Știri
Știri din categoria Companii
Schimbare de conducere la Gabriel Resources, în plin demers juridic post-ICSID: CEO-ul Dragoș Tănase pleacă după peste 18 ani din grup, iar compania trece la o soluție interimară, potrivit Economica.
Tănase a lucrat peste 18 ani în cadrul grupului, exclusiv în poziții de top management. A fost numit director executiv al RMGC în februarie 2008, iar din august 2018 a devenit președinte și CEO al companiei-mamă înregistrate în Canada.
În locul său, Gabriel Resources l-a numit CEO interimar pe Nicolae Suciu, angajat la RMGC din 2006. Cel mai recent, Suciu a fost director executiv adjunct, cu responsabilități pe departamentele Juridic și Relații cu Comunitatea.
„În numele Consiliului de Administrație, doresc să-i mulțumesc lui Dragoș pentru angajamentul său statornic față de grupul Gabriel Resources de-a lungul multor ani. El a condus compania și RMGC de-a lungul unei perioade marcate de provocări majore, dând dovadă de dedicare, reziliență și profesionalism. Îi suntem recunoscători pentru activitatea sa și îi dorim mult succes în viitor”, a declarat președinta Consiliului de Administrație, Anna El-Erian.
În urmă cu doi ani, Gabriel Resources a pierdut arbitrajul inițiat împotriva României în 2015 la ICSID (Centrul Internațional de Reglementare a Disputelor privind Investițiile, de pe lângă Banca Mondială), în care ceruse despăgubiri de miliarde de dolari pentru presupusa blocare a proiectului minier Roșia Montană.
În prezent, este în deliberare cererea companiei de anulare a deciziei ICSID favorabile României, însă aceasta vizează exclusiv cheltuielile de arbitraj de circa 10 milioane dolari (aprox. 45 milioane lei) pe care Gabriel Resources a fost obligată să le achite statului român, nu fondul deciziei. În mai 2026 a avut loc la Washington o audiere de două zile în acest dosar, iar în iulie cele două părți au depus declarații privind costurile lor de arbitraj.
Anterior Gabriel Resources, Dragoș Tănase a fost director financiar la UPC (2001–2008), unde a coordonat fuziunea UPC–Astral, consultant la Arthur Andersen (1998–2001) și funcționar la Ministerul Finanțelor (1998). Conform termene.ro, el este asociat în prezent la business-urile românești ProfitUp, Total Business Land Proiect, Blockchain Engineering și Parteneri TBL SPV.
O relatare pe aceeași temă a fost publicată și de Profit.ro.
Recomandate
Schimbare de conducere cu efect imediat la Gabriel Resources : Dragoș Tănase a demisionat din funcția de CEO, iar compania – listată la Bursa din Toronto și acționar majoritar al Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) – trece la o conducere interimară, potrivit news.ro . Miza pentru investitori este continuitatea managementului într-o companie asociată cu proiectul minier aurifer Roșia Montană, rămas fără perspectivă operațională. Tănase a părăsit compania „cu efect imediat”, după peste 18 ani în grup, perioadă în care a ocupat exclusiv poziții de top management. El a fost numit director executiv al RMGC în februarie 2008, iar din august 2018 a devenit președinte și CEO al companiei-mamă înregistrate în Canada. Cine preia interimar conducerea Gabriel Resources l-a numit CEO interimar pe Nicolae Suciu, care lucrează la RMGC din 2006. Cel mai recent, Suciu a fost director executiv adjunct, cu responsabilități pe departamentele Juridic și Relații cu Comunitatea. Contextul companiei și structura de control Gabriel Resources este listată la Bursa din Toronto și este acționarul majoritar al RMGC, cu aproape 81% din capital, potrivit informațiilor citate de publicație (care indică Profit.ro ca sursă a detaliului). Mesajul Consiliului de Administrație Președinta Consiliului de Administrație al Gabriel Resources, Anna El-Erian, a transmis un mesaj de mulțumire pentru mandatul lui Dragoș Tănase: „În numele Consiliului de Administraţie, doresc să-i mulţumesc lui Dragoş pentru angajamentul său statornic faţă de grupul Gabriel Resources de-a lungul multor ani. El a condus compania şi RMGC de-a lungul unei perioade marcate de provocări majore, dând dovadă de dedicare, rezilienţă şi profesionalism. Îi suntem recunoscători pentru activitatea sa şi îi dorim mult succes în viitor.” [...]
Peste 80% dintre angajații Samsung Foundry spun că vor să plece , pe fondul unei diferențe mari de remunerare față de divizia de memorii, potrivit unei analize Wccftech . Datele vin dintr-un sondaj sindical și indică un risc operațional pentru activitatea de producție de cipuri la comandă (foundry), într-un moment în care grupul mizează pe profituri ridicate în semiconductori. Sondaj sindical: intenția de plecare este „foarte ridicată” în Foundry Un sondaj realizat de filiala din Samsung a United Enterprise Labor Union (cel mai mare sindicat al conglomeratului ca număr de membri) arată că 81,5% dintre respondenții din divizia Foundry au declarat că intenționează să părăsească actualul loc de muncă. În total, au răspuns 8.297 de angajați. În contextul sondajului, o rată de răspuns afirmativ de 62% este considerată, de regulă, „foarte ridicată”, notează publicația. Nemulțumirea din Foundry ar fi cea mai mare dintre cele șapte organizații care compun brațul DS (Device Solutions) al Samsung. Pentru comparație, intenția de schimbare a jobului ar fi: 75,4% în Samsung LSI; 60,6% în Semiconductor R&D Center; 32,7% în divizia de memorii. Miza: diferențe de bonusuri de ordinul zecilor și sutelor de ori Tensiunile sunt legate de un nou plan de bonusuri care, potrivit analizei, favorizează puternic divizia de memorii. Wccftech amintește că acordul cu angajații sindicalizați ar permite ca lucrătorii din memorii să primească un bonus special legat de performanță, egal cu 10,5% din profitul operațional anual al companiei, dacă acesta depășește anumite praguri în intervalele 2026–2028 și 2029–2035. Pe baza așteptărilor curente citate în material, conform cărora Samsung ar putea raporta în acest an un profit operațional de aproximativ 300 trilioane won , fiecare angajat axat pe memorii ar putea încasa circa 600 milioane won (aprox. 2,0 milioane lei ) doar din bonusuri în acest an. În același timp, angajații Samsung Mobile ar urma să primească 6 milioane won (aprox. 20.000 lei ) ca bonus, adică de circa 100 de ori mai puțin decât ar încasa angajații din zona de semiconductori, potrivit articolului. Publicația menționează și proteste simbolice, inclusiv prezența la muncă în ținute negre. De ce contează pentru business: risc de execuție într-o divizie-cheie O intenție de plecare atât de ridicată în Foundry sugerează presiune pe retenția de personal într-o activitate în care continuitatea operațională și expertiza sunt critice. În paralel, materialul indică faptul că managementul DS a transmis intern că divizia va îndeplini așteptările pieței privind profitul operațional din acest an, în condițiile în care analiștii ar anticipa tot în jur de 300 trilioane won . Wccftech mai notează că, la o întâlnire de tip „town hall” din 3 iulie, un executiv DS ar fi spus că profitul Samsung DS din 2026 ar urma să depășească profitul cumulat obținut de divizie în cei aproximativ 40 de ani de când compania a intrat în industria semiconductorilor. În acest context, escaladarea tensiunilor salariale între divizii poate deveni un factor de risc pentru livrarea planurilor operaționale. [...]
X Corp . și marile case de discuri au convenit să închidă definitiv litigiile privind licențierea muzicii pe platforma X , o mișcare care reduce riscul financiar și operațional pentru rețeaua de socializare după acuzații de încălcare a drepturilor de autor și contraacuzații de practici anticoncurențiale, potrivit news.ro . Părțile au cerut unei instanțe federale din Tennessee să respingă procesul intentat de casele de discuri, care susțineau că X a încălcat sute de drepturi de autor prin permiterea publicării de melodii fără licență. În paralel, au solicitat și închiderea procesului deschis de X în Texas, în care compania acuza editorii muzicali că au încălcat legislația concurenței prin refuzul de a negocia individual licențele și prin impunerea unor tarife excesive. Documentele depuse la instanță cer respingerea „cu prejudiciu” (definitivă) a ambelor acțiuni, ceea ce înseamnă că aceleași pretenții nu vor mai putea fi reluate în viitor. Miza economică: un risc de despăgubiri de peste 250 milioane dolari Disputa a început în 2023, când un grup de 17 editori muzicali a dat în judecată X și a cerut despăgubiri de peste 250 milioane de dolari (aprox. 1,15 miliarde lei), invocând încălcarea a aproape 1.700 de drepturi de autor. Reclamanții au susținut că X ar fi ignorat sistematic încălcările drepturilor de autor, spre deosebire de alte platforme mari – TikTok, Facebook și YouTube – care au acorduri de licențiere pentru utilizarea muzicii. Context juridic: procesul a fost restrâns, dar nu închis În 2024, instanța a respins o parte semnificativă a acuzațiilor împotriva X, însă a permis continuarea dosarului privind presupusa contribuție a companiei la încălcarea drepturilor de autor. La începutul acestui an, X a deschis la rândul său un proces separat, acuzând practici anticoncurențiale; și această acțiune urmează să fie închisă în urma înțelegerii. [...]
Apple a scumpit iPhone în Japonia cu până la 11% , o ajustare care pare să țină în primul rând de cursul valutar și de protejarea veniturilor în dolari pe o piață unde yenul s-a depreciat puternic, potrivit 9to5Mac . Scumpirile vizează mai multe modele din gamele iPhone 17, iPhone Air și iPhone 16e, iar majorările ajung până la 11% în cazul iPhone Air. Modificările au fost observate inițial de iPhoneros . Ce modele s-au scumpit și cu cât Conform tabelului publicat de 9to5Mac, noile prețuri din Japonia sunt: iPhone 17 Pro Max (256GB): de la 194.800 yeni la 214.800 yeni (+20.000 yeni, +10%) iPhone 17 Pro (256GB): de la 179.800 yeni la 194.800 yeni (+15.000 yeni, +8%) iPhone Air (256GB): de la 159.800 yeni la 177.800 yeni (+18.000 yeni, +11%) iPhone 17e (256GB): de la 99.800 yeni la 107.800 yeni (+8.000 yeni, +8%) iPhone 17 (256GB): de la 129.800 yeni la 142.800 yeni (+13.000 yeni, +10%) iPhone 16 (128GB): de la 114.800 yeni la 124.800 yeni (+10.000 yeni, +9%) Apple nu a oferit o explicație oficială pentru scumpiri, notează publicația. De ce contează: yenul slab poate forța ajustări locale de preț 9to5Mac indică drept explicație probabilă fluctuațiile valutare: yenul este „istoric de slab”, după ce a atins recent cel mai redus nivel din ultimii 40 de ani, potrivit Reuters (link în sursă). Un yen mai slab reduce valoarea în dolari a vânzărilor realizate în Japonia, ceea ce poate împinge compania să ajusteze prețurile locale pentru a le alinia mai bine cu alte piețe. În paralel, Apple se confruntă și cu creșteri ale costurilor componentelor, care au dus luna trecută la scumpiri pentru mai multe produse, inclusiv Mac și iPad, însă iPhone a fost atunci exceptat, mai arată aceeași sursă. Ce urmează: semnal despre prețuri la rezultatele din 30 iulie Dacă scumpirile din Japonia sunt determinate strict de cursul valutar, este puțin probabil ca alte țări să vadă majorări similare, susține 9to5Mac. Următorul reper pentru piață este conferința de prezentare a rezultatelor Apple pentru trimestrul fiscal al treilea, programată pe 30 iulie , când compania ar putea oferi detalii suplimentare despre politica de prețuri. [...]
O companie de stat cu 36 de angajați și 4 administratori încasează chirii de la alte instituții publice pentru spații într-o clădire a statului , potrivit unei postări a vicepremierului Oana Gheorghiu , citată de Adevărul . Cazul vizează societatea Grup Exploatare și Întreținere Palat C.F.R. S.A., care administrează Palatul C.F.R. din București, iar „unic obiect de activitate” este închirierea spațiilor către alte entități ale statului. Miza economică și de guvernanță este că banii publici circulă între instituții printr-un intermediar tot public, în timp ce, conform aceleiași surse, Curtea de Conturi a identificat „probleme severe de guvernanță” la nivelul companiei. Cine plătește chirie și pentru ce Vicepremierul afirmă că chiriașii companiei sunt instituții și companii din zona transporturilor feroviare, între care: Ministerul Transporturilor și Infrastructurii Compania Națională de Căi Ferate CFR SA CFR Călători CFR Marfă Autoritatea pentru Reforma Feroviară Inspectoratul de Stat pentru Controlul în Transportul Rutier Telecomunicații C.F.R. SA În formularea Oanei Gheorghiu, este vorba despre „banii noștri, ai tuturor, care se învârt de la o instituție la alta”. Probleme de guvernanță semnalate de Curtea de Conturi Potrivit vicepremierului, Curtea de Conturi ar fi constatat, între altele: Palatul C.F.R. nu fusese reevaluat din 2013; conducerea societății a funcționat mult timp cu mandate provizorii; nu au fost stabiliți indicatori de performanță pentru administratori și directorul general; delimitarea responsabilităților între conducerea executivă și Consiliul de Administrație nu a fost respectată întotdeauna; există o problemă privind independența Consiliului de Administrație, în condițiile în care legea cere ca majoritatea administratorilor să fie independenți și precizează că persoanele care lucrează în instituții publice nu pot fi considerate administratori independenți. Gheorghiu susține că aceste reguli „nu sunt recomandări, ci sunt obligații legale”. Situația financiară și remunerațiile conducerii Oana Gheorghiu afirmă că societatea „nu înregistrează pierderi” deoarece încasează chirii de la entități publice, suficient cât să acopere costurile și să obțină: rată de rentabilitate economică: 3,13% rată de rentabilitate financiară: 3,22% În ceea ce privește veniturile conducerii, vicepremierul indică următoarele sume anuale: 334.944 lei pentru membrii Consiliului de Administrație (cumulate) 291.552 lei pentru directorul general Context operațional: incidentul cu liftul și litigii Vicepremierul leagă numele Palatul C.F.R. și de incidentul din luna mai, când „7 persoane au căzut în gol cu liftul” după lucrări majore și înlocuirea cablurilor de tracțiune, adăugând însă că problemele companiei nu ar fi început atunci. Totodată, Gheorghiu afirmă că, în ultimii 10 ani, compania a fost implicată în 177 de procese penale , inclusiv unul deschis împotriva Ministerului Transporturilor și Infrastructurii „în calitate de debitor”. Ce urmează, în logica declarațiilor În aceeași intervenție, Oana Gheorghiu susține că societatea este „doar una dintre cele peste 1.500 de companii ale statului român” și afirmă că „este momentul să facem curățenie în companiile de stat”, plasând cazul în discuția mai largă despre control, performanță și respectarea regulilor de guvernanță în întreprinderile publice. Pentru acuzațiile politice privind modul de conducere al Ministerului Transporturilor, vicepremierul face trimitere la „inspecțiile” ministrului interimar Radu Miruță, fără ca în material să fie detaliate concluziile acestora. [...]
BAT România spune că a virat peste 11,2 miliarde de lei la buget în 2025, iar compania leagă capacitatea de a menține investițiile de stabilitatea fiscală și de combaterea comerțului ilicit , potrivit Economica . Mesajul vine în contextul în care BAT cere un cadru de reglementare „predictibil și echilibrat”, care să protejeze afacerile legitime și veniturile publice. Compania este prezentă de aproape 29 de ani în România și indică o investiție de peste 500 de milioane de euro (aprox. 2,5 miliarde lei) în fabrica din Ploiești , descrisă ca una dintre cele mai avansate unități de producție din grup. BAT mai susține că România a devenit o piață strategică și un hub de producție, cu exporturi care contribuie pozitiv la balanța comercială. De ce contează: miza pe venituri bugetare și pe reducerea pieței ilicite BAT afirmă că a colaborat cu autoritățile și instituțiile de aplicare a legii pentru combaterea comerțului ilicit cu produse din tutun, pe care îl descrie drept o problemă persistentă. Compania susține că fenomenul diminuează anual veniturile statului cu aproape 2,5 miliarde de lei, afectează afacerile legitime și alimentează rețelele de criminalitate organizată. În acest context, BAT pledează pentru o abordare „cuprinzătoare și coordonată”, care să includă: măsuri eficiente de aplicare a legii; campanii de informare publică; cooperare transfrontalieră; un cadru fiscal și de reglementare „echilibrat, proporțional și predictibil”, pentru a evita stimularea neintenționată a pieței ilicite. Ce transmite compania despre reglementare și investiții André Basile , Director al Ariei Europa de Sud Est și Director General al BAT România, leagă explicit investițiile și contribuția la buget de stabilitatea mediului economic și de reglementare, precum și de dialogul cu decidenții. „Capacitatea noastră de a continua să investim, să inovăm și să contribuim la veniturile publice depinde de existența unui mediu economic și de reglementare stabil și predictibil, precum și de un dialog deschis și constructiv cu factorii de decizie.” Tot el afirmă că un cadru de reglementare „proporțional și fundamentat pe dovezi științifice” pentru produsele cu tutun și nicotină este esențial pentru dezvoltarea industriei legitime și pentru inovare. Poziționarea BAT pe piața locală În România, BAT se descrie drept cel mai mare jucător din industria tutunului, cu o cotă de piață de circa 50%. Compania mai arată că portofoliul local include produse care nu implică arderea tutunului, precum glo (dispozitiv pentru încălzirea consumabilelor din tutun sau plante), dispozitive pentru vapat și produse moderne cu nicotină pentru uz oral. La nivel de direcție, BAT România își reafirmă angajamentul pentru creșterea impactului economic prin investiții și cooperare cu autoritățile și partenerii comerciali, cu obiectivul declarat de a proteja veniturile publice și de a descuraja comerțul ilicit. Pentru detalii suplimentare, compania indică și platformele bat.com și asmokelessworld.com . [...]
