își ridică miza diplomatică la Washington după incidentele cu drone rusești. Potrivit Digi24 , președintele Nicușor Dan i-a trimis în Statele Unite pe consilierul prezidențial pentru securitate națională, Marius Lazurca , și pe șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, pentru discuții cu membri ai administrației Trump și ai Congresului, pe tema securității la Marea Neagră și a incidentelor recente din spațiul aerian românesc. Deplasarea are loc după ce, în ultimele zile, piloți români care zboară pe avioane F-16 au doborât trei drone intrate neautorizat în spațiul aerian al României, conform aceleiași surse. În plan practic, trimiterea celor doi oficiali la Washington indică o încercare de a consolida coordonarea cu SUA pe componenta de securitate regională, într-un moment în care riscurile de la granița estică se traduc în incidente repetate. Anunțul a fost făcut de Marius Lazurca, într-un mesaj publicat pe rețeaua X, în care a descris obiectivul vizitei ca fiind „alinierea” în domeniul securității la Marea Neagră și a invocat doborârea celor trei drone de către piloți români. „Președintele Dan ne-a trimis pe mine și pe șeful Apărării (gen. Gheorghiță Vlad - n.r.) la Washington DC pentru a ne întâlni cu Administrația Trump și cu liderii Congresului pentru a promova alinierea noastră în domeniul securității la Marea Neagră. Piloți români curajoși care zboară cu avioane F-16 de fabricație americană au doborât trei drone rusești în ultimele trei zile. Aceste amenințări ne amintesc cât de important este parteneriatul nostru solid de securitate cu Statele Unite și cât de recunoscători suntem pentru acesta. Pace prin putere.” Ce s-a întâmplat în spațiul aerian al României Conform informațiilor prezentate, cele trei drone au fost doborâte în trei zile consecutive: în județul Buzău (vineri); în Delta Dunării (sâmbătă); deasupra Mării Negre (duminică). Reacția diplomatică a României În urma incidentelor repetate, ambasadorul Rusiei a fost convocat la Ministerul Afacerilor Externe , unde i-au fost prezentate fragmente de dronă cu inscripții în limba rusă, mai notează Digi24. În acest context, trimiterea consilierului prezidențial și a șefului Armatei în SUA sugerează o etapă suplimentară: mutarea discuției la nivel politic și militar în relația cu principalul aliat strategic, cu accent pe securitatea la Marea Neagră. [...]
UDMR anunță că nu va bloca adoptarea legii ANI, indiferent de formulă, dacă există majoritate , poziție care poate debloca rapid un proiect sensibil pentru regulile de integritate și pentru angajamentele asumate de România, potrivit Digi24 . Kelemen Hunor a spus, luni seară, întrebat despre legea ANI , că UDMR „nu va bloca nicio variantă care întrunește majoritate” și că, din perspectiva formațiunii, subiectul „nu este o miză”. Liderul UDMR a susținut că, „așa cum erau publice înainte de 2025”, declarațiile „pot fi publice și acuma”. În intervenția sa, Hunor a făcut și o distincție între tipurile de declarații, afirmând că discuția vizează „declarații de interese financiare, nu de avere și nu de conflict de interese”, pe fondul unei „confuzii totale”, după cum a formulat el. Totodată, a invocat existența unei decizii a Curții Constituționale privind publicarea pe site, precizând că documentele rămân accesibile pentru ANI și pentru instituțiile abilitate în cercetarea penală. „Noi nu blocăm, nu avem niciun interes de niciun fel, nu vom bloca orice variantă care întrunește majoritate. (...) Pentru noi nu este o miză. Așa cum erau publice înainte de 2025, pot fi publice și acuma.” Contextul politic: amendament PNL–USR și condiția PSD Declarațiile vin după ce parlamentari PNL au anunțat că au depus, împreună cu USR, un amendament la legea integrității care introduce obligația depunerii unei declarații de interese financiare pentru toți demnitarii și pentru persoanele care exercită funcții publice de autoritate. Ulterior, deputatul PSD Radu Marinescu (fost ministru al Justiției) a declarat că PSD nu va vota legea integrității dacă proiectul nu este readus la forma transmisă Comisiei Europene. În același timp, el a acuzat PNL și USR că au eliminat din lege publicitatea declarațiilor de avere, iar acum încearcă să corecteze modificările prin amendamente. Ce urmează: voturi pe legi asociate PNRR în această săptămână Întrebat despre șansele ca „celelalte legi care contează pentru PNRR” să treacă în sesiunea parlamentară din această săptămână, Kelemen Hunor a spus că, în acest moment, crede că „marea majoritate” vor fi adoptate, cu mențiunea că pot apărea schimbări „mâine, poimâine”, deoarece se lucrează simultan între Senat și Camera Deputaților, în funcție de camera decizională. El a indicat și „codul de urbanism” ca proiect aflat pe agenda imediată, despre care a spus că „mâine” ar urma să fie votat și că „va trece”, menționând că termenul pentru aplicarea referendumului pentru București ar fi „undeva în 2028”, după ce Capitala și sectoarele „s-au înțeles” asupra momentului aplicării. [...]
Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , cere o reacție „foarte fermă” față de Rusia după incidentele cu drone și spune că autoritățile române au transmis către Ministerul Afacerilor Externe date de identificare care ar indica, „științific”, proveniența rusească a uneia dintre drone, potrivit Digi24 . Declarațiile au fost făcute luni seară la B1 TV, în contextul în care ambasadorul Rusiei la București, Vladimir Lipaev , a criticat convocarea sa la MAE, pe care a numit-o „o punere în scenă propagandistică”. Miruță a susținut că, în urma unui incident similar anterior, România a putut furniza „seria” și „numărul” dronei, informații care ar indica fabrica și lotul din Rusia unde ar fi fost produsă. „Dacă Vladimir Putin, dacă ambasadorul Rusiei nu cred aceste lucruri și spun că nu sunt ale lor, le dăm serial number-ul să se ducă în Rusia după ele și să vadă poarta fabricii pe care aceste produse au ieșit.” Miza: escaladarea răspunsului diplomatic după încălcări ale spațiului aerian Pe fondul incidentelor din perioada 24–26 iulie, MAE l-a convocat pe ambasadorul rus, i-a prezentat fragmente ale dronei distruse pe teritoriul României, în județul Buzău, și i-a înmânat o notă verbală prin care un membru al ambasadei este declarat inacceptabil și trebuie să părăsească România în cinci zile. Totodată, MAE a decis chemarea la București, pentru consultări, a ambasadorului român la Moscova. Miruță a insistat că „nu există dubiu” privind proveniența dronei de vineri și a calificat drept „agresivitate” încercarea părții ruse de a nega responsabilitatea în fața unei „realități”. Ce urmează Din informațiile prezentate, următorul pas rămâne în zona diplomatică: aplicarea măsurii de expulzare în termenul anunțat și continuarea consultărilor după rechemarea ambasadorului României de la Moscova. Articolul nu oferă detalii suplimentare despre eventuale măsuri militare sau de securizare a spațiului aerian, dincolo de reacția politică și diplomatică descrisă. [...]
Atacul cu drone a perturbat operațiunile aeroportuare din Moscova , după ce autoritățile ruse au anunțat marți dimineață un nou val de atacuri, cu restricții și suspendări de zboruri pe mai multe aeroporturi, potrivit Digi24 . Conform Ukrinform, primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a transmis pe Telegram că 12 vehicule aeriene fără pilot (UAV) care se îndreptau spre capitală au fost doborâte de apărarea antiaeriană, iar echipele de urgență au intervenit în zonele unde au căzut resturi. Ulterior, edilul a scris că numărul total al dronelor care au atacat „peste noapte” a ajuns la 390, majoritatea fiind „neutralizate” înainte de a ajunge la oraș; 81 ar fi fost distruse în timp ce se apropiau de Moscova. Aeroporturi cu zboruri restricționate sau suspendate În același timp, Rosaviatsiia a anunțat restricționarea și suspendarea zborurilor pe aeroporturile: Vnukovo Domodedovo Zhukovski Ținte vehiculate pe rețelele sociale, fără confirmare oficială Materialul menționează că pe rețelele sociale au circulat videoclipuri și fotografii care ar arăta drone deasupra regiunii Moscovei și fum în mai multe locații. Tot din informații apărute pe rețelele sociale, una dintre posibilele ținte ar fi fost o fabrică de reciclare a anvelopelor și prelucrare a cauciucului din orașul Cehov, în apropiere de Moscova, iar o altă țintă semnalată ar fi fost un depozit al companiei Wildberries din Koledino. Separat, Ukrinform a mai relatat anterior despre un incendiu la o substație electrică din Feodosia (aflată „sub ocupație temporară”, potrivit sursei), în urma unui presupus atac, care ar fi lăsat o mare parte a orașului fără electricitate. [...]
