Știri
Știri din categoria Companii
Vânzările Honor au crescut în România în 2025, cu +21% la smartphone-uri și +268% la tablete, potrivit Honor, care citează o analiză Omdia privind evoluția livrărilor companiei. Avansul local este prezentat ca peste media Europei Centrale și de Est, într-un moment în care producătorul își accelerează extinderea în afara Chinei.
În România, Honor indică pentru 2025 o creștere de 21% a vânzărilor de smartphone-uri, în timp ce segmentul de tablete a urcat cu 268% „year-to-date” (de la începutul anului până la momentul raportării). În termeni practici, compania sugerează că cererea locală s-a mutat nu doar spre telefoane, ci și spre dispozitive cu ecran mai mare, într-o categorie unde dinamica poate fi amplificată de o bază de comparație mai mică.
„În 2025, vânzările de smartphone-uri Honor au crescut cu 21%, în timp ce segmentul de tablete a înregistrat un salt impresionant de +268%, year-to-date.”
Compania leagă această performanță de interesul consumatorilor români pentru dispozitive premium, funcționalități bazate pe inteligență artificială și formate pliabile sau modulare. În același timp, Honor punctează că lansarea seriei Honor Magic8 ar fi contribuit la consolidarea percepției de brand „matur și inovator” pe piața locală.
La nivel de grup, Honor afirmă că a înregistrat o creștere de 55% a livrărilor globale către piețele externe în primele nouă luni din 2025, „potrivit analizei Omdia”, și că aproape jumătate din vânzări provin acum din afara Chinei. Mesajul central este că expansiunea internațională devine un pilon de creștere, iar regiuni precum Europa Centrală și de Est capătă greutate în alocarea de resurse comerciale și de portofoliu.
În Europa Centrală și de Est, compania indică o creștere de 15% a livrărilor în perioada T1–T3 2025, pe fondul unei oferte „calibrate” pe piețele locale și al unor eforturi comerciale susținute. În acest context, România apare ca un exemplu de piață care depășește ritmul regional, mai ales prin dinamica din tablete, ceea ce poate influența prioritățile de distribuție și lansări în perioada următoare.
Recomandate
FAN Courier își mută o parte tot mai mare din livrări către rețeaua de lockere , după ce a ajuns la 3.000 de unități FANbox instalate la nivel național, potrivit Ziarul Financiar . Compania estimează că în 2026 un sfert din totalul livrărilor va fi realizat prin lockere, pe fondul schimbării preferințelor clienților către livrarea „out-of-home” (ridicare din afara domiciliului, din puncte fixe). De la începutul proiectului și până în prezent, FAN Courier spune că a investit peste 40 de milioane de euro (aprox. 209,5 milioane lei) în rețeaua de lockere FANbox. „Lockerul 3000 nu este o cifră de raportare, este o confirmare a unei schimbări de comportament pe care o vedem zilnic în date. Clienţii aleg din ce în ce mai des să-şi gestioneze coletele când şi unde le este convenabil, iar noi investim în consecinţă. Pentru 2026, obiectivul este să trecem de 4000 de lockere şi să procesăm minimum un sfert din totalul livrărilor prin reţea. Livrarea out-of-home rămâne una dintre priorităţile noastre de business în acest an şi în anii ce urmează”, spune Adrian Mihai , CEO FAN Courier. De ce contează: capacitate mai mare și mai puține blocaje în vârfurile de cerere Extinderea rețelei este prezentată ca un răspuns la creșterea cererii din partea clienților și retailerilor și ca o măsură operațională pentru a crește capacitatea de livrare și a reduce riscul de blocaje în perioadele aglomerate, în special în zone urbane și intens populate. Context de piață: creștere accelerată a sistemelor automate În paralel, piața locală a serviciilor de tip self-service pentru livrarea și colectarea trimiterilor poștale este în expansiune. Un studiu ANCOM publicat în decembrie 2025 arată că volumul trimiterilor procesate prin sisteme automate poștale a crescut cu 57% din 2023 în 2024, iar numărul total de sisteme automate poștale active în România a urcat cu 37%. Ce urmează în 2026 Ținta anunțată de companie pentru 2026 este dublă: depășirea pragului de 4.000 de lockere instalate; procesarea prin rețeaua de lockere a minimum unui sfert din totalul livrărilor. [...]
Fuziunea Golin–Ketchum într-o singură organizație globală schimbă accesul la resurse pentru clienții din România , într-un moment în care companiile caută soluții integrate și parteneri care pot reacționa rapid la schimbările din piață, potrivit HotNews . Golin și Ketchum au anunțat lansarea unei organizații comune, sub numele Golin Ketchum, care va opera la nivel global sub o nouă identitate. Anunțul oficial al organizației este disponibil aici: Golin Ketchum Officially Launches . Ce se schimbă pentru piața locală Pentru România, noua etapă este prezentată ca un plus de „resurse, expertiză și capabilități extinse”, în contextul în care cererea din partea companiilor se mută către servicii integrate și către furnizori care pot ține pasul cu dinamica pieței. Mesajul conducerii: tehnologia accelerează, dar nu înlocuiește „miezul” comunicării Hortensia Năstase , Managing Director Continental Europe, Golin Ketchum, a pus accent pe faptul că tehnologia schimbă viteza și instrumentele, dar nu și fundamentele comunicării: „Comunicarea a fost întotdeauna despre oameni, iar tehnologia nu schimbă acest lucru. Schimbă viteza, schimbă instrumentele, schimbă așteptările, dar încrederea, creativitatea și capacitatea de a înțelege cultura rămân esențiale. Golin Ketchum reunește două organizații care împărtășesc această convingere și creează o cultură în care putem construi cele mai bune idei, pentru clienți ambițioși, alături de oameni extraordinari”. Articolul publicat de HotNews este menționat ca fiind susținut de Golin. [...]
Profitul net al Unilever în România a sărit în 2025 la peste 444 mil. lei, pe fondul unei reorganizări, nu al unei accelerări a vânzărilor , potrivit Ziarul Financiar . Compania locală de import şi distribuţie, Unilever South Central Europe , a raportat un câştig net de peste 444 mil. lei, faţă de 30 mil. lei în 2024, adică o creştere de aproape 1.400%. În acelaşi timp, cifra de afaceri a rămas relativ constantă, la 1,358 mld. lei, cu un avans de doar 1,4%, ceea ce indică faptul că saltul de profit nu a fost susţinut de o creştere similară a activităţii curente. De ce a crescut profitul atât de mult Reprezentanţii Unilever South Central Europe leagă evoluţia din 2025 de transformările interne ale companiei, în special de separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. „Creşterea profitului în 2025 faţă de 2024 trebuie privită în contextul transformărilor prin care a trecut compania, în special separarea activităţii de îngheţată într-o entitate distinctă, proces finalizat anul trecut. Astfel, evoluţia rezultatelor este influenţată semnificativ de acest proces şi de efectele asociate, având un caracter punctual şi fără a reflecta o creştere similară a activităţilor operaţionale curente.“ În acest context, compania transmite că rezultatul din 2025 are un caracter „punctual”, adică este influenţat de efecte asociate reorganizării, nu de o îmbunătăţire proporţională a performanţei operaţionale. Ce semnal dă pentru 2026 Datele prezentate sugerează că nivelul de profitabilitate din 2025 nu poate fi extrapolat automat pentru anii următori, în condiţiile în care compania indică explicit că evoluţia a fost determinată de un proces excepţional (separarea diviziei de îngheţată) şi nu de dinamica vânzărilor. [...]
Banca Transilvania alocă circa 50 de milioane de lei pentru marketing sportiv , mizând pe parteneriate care să livreze nu doar expunere, ci și asociere de brand pe termen lung, potrivit Banca Transilvania . Sergiu Mircea , director executiv de marketing și comunicare, spune că banca acoperă „toate verticalele” marketingului sportiv, de la echipe și sportivi-ambasadori la federații și vizibilitate în competiții, iar anul trecut a făcut pasul și către Formula 1 . Miza, din perspectiva băncii, este una economică prin prisma bugetului și a criteriilor de eficiență: la evaluarea unei asocieri sportive, audiența contează, dar „mai mult” contează compatibilitatea valorilor și capacitatea parteneriatului de a produce beneficii dincolo de simpla expunere. În această logică, BT urmărește ca o parte „semnificativă” din cost să fie acoperită de audiență, iar asocierea de brand să fie un câștig suplimentar. De ce sportul intră în strategia comercială a băncii Mircea leagă investiția în sport de obiectivul mai larg de a construi un brand puternic, nu de a promova punctual produse. În consecință, banca tratează marketingul sportiv ca pe o investiție pe termen lung, mai greu de măsurat decât campaniile orientate strict pe vânzarea unui produs. Un avantaj invocat este experiența acumulată și portofoliul extins de parteneri, care permite comparație și evaluare constantă a proiectelor. Ce ar trebui să livreze parteneriatele: „experiență”, nu doar meci În viziunea BT, sportul este parte din industria de divertisment, iar diferența față de piețele vestice ține de modul în care evenimentele sunt transformate în experiențe mai ample decât cele „două ore de joc”. Sunt menționate ca elemente-cheie: echipe pregătite să comunice cu generațiile tinere; investiții în experiența fanilor, inclusiv prin activări și implicare în social media; inițiative care cresc participarea și atașamentul față de competiție și echipă. Ca exemplu, Mircea indică implicarea băncii în baschet, unde, dincolo de rezultate, există „producții de eveniment spectaculoase” și inițiative creative, precum echipamente personalizate desenate de copii, ulterior scoase la licitație. Potențialul pieței locale și „brandurile sportive” din România Mircea compară România cu Statele Unite, unde sportivii sunt construiți „strategic” ca produse de marketing încă de tineri, susținuți de investiții consistente. În România, piața este mai mică și cu resurse financiare mai limitate, dar există „branduri absolut remarcabile”, fiind date ca exemple Universitatea Cluj, Universitatea Craiova, Rapid, precum și sportivi precum Simona Halep și Gheorghe Hagi. Concluzia sa este că sportul rămâne un canal eficient pentru vizibilitate și favorabilitate de brand, iar companiile ar trebui să se uite mai atent la această direcție. [...]
Airbus își extinde capacitatea de producție pentru A320 la 10 linii , într-un efort de a urca la 75 de aeronave pe lună până la finalul lui 2027, dar ritmul rămâne condiționat de disponibilitatea motoarelor, potrivit Economica . Noua linie inaugurată la Toulouse este a doua din acest oraș și ridică totalul liniilor de asamblare pentru familia A320 la zece. Restul capacităților sunt distribuite astfel: patru linii la Hamburg (Germania), două la Mobile (SUA) și două la Tianjin (China). Ținta: 75 de aeronave pe lună, pe fondul unei cereri foarte mari Airbus își propune să ajungă la o producție de 75 de aeronave pe lună până la sfârșitul anului 2027, obiectiv justificat de cererea ridicată pentru A320, descris ca cel mai bine vândut avion din aviația comercială globală. În 2025, Airbus a livrat 793 de aeronave, dintre care 607 au fost din familia A320, ceea ce echivalează cu aproximativ 50 de aeronave produse pe lună pentru acest program, conform datelor citate în articol. Noua linie de producție funcționează în hala Jean-Luc Lagardère (50 de hectare), spațiu care a găzduit anterior linia de producție A380, program oprit în 2019. Blocajul operațional: lipsa motoarelor Pratt & Whitney Deși carnetul de comenzi al Airbus este de aproximativ 10.000 de aeronave de livrat, 7.500 sunt din familia A320, a precizat CEO-ul Guillaume Faury . Tot el a indicat principala constrângere pe termen scurt: livrările insuficiente de motoare de la furnizorul american Pratt & Whitney. „În 2026, avem mai puţine motoare de la Pratt & Whitney decât ceea ce ne trebuie pentru accelerarea producţiei, aşa că am încetinit accelerarea în 2026 şi vom accelera din nou în funcţie de volumele de motoare pe care le avem.” În paralel, Faury a spus că Airbus are „în prezent” mai puține probleme legate de lipsa forței de muncă, o dificultate care a afectat industria aerospațială în ultimii ani. Context: presiuni de cost și reglementare în Europa CEO-ul Airbus a legat competitivitatea de atractivitatea comercială a companiei și a mediului european, menționând costuri ridicate ale forței de muncă în Franța și Europa, costuri mari ale energiei în Europa și „costul barierelor de reglementare”. Pe termen practic, extinderea capacității de asamblare ar trebui să susțină creșterea livrărilor A320, însă accelerarea efectivă în 2026–2027 depinde de ritmul în care Airbus va primi motoarele necesare pentru a susține producția planificată. [...]
O decizie a Curții Supreme a Chinei blochează vânzările Infineon de cipuri GaN pe piața chineză , într-un litigiu de brevete cu rivalul local Innoscience , cu potențial impact direct asupra unei piețe-cheie pentru grupul german și asupra lanțului de aprovizionare pentru componente de alimentare folosite în infrastructura AI. Informațiile sunt prezentate de Tom's Hardware . Instanța a menținut vineri o ordonanță care interzice Infineon să vândă în China continentală produsele pe nitrură de galiu (GaN) aflate în dispută, închizând practic cazul de brevet inițiat de Innoscience, companie cu sediul în Suzhou, potrivit South China Morning Post (SCMP), citat de publicație. Ce a decis instanța și ce obligații are Infineon Curtea Supremă a confirmat hotărârea din 27 mai a Tribunalului Intermediar din Suzhou, care a constatat că Infineon a încălcat două brevete de invenție ale Innoscience. Decizia obligă Infineon: să înceteze vânzarea, oferirea și importul produselor vizate în China continentală; să plătească daune de 10 milioane yuani (aprox. 1,48 milioane dolari, adică aprox. 6,8 milioane lei). De ce contează: GaN, componentă critică pentru alimentarea rack-urilor AI Miza depășește disputa bilaterală, pentru că GaN este un material folosit în electronica de putere, relevantă pentru alimentarea eficientă a serverelor. Tom’s Hardware notează că atât Infineon, cât și Innoscience se află pe lista de furnizori aprobați de Nvidia pentru alimentarea rack-urilor AI la 800V, în contextul tranziției către o arhitectură de 800 V curent continuu (VDC) pentru rack-uri care depășesc 200 kW și tind spre 1 MW. Publicația explică faptul că trecerea la 800V reduce curentul necesar și cantitatea de cupru pe lanțul de conversie, iar comutarea mai rapidă a componentelor GaN permite micșorarea etapelor de conversie între rack și nucleul GPU. Un război de brevete pe mai multe fronturi: China, SUA, Germania Litigiul are rezultate diferite în funcție de jurisdicție: SUA : în mai, Comisia pentru Comerț Internațional a SUA (ITC) a confirmat o determinare anterioară potrivit căreia Innoscience a încălcat un brevet al Infineon și a dispus interdicții de import și vânzare, sub rezerva unei perioade de 60 de zile pentru revizuire prezidențială. Innoscience contestă impactul, afirmând că determinarea ITC ar fi „curățat” produsele sale reproiectate și că livrările către SUA continuă fără întreruperi. Germania : un dosar la Tribunalul Districtual din München I a adăugat un al treilea front; judecătorii au constatat încălcări de către Innoscience în 2025, iar pentru luna aceasta sunt programate procese suplimentare privind brevete și modele de utilitate. Într-o declarație din mai, pe tema deciziei ITC, Johannes Schoiswohl, vicepreședinte senior și șeful liniei de business GaN Systems la Infineon, a spus: „Această decizie evidențiază încă o dată robustețea proprietății intelectuale a Infineon.” Context de piață și expunere regională Potrivit datelor TrendForce citate de Tom’s Hardware, Innoscience a condus piața globală a dispozitivelor de putere GaN în 2024 , cu o cotă de 29,9%, în timp ce Infineon a fost pe locul patru , cu 10,3%. Pentru Infineon, decizia din China vine într-un moment sensibil și prin prisma expunerii regionale: China continentală, Hong Kong și Taiwan au reprezentat împreună 38% din veniturile din anul fiscal 2025 , conform raportului anual al companiei menționat de publicație. Pe bursă, reacția a fost rapidă: acțiunile Innoscience listate la Hong Kong au urcat cu 16,6% luni, iar mai mulți producători chinezi de semiconductori compuși au avut creșteri puternice, inclusiv atingerea limitei zilnice de 10% pentru Silan Microelectronics și Sanan Optoelectronics; China Resources Microelectronics a crescut cu aproximativ 13%, potrivit articolului. Ce urmează Din informațiile disponibile, interdicția din China este „cuvântul final” în acest dosar de brevet, însă conflictul rămâne deschis în alte jurisdicții, cu procese suplimentare programate în Germania și cu efectele deciziei ITC încă disputate de Innoscience. Pentru piață, cazul ridică un risc operațional: accesul la piața chineză pentru anumite produse GaN ale Infineon poate fi limitat, în timp ce competiția pe lanțul de aprovizionare pentru electronica de putere destinată infrastructurii AI se intensifică. [...]
